683 matches
-
celorlalte țări foste comuniste, adică a adoptat valorile democrației în politică și ale pieței libere în economie. Fără îndoială, toate acestea cu specific rusesc, adică un amestec de liberalism cu nostalgia după comunism și dorul de "tătuc", de democrație cu autoritarism, de economie de piață cu dirijism și relații de tip mafiot etc. Dincolo de toate acestea, Rusia a rămas o țară mare, cu rezerve enegetice uriașe; și ce este mai important în lumea de azi decât sursele de energie? În prezent
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
care dau multora frisoane. După implozia Uniunii Sovietice din 1991, Rusia a intrat într-o perioadă confuză, în care scăderea economică drastică a fost însoțită de o tranziție politică spre democrație, dar una în stil rusesc, adică un amestec de autoritarism și anarhie, cu un președinte îndrăgostit de vodkă și structuri de forța-armată, poliție, servicii de informații aflate în descompunere, dar cu atât mai periculoase. În '97-'98 Rusia era în plină criză economică, iar inflația era atât de mare, încât
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
cunoștințele vaste, pe lângă erudiția spiritului, trebuia să posede o mare capacitate de judecată, chibzuință și o bogată experiență de viață. Formarea acestor abilități impunea educatorului obligativitatea renunțării la caducele metode și mijloace de învățare (memorarea mecanică, pedeapsa corporală, dictatul și autoritarismul excesiv), precum și încercarea de apropiere tot mai atentă și mai profundă de sufletul real al copiilor. În dezacord cu Rabelais, Montaigne insista asupra prelucrării informațiilor și utilizarea acestora în mod rațional și autoreflexiv în diferite situații spațio-temporale ale vieții. Formarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cultul personalității și pe fantasmele independentiste ale național-comunismului (o formă stranie de neostalinism). După căderea acelui regim, românii vor trăi mereu cu grija de a nu mai lăsa un președinte să acapareze puterea în stat, chiar dacă mulți dintre ei regretă autoritarismul securizant al "epocii de aur". La două sute de ani după celebrul eveniment istoric numit Revoluția franceză din 1789, în întreaga Europă răsăriteană avea să se declanșeze un profund proces de schimbare politică, în urma căruia au căzut pe rând dictaturile comuniste
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
un regim politic de factură prezidențială ar putea altera fragila democrație românească și ar agrava tendința personalizării instituționale. Este ceea ce s-a întâmplat în multe state sud-americane, acolo unde "copierea" prezidențialismului de tip SUA a sfârșit în variate forme de autoritarism, date fiind, desigur, și "modificările" operate în sens contextual: "Dificultățile generate de modelul pur al prezidențialismului au condus într-un număr de țări latino-americane la norme constituționale sau practici politice sau acorduri între politicieni ori partide ce ignoră sau modifică
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
au ajuns la putere prin alegeri. Ca atare, cred că în altă parte trebuie căutată și cauza, și soluția. Consider că respingerea apriorică a acceptării lărgirii sferei referendumului decizional față de situația actuală doar pe argumentul că se deschide calea spre autoritarism nu se justifică, întrucât pe același raționament bazat pe riscul "tiraniei majorității" și al posibilității de manipulare a poporului am putea spune că oricând există riscul ca un parlament rezultat prin alegeri să fie doar rezultatul propagandei unor lideri demagogici
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
EUROPĂ ZDRUNCINATĂ ■ Sfîrșitul primului război mondial pecetluiește victoria aparentă a principiilor liberale. În realitate, pe plan politic ca și pe cel economic, conflictul s-a derulat cu prețul unor renunțări permanente la aceste idealuri. ■ In Rusia, paralizarea economică a țării, autoritarismul lipsit de competență al guvernării și suferințele populației provoacă o mișcare revoluționară care va duce la prăbușirea țarismului în martie 1917. Numai că dușmanii săi, liberalii și socialiștii moderați nu vor pune mina pe moștenirea lăsată de acesta, ci aripa
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
La Conferința de la Versailles cele patru puteri 14 nu și-au ascuns simpatia pentru Cehoslovacia democratică și laică ("masonică" pentru polemiștii de extremă dreaptă!) pe care tocmai o creaseră Benes și Masaryk, după cum nu și-au disimulat nici neîncrederea față de autoritarismul lui Pilsudski din Polonia. Se va asista apoi la o înmulțire a constituțiilor copiate după cea franceză din 1875: în 1920 în Austria și Cehoslovacia, în 1921 în Iugoslavia și în Polonia, în 1923 în România. Peste tot, după război
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de a-și păstra noile prerogative, mai ales în conducerea și controlul vieții economice. Totuși în aceste țări, marea parte a clasei politice aspiră la reinstaurarea în întregime a spiritului și practicilor democrației liberale. În Franța, aceasta suportă cu greu autoritarismul lui Clemenceau devenit imediat după război, împotriva vointei sale, un fel de lider carismatic al maselor populare, care îi taie calea spre Elysée. Deputații și senatorii adunați în ianuarie 1920 pentru a desemna pe succesorul lui Poincaré, îl vor prefera
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
cifră de afaceri de două ori și jumătate mai mare decît cea a FIAT-ului. Un alt aspect al acestei politici coordonate de stat este planificarea. Foarte suplă în Italia, unde lumea privește cu neîncredere tot ce ar putea aminti autoritarismul fascist, ea are drept funcție esențială să fixeze un sistem de repere ideal cu care să poată fi comparată evoluția reală a economiei și către care aceasta trebuie să aspire, avînd totuși cîteva obiective precise. Este vorba de Planul Vanoni
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Dahl, 1963: 32-8), atunci când avem în vedere "democrațiile" din lumea reală este necesar să se ia în considerare chiar și acei agenți al căror rol în procesul de luare a deciziei este limitat sau intermitent. Mijloace de guvernare: liberalism vs autoritarism A doua dimensiune privește modul în care sunt luate deciziile. Cât de multe restricții se impun asupra discuției punctelor de vedere alternative înaintea luării deciziilor de către membrii corpului politic? Sunt ele multe, puține, sau nu există niciun fel de restricție
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
deciziile. Cât de multe restricții se impun asupra discuției punctelor de vedere alternative înaintea luării deciziilor de către membrii corpului politic? Sunt ele multe, puține, sau nu există niciun fel de restricție? Acest aspect naște întrebarea privind gradul de liberalism sau autoritarism al unui sistem, o întrebare de maximă importanță în definirea caracteristicilor unui corp politic. Și această a doua dimensiune este reală sistemele politice pot fi mai mult sau mai puțin liberale, mai mult sau mai puțin autoritare. În plus, această
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de egalitate și inegalitate. Efectul general este totuși de a indica faptul că toate societățile se află într-un anumit punct pe această a treia dimensiune a țelurilor sau scopurilor, una în mod clar diferită de axele de liberalism vs autoritarism și democrație vs monocrație. Caracteristici ale spațiului tridimensional al normelor Deoarece sunt trei dimensiuni ale normelor sau valorilor generale care caracterizează toate sistemele politice, aceste dimensiuni definesc un spațiu în interiorul căruia se pot afla toate sistemele politice. Acest spațiu are
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
o anumită măsură, oportunitățile de liberalism, întrucât libertatea și egalitatea sunt uneori privite ca antitetice. Schimbări rapide spre o mai mare egalitate (sau spre o mai mare inegalitate) conduc adesea la proteste și tensiuni; aceasta ar putea rezulta într-un autoritarism mai puternic din partea regimului, cât și într-o îngrădire a participării. În ansamblu, determinarea pozițiilor țărilor în diferite momente pe cele trei dimensiuni ale normelor este atât un mod de a caracteriza natura sistemelor politice, cât și un mijloc de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
o compun. Două exemple binecunoscute de asemenea grupe sunt, pe de o parte, țările vest-europene, descrise ca democrații liberale, deși există variații substanțiale între ele, și, pe de altă parte, țările comuniste, caracterizate până în 1989 de un grad ridicat de autoritarism, dar care erau și "progresiste" în scopurile lor. Grupe de sisteme politice și caracteristicile lor Aceste grupe de sisteme politice în cadrul spațiului tridimensional există dintr-un număr de motive. Alături de asemănarea în ce privește dezvoltarea socio-economică, imitarea conștientă a unui sistem de către
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mai capabile să se mențină. În general vorbind, aceste regimuri nu sunt cu adevărat autoritare, cel puțin în sensul cel mai evident. Ele contină să existe pe baza formelor de sprijin tradițional popular despre care vom discuta în capitolul 5. Autoritarismul devine necesar doar când se petrece o criză altfel spus, când ia naștere o opoziție. Regimurile pot fi atunci răsturnate (cum s-a întâmplat în câteva cazuri de la al Doilea Război Mondial încoace) sau pot fi introduse norme diferite, care
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
grad de dezvoltare de grup și de pluralism de grup. Regimurile populiste s-au născut în mod tipic ca reacție la tradiționalism. Prin urmare, ele tind să se afle între democrație și monocrație, între egalitarism și inegalitarism, între liberalism și autoritarism. Caracteristicile de mai sus justifică parțial așteptările care însoțesc la început aceste regimuri, atât în interiorul țării cât și în afară, dar justifică și relativa lor instabilitate. Un anumit grad de pluralism duce la diviziuni puternice între grupuri și facțiuni. Aceasta
