1,813 matches
-
inevitabilei conformități, pe care îl demontează de asemenea. Aglomerarea dovezilor etnografice ar arăta lipsa întemeierii multor teze (teorii) mai vechi despre comunitate (mituri). Pentru Charlote Waterlow, disoluția comunității, cel puțin în variantele tradiționale, este puternic legată de modificările în plan axiologic. În timpurile medievale societatea era condusă de cutumă, menținută în special de sancțiunea socială a dezaprobării. Alături de valorile "absolute", pe care le vedem, în principiu, impunându-se identic oriunde, stau valorile relative. Fapt de cultură, acestea din urmă variază de la
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ceva din ce (n ce mai privat, rela(iile din familie ajung s( fie tot mai diferite de cele impersonale, reci din lumea gesellschaft, un fel de oaz(. Astfel, experiențele sociale și psihologice devin tot mai complexe. Revenind la dimensiunea axiologică și etică, ce reguli morale să urmezi, de exemplu cele ale Bisericii sau ale profesiei? Cum acționezi în viața privată și cum în spațiul public? Orice eroare de separare a planurilor atrage după sine consecințe neplăcute. Dar pentru a evita
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunitate. Nu credem că familia contemporană ar mai fi privit-o la fel. Astfel, "Studiul familiei este studiul comunității însăși, la fel cum studiul celulei organice este studiul vieții" (Tönnies, 1977: 67). Fără a forța nota din punct de vedere axiologic, apropierea de analiza societății schimbă abordarea în mod semnificativ, relativa atenuare a dificultății abordării fiind însoțită de o complexificare a corelațiilor posibile datorată prezervării relațiilor specifice comunității. Dar nici acest aspect nu poate atenua dihotomia celor două. "Conform teoriei societății
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
eșuând "în fața dorinței țăranului de a fi stăpân la el acasă" (Vulcănescu, 1997: 144). Desigur, încercarea de a depăși toate aceste puncte de vedere ne îndreaptă către un alt tip de analiză, care caută să prezinte în spiritul unei neutralități axiologice structura universală a unui sat tradițional, dar cu ochii pe prototipul reprezentat de imaginea fixată în conștiința colectivă la noi despre sat. Ne vom apropia astfel de o lucrare a profesorului Dumitru Stan (2001). Ipoteza de bază este aceea că
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ș( independența de caracter a adevăratului cetățean, ș( apoi, forma juridică, după care (ș( va (ntocmi el relațiunile sale publice ș( private, va veni de la sine.." (Maiorescu, Contra Școalei Bărnuțiu, 1868, apud. Manolescu, 1970: 54). Spiritul critic, ghidat de opțiuni axiologice corespunzătoare țelului urmărit, este (n măsură să deosebească acele forme care pot oferi substanță unui aspect virtual, de cele care generează doar iluzie, fațadă ce nu cuprinde nimic. Preluarea unor forme străine, ivite (n consonanță cu fonduri specifice altor orizonturi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
o parte axia - valoare, pe de altă parte timo - preț. AȘa cum arăta (Grunberg, Nissan, 1945): „Există lucruri care au valoare în sens de timo (preț), ca atare, pot fi schimbate, cumpărate Și vândute, fără a fi valori în sens strict axiologic (...). Au însă caracter axiologic obiectele sau actele care sunt valori (în sensul de axia), chiar dacă au valoare în sensul de timo (o pictură, al cărei preț crește prin trecerea timpului) sau dacă nu au valoare în sensul de timo (în
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
pe de altă parte timo - preț. AȘa cum arăta (Grunberg, Nissan, 1945): „Există lucruri care au valoare în sens de timo (preț), ca atare, pot fi schimbate, cumpărate Și vândute, fără a fi valori în sens strict axiologic (...). Au însă caracter axiologic obiectele sau actele care sunt valori (în sensul de axia), chiar dacă au valoare în sensul de timo (o pictură, al cărei preț crește prin trecerea timpului) sau dacă nu au valoare în sensul de timo (în cazul actelor morale, apreciate
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
fost indiferente și nici lipsite de efecte epistemologice pentru sociologia educației. Dimpotrivă, educația a fost unul dintre domeniile vieții sociale în care sociologii occidentali s-au arătat a fi cei mai activi și mai eficienți. Imperativele obiectivității și ale neutralității axiologice nu pot masca relativitatea axiologică a preocupărilor și pozițiilor, chiar științificizante, ale sociologului. Decât să părem că ne disimulăm indiferența sau obediența sub lozinca „științificității”, mai corect ar fi să ne precizăm poziția, chiar dacă susținerea ei este costisitoare. Oricum, cel
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de efecte epistemologice pentru sociologia educației. Dimpotrivă, educația a fost unul dintre domeniile vieții sociale în care sociologii occidentali s-au arătat a fi cei mai activi și mai eficienți. Imperativele obiectivității și ale neutralității axiologice nu pot masca relativitatea axiologică a preocupărilor și pozițiilor, chiar științificizante, ale sociologului. Decât să părem că ne disimulăm indiferența sau obediența sub lozinca „științificității”, mai corect ar fi să ne precizăm poziția, chiar dacă susținerea ei este costisitoare. Oricum, cel puțin pentru sociologi, orientările sunt
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
o anumită organizare a luării deciziilor face societatea funcțională, îi legitimează instituțiile și le reproduce. Este evident că o societate totalitară se va concentra pe anumite teme în pregătirea ideologică a viitorilor subiecți, iar una democratică va accentua alte opțiuni axiologice și etice. Pe de altă parte, funcționarea ansamblurilor sociale moderne mari - mă refer la națiuni în primul rând - este îngreunată de înalta eterogenitate a colectivității celor care participă la viața în comun. Clivajele rasiale, religioase sau etnice periclitează unitatea comunităților
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
selecție și evaluare - a indivizilor în poziții sociale. • Afirmații similare formulează funcționalismul tehnologic sau școala capitalului uman, care subliniază necesitățile de resurse umane ale unei națiuni industriale, selecția și alocarea justă a resurselor umane și realizarea coeziunii sociale prin transmitere axiologică. • Tezele funcționalismului clasic, ale funcționalismului tehnologic și ale școlii capitalului uman au fost contestate în momentul în care economiile și sistemele instituționale occidentale au intrat în criză (sfârșitul anilor ’60). • Dacă folosim distincția mertoniană dintre funcții manifeste și funcții latente
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
observăm pentru început că armata, școlile și Biserica sunt printre cele mai nedemocratice instituții. De fapt, ele sunt strict ierarhizate. S-a făcut adeseori observația că în societățile insuficient modernizate - sau care nu au depășit un nivel materialist al structurilor axiologice - încrederea se îndreaptă către instituțiile centrale autoritare. Acesta este, de pildă, cazul țărilor centrale și est-europene: cu cât ponderea populației rurale din aceste țări este mai mare, cu atât încrederea în instituțiile ierarhizate este mai puternică (Dogan, 2001). Explicația reformulează
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de istorie sau literatură. Valorile-cheie pe care un asemenea sistem le promovează implicit sunt cinismul și individualismul. Încrederea în ceilalți și spiritul de cooperare vor fi considerate slăbiciuni și luate în derâdere, la fel ca și adeziunea la anumite sisteme axiologice care promovează solidaritatea, altruismul sau compasiunea. Noii eroi ai copiilor formați în sisteme corupte nu sunt învățătorii, ci indivizii cei mai îndrăzneți sau eficienți în înșelarea statului (Bennett, 2001). Corupția produce efecte de învățare necivice, care pun în pericol funcționarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în determinarea rezultatelor școlare. Douglas (1968) subliniază și el interesul părintesc ca factor al reușitei. Pe baza rezultatelor empirice sistematice, dar și cu o bună doză de intuiție, asocierile de acest fel sunt grupate sub titulatura de influențe ale orientărