1,727 matches
-
-l pe Aang să stăpânească focul. Când cometa lui Sozin se vede pe cer Aang se înfruntă cu împăratul Ozai.Aang era cât pe ce să moară pentru că căzuse în ocean dar s-a ridicat cu puterea apei în starea avatar.Sfârșind ca Aang să îl înfrunte pe Ozai prin a-i lua puterile de stăpânire a focului.După aceasta Zuko și Azula încă se luptau dar Zuko a învins și devine Lord al Focului, Azula și Ozai fiind închiși, începând
Avatar: Legenda lui Aang () [Corola-website/Science/320995_a_322324]
-
este un templu hindus din orașul Puri, India. Templul îi este dedicat lui "Jagannath" sau "Domnul Universului", una dintre manifestările lui Krishna, avatarul zeului Vișnu. De asemenea, este un important loc de pelerinaj pentru credincioșii religiei hinduse. din Puri a fost construit în timpul domniei lui Anantavarman Chodaganga (1078-1150), fondatorul dinastiei Ganga Răsăritene (1078-1434). Cu toate acestea, succesorul său Ananga Bhima Deva a reconstruit
Templul Jagannath () [Corola-website/Science/335676_a_337005]
-
intenție ale autorului. În cazul de față, Constantin Schifirneț ne predă, aparent, o “lecție” despre Motru, dar demersul său are o “programă ascunsă”: sub pretextul unei monografii despre “viața și faptele” lui Constantin Rădulescu-Motru, autorul ne oferă un studiu despre avatarurile modernizării societății românești.” Lucrarea "C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale" a fost clasată de Dan C. Mihăilescu pe locul trei la secțiunea Cartea de istorie literară, în Top Literar 2005. Tot Dan C. Mihăilescu considera apariția volumului III din "C.
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
Phineas și Ferb, un băiat pe care sora lui Phineas, Candace (Ashley Tisdale), are o pasiune pentru el. Alte credite care actioneaza includ “Raymond Figg” în Disney Channel Original Movie, "Life Is Ruff", vocea Aang în versiunea episodului pilot din "Avatar: The Last Airbender", vocea de DJ în filmul "Monster House", si , care a fost lansat pe 10 aprilie, 2009. Musso a fost primul în Jocurile Disney Channel din 2006 cu privire la echipa verde, si a apărut în echipa roșie în 2007
Mitchel Musso () [Corola-website/Science/315850_a_317179]
-
cărui principală trăsătură e lipsa intenției autobiografice. Ca să-ți măsluiești trecutul e de ajuns să-l prinzi în tipare autobiografice, din dorința de a-i da o coerență pe care n-a avut-o. Nimeni nu poate să-și zugrăvească avatarurile fără să cadă în filotimie de sine, adică în acea formă de vanitate calpă care ne animă de fiecare dată cînd vorbim de noi înșine. Cu alte cuvinte, nimeni nu poate fi istoricul propriei vieți, ci doar evocatorul ei, asta
Un candelabru duios by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3507_a_4832]
-
e mai puțin adevărat că, la acest sfârșit de istorie despre care vorbește Fukuyama, totalitarismului i s-a pus capăt. Acolo unde democrația nu a ajuns încă, nu mai avem de a face cu totalitarismul - excepție face Coreea de Nord -, ci cu avatarul lui binecunoscut: tirania. Aceasta demonstrează că, de fapt, societatea poate fi schimbată și că, pentru a o schimba, oamenii au nevoie unii de alții. Formând grupuri ale schimbării, să le spunem partide, oamenii ce le compun pot provoca istoria prin
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Model sovietic care reproducea de fapt un model sovietic de organism secret, de poliție politică, pentru că Ministerul de Externe sub Litvinov nu era decât imaginea fără uniformă, în haine civile, a poliției politice. Or, asta s-a și reluat. Sunt avataruri de organizare... Stelian Tănase: Am o întrebare. În 1989, la 22 decembrie, Ministerul de Externe era o „agentură” a serviciului special român? Mihai-Răzvan Ungureanu: În ce sens? Stelian Tănase: În sensul că diplomații erau agenți ai Securității externe sau erau
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
narativul. În epoca actuală, modelul ficțional ajunge așadar să se impună treptat în orice tip de discurs. Mutația este cu atât mai clar marcată în cazul poeziei, cu cât, pentru multă vreme, aceasta a fost identificată exclusiv cu unul dintre avatarurile sale; este vorba de acel curent dominant în decursul secolului XX, un curent orfic, abstracționist, metafizic, autosuficient, metaforic și purist - care „de la Baudelaire la suprarealism”, trecând prin Mallarmé și Valéry, a știut să-și impună mai eficient, o vreme, programul
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
care definitoriu rămâne, după cum vom încerca să arătăm, principiul posibilului-în-fiecare-clipă. Desigur, nu au lipsit nici tentativele (numeroase mai cu seamă în perioada de glorie a structuralismului), de a împinge mimesis-ul aristotelic în zona poiesis-ului, privilegiind Cuvântul și Limbajul, în toate avatarurile sale (logos, mýthos, lexis); însă, în pofida uriașelor resurse de energie canalizate în această direcție, realitatea nu a putut fi niciodată cu totul eliminată din joc. În acest sens, analiza implicațiilor unui concept ca acela de denaturalizare a mimesis-ului, propus de
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
provizorie împotriva dominației modelului lingvistic (considerat multă vreme unicul criteriu de stabilire a poeticității) sau recunoaștere a fuziunii principiale a mimesis-ului-ficțiune cu jocul, (ambele delimitate de „cadre” specifice, în contrast cu acțiunile sau comunicarea „reală”)? Prin labirintul acestor numeroase și (adeseori) contradictorii avataruri ale „referinței” (dintre care nu lipsește, desigur, nici intertextul mai abil sau mai stângaci camuflat) ne va servi drept fir călăuzitor conceptul de mimesis, reinterpretat în sensul mai larg de imaginar imitativ. 1.1 Moștenirea greacă. Conceptul platonic de mimesistc
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
modalitățile de structurare a mythos-ului) și, în ultimă instanță, la sintaxa care organizează faptele. Nu de foarte multă subtilitate este nevoie pentru a ne da seama că, dintr-o asemenea perspectivă, poziția privilegiată revine poiesis-ului și, implicit, limbajului sub toate avatarurile sale (logos, mzthos, lexis). Dacă producerea ficțiunii verosimile s-ar afla în centrul demonstrației aristotelice și dacă Poetica nu ar fi altceva decât o naratologie, esențial ar deveni, într-adevăr, aportul medierii lingvistice, al structurării intrigii și, în ultimă instanță
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
diferitele mișcări revoluționare apărute Începând cu secolul al XVIII-lea, Își ia ca referință gândirea lui Georg Lukács și urmărește să depășească „societatea Împărțită În clase” ca sistem opresiv, angajându-se totodată Într-o luptă Împotriva modernității, prezentată ca ultim avatar al civilizației occidentale (reificare prin transformarea omului În „marfă”). Ideile situaționiste urmăreau „liberalizarea condițiilor istorice pentru o reapropriere a realului” În toate domeniile, În special În ceea ce privește reprezentările artistice (Debrod, 2000). Sub termenul generic de underground (care apare În același timp
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
ordinea cunoscută, există autori care propun ca termenul „fraternitate” să fie Înlocuit cu „solidaritate”. Unul dintre acești autori a fost radicalul Léon Bourgeois (Solidarité, 1896), iar altul elenistul Alfred Croiset (prefața la Essai d’une philosophie de la solidarité, 1902). Aceste avataruri relevă o dificultate care depășește anecdota. Fraternitatea nu este o idee suficient de distinctă. Concept sau metaforă? Valoare morală sau principiu politic? Iluzie sau realitate? La prima vedere, termenul inspiră mai curând confuzie decât claritate. Nu exprimă oare nostalgia după
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de maximă reactivitate” originale, considerată mai adaptată la spiritul vremii. Suprapunerea, În fine lamele Întrepătrunse, a curentelor și modelor, În special Începând cu anii ’50 ai secolului XX, este strâns legată de apariția și generalizarea societății de consum și a avatarurilor sale comunicaționale, culturaleșitehnice (Donnat, 1998). În acest text, interculturalitatea va fi analizată din perspectiva muzicilor electronice cele mai populare (rock, rap, techno), chiar dacă se pot evoca În mod legitim și alte sensibilități stilistice, vorbind din punct de vedere istoric sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
al insuficienței definițiilor sale clasice, pătrunse În dicționarele franțuzești la Începutul anilor ’30, la câțiva ani după formarea și intrarea În uz a acestui cuvânt (1922-1925) (Taguieff, 1988, pp. 122-151). De asemenea, o semantică istorică comparativă ar trebui să studieze avatarurile termenilor racism și racialism În literatura savantă anglo-saxonă din domeniu (Miles, 1989, pp. 42-50; Fredrickson, 2003, pp. 169-189). Astăzi se vorbește adesea, În limbajul politico-militant și mediatic, despre „rasismul anti-imigranți”. Însă „imigranții” nu pot alcătui o rasă și cererea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
personalității conducătorilor. Dacă profeții sunt acreditați prin referire la Carte, noile puteri politice joacă uneori jocul magiei și vrăjitoriei străvechi pentru a-și consolida mai bine pozițiile. În Grecia perioadei elenistice, zeul egiptean Isis fusese identificat cu Zeus, iar Serapis (avatar al lui Osiris), cu Pluton și Asclepios. La ora actuală, secta Moon combină religiile orientale cu mesianismul coreean și creștinismul. În Brazilia coexistă fără dificultăți majore religiile candomblé și umbanda, spiritismul kardecist și comunicarea cu spiritele morților, transa și cultul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
păstrând același cult al mișcării războinice și al statului total (cf., În Franța, cazul Jacques Doriot). Însă această comunitate a originilor nu trebuie să ne Împiedice nici să vedemspecificul fiecăruia dintre cele trei regimuri și nici să le distingem de avatarurile despotismului și ale tiraniei. Trăsăturile distinctive Ca „dominație totală”, totalitarismul se distinge de despotism și de tirania clasică. Statul total presupune un partid unic, iar acesta este devotat și se află sub tutela unui șef carismatic sau a unui secretar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
pe mare. Credincios prudent, poetul admite existența unui „mare regizor” (Panoplia cu măști), care se deosebește însă de „Marele Anonim” prin carnavalescul meditativ. SCRIERI: Umbra dulce a lucrurilor, pref. Constantin Ciopraga, Iași, 1990; Vulnerabila amiază, pref. Constantin Ciopraga, Iași, 1994; Avataruri nu departe de Styx, Iași, 2002. Repere bibliografice: Ion Apetroaie, Afectivitate și reflexivitate poetică, CRC, 1994, 44; Ion Apetroaie, Melancolia reflecției lirice, CRC, 1995, 18. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286825_a_288154]
-
într-un final compact și coerent, dar tocmai de acest final vrea să scape cât mai repede pentru a anunța un eventual alt început. În urma lui rămân totuși întâlnirile cu cei care, într-un fel sau altul, i-au urmărit avatarurile devenirii. Reînviu, fie și pentru o clipă, câteva dintre aceste întâlniri prin a mulțumi colegilor și prietenilor care au contat atât de mult în scrierea volumului: Laura Grünberg, Camelia Beciu, Manuela Sofia Stănculescu, Bogdan Voicu, Dan Pîrlea, Marian Zulean, Dumitru
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
era, statistic vorbind, atât de lungă, încât le permitea să aducă pe lume și să crească numărul de copii pe care familia îl dorea. Ciclul vieții maternale închidea ciclul vieții. Cel mai adesea, nici nu apucau să cunoască menopauza și avatarurile ei. Odată cu creșterea speranței medii de viață, ciclul maternității este de acum urmat de o perioadă de peste trei decenii de viață în care obligațiile de socializare și supraveghere a copiilor au încetat (asta dacă nu năvălesc nepoții peste ea!). Vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
semnificative, prețioase pentru cercetătorul literar. Acribiei lui P., mereu pasionat de arcanele documentelor, i se adaugă bucuria descoperirii unor elemente insolite, ascunse în cele mai puțin promițătoare surse, care umplu de culoare și de viață istoria literară. Un capitol reface avatarurile tipografiei patronate de Junimea, altul se referă la librăria Junimii, cu detalii pitorești culese din scrisorile lui Titu Maiorescu, altundeva autorul încearcă să dezlege misterele celor „trei Junimi” - masonică, politică, literară -, integrând astfel mișcarea junimistă în destinul cultural și politic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
este un barometru al libertății cu adevărat democratice și condiție a supraviețuirii ei. Când acest tip de elocință se degradează sau tace cu totul, înseamnă că presiunea puterii politice asupra spiritului a sufocat-o. Nu putem vorbi, la noi, despre avatarurile elocinței, despre formele ei moderne, practicate la nivelul european - să zicem - al comunicării, câtă vreme nu recunoaștem faptul că totalitarismul sud-est european a sugrumat orice evoluție, iar retorica a degenerat, a luat forma limbajului de lemn, o formă sui generis
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
din țară, care nu urmăresc în mod constant evoluțiile politice de dincolo de Prut, acest masiv volum de publicistică le poate produce revelații importante. El scoate în evidență adevăratele dimensiuni ale dramei trăite de românii din Basarabia în timpul URSS, dar și avatarurile politice și culturale specifice contradictoriei perioade de tranziție. De mai multă vreme, intelectuali de orientare liberală pledează pentru tratarea cu aceeași măsură a crimelor săvârșite de naziști și de comuniști. Ideea unui Nürnberg al comunismului nu este nouă, dar dincolo de
Tranziția dincolo de Prut by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11088_a_12413]
-
el precizează că respingerea materialismului înseamnă ărespingerea darwinismului și a marxismuluiă și că, prin urmare, formaliștii sînt ămisticiă; în plus, Trotki afirmă că sursa filosofica fundamentală a formaliștilor ar fi Kant (!), ăpontiful idealistiloră și că formalismul rus ar fi un avatar îndepărtat al kantianismului; în fine, ca primatul limbii în literatura ar reprezenta cea mai gravă erezie, din moment ce el pune accentul pe ăformă în defavoarea ăcontinutuluiă; or, pentru marxiști, ăcontinutulă trebuie să devină fundamental". Idei care au trecut în arsenalul esteticii oficiale
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
emoționant dialog între literatura greacă și cea germană, prezentă prin nume de primă mărime: poeta müncheneză Dagmar Nick, a cărei sursă statornică de inspirație o constituie mitologia greacă, poetul Günter Kunert, originar din Berlinul de Est, ale cărui evocări despre avatarurile intelectualilor în timpul regimului comunist stârneau zâmbetele auditorilor mai tineri, dar căpătau accente dramatice în sufletul celor care au trăit experiențe similare, prozatorul Norbert Niemann, unul dintre cele mai viguroase talente afirmate în ultimul deceniu în Germania. Avanpremieră a manifestărilor care
,,Dimensiunea europeană a literaturii neoelene" by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15737_a_17062]