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sprijinul membrilor dincolo de scopul pentru care sunt create; liderii lor vor fi constrânși, iar componența lor poate fluctua. Pe de altă parte, acolo unde sentimentele comunitare sunt puternice nu se pot dezvolta asociații cu adevărat autonome. Indiferent de gradul de autoritarism al sistemului, există puține șanse de formare a unor asociații veritabile acolo unde grupurile comunitare tind să satisfacă principalele solicitări ale membrilor societății. CASETA 7.1 Putem vorbi despre o "nouă" politică? Una din dezbaterile majore privind societățile contemporane se
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
despre centralizare și descentralizare pe baza unei a treia caracteristici, eficiența. Ideologia este puternică deoarece fie contribuie la justificarea unei anumite poziții asupra centralizării sau descentralizării, fie forțează respingerea acesteia. Astfel se poate considera că liberalismul conduce la descentralizare, iar autoritarismul la centralizare. Tot astfel, egalitarismul duce și el la centralizare, deoarece descentralizarea înseamnă acceptarea diferențelor între o parte a țării și alta. Regimurile care își propun să înfăptuiască egalitatea sunt de obicei incomodate de descentralizare și de aceea, în general
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mai ales cazul fostelor colonii ale Franței sau Portugaliei decât al fostelor colonii britanice. Aceste state sunt prin urmare în mod evident mai centralizate chiar decât cel mai puțin descentralizat stat federal sau semifederal. Totuși, centralizarea nu se datorează întotdeauna autoritarismului și (sau) unui trecut colonial. Poate avea loc și în mod natural, acolo unde populația și (sau) întinderea țării sunt foarte reduse. Problema descentralizării nu survine în aceleași condiții într-o țară cu un milion sau mai puțin de locuitori
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
1994). Privire de ansamblu Problema centralizării și descentralizării apare în fiecare țară. Constituția sau practica, sau ambele, trebuie să stabilească în ce măsură guvernul central și organele componente hotărăsc elaborarea politicilor. În general vorbind, liberalismul și descentralizarea merg în general împreună, în timp ce autoritarismul tinde să fie asociat cu centralizarea. Modelul constituțional care se consideră că aduce cel mai înalt grad de descentralizare este federalismul. Acesta ar fi "intermediar" între confederații (unde domină unitățile componente) și statele unitare (unde domină centrul). Cel puțin în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
145, 180, 181, 191, 194, 202, 243, 246, 252, 264, 283 Austria, și federalismul, 244, 247 și impactul guvernului, 291 și ministerele, 288-290 și neocorporatismul, 372 și partidele, 145, 177-178, 212 și referendumul, 203, 264 și sistemul electoral, 197, 199 autoritarism, 44, 45, 48, 49, 52 B Bachrach, P., 367, 375 Baehr, P., 375 Bagehot, 283, 284 Bakema, W., 288, 291 Ball-Rokeach, S., 131, 132, 133 Banda, 149 Baratz, M.S., 367, 375 Barber, J.D., 305, 395 Barkan, J.D., 271, 274 Barker
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pentru cei care acced la funcții cu putere de decizie. Dacă aceștia sunt depășiți de noutatea și complexitatea unei soluții rapide, ar putea exista două situatii extreme: fie să renunțe la post, depășiți de momentul istoric, fie să apeleze la autoritarism. Nu am adoptat nici una dintre aceste soluții. Poziția de conducere cere adaptabilitate la problemele zilnice foarte diferite și, mai ales, repede schimbătoare. În acest context, comunicarea joacă un rol fundamental. Este necesar să înțelegem relația noastră cu timpul. În ce
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
civilizată „recade” Într-un tip de primitivism. Europa, „Îmbătrânind” și suferind câteva războaie și sisteme barbare, s-a „Îmbolnăvit” cred eu de unele „ticuri” care amenință să devină reflexe de gândire sau de comportament. Astfel, În pedagogie, după secole de autoritarism, uneori excesiv, În școli și În familii, sistemul educațional al Apusului a basculat spre un tip de permisivitate care a creat valuri enorme de catastrofe sociale, psihologice și chiar politice. Astfel au apărut În Europa - dar și În Statele Unite - generații
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de a-și manifesta opiniile politice la modul organizat și public. Am salutat Întotdeauna interdicția În legislația germană a dreptului la grevă a cadrelor din Învățământ, deoarece prin suspendarea cursurilor, pentru ore sau chiar săptămâni, păgubiții erau nevârstnicii, elevii!Ă Autoritarismul excesiv al secolului al XIX-lea În materie educațională nu cred a fi un argument pentru permisivismul care Îi Împinge pe ne-adulți cu mult prea devreme pe culoarele dure, brutale, „absurde” uneori, ale vieții sociale. De altfel, cum s-
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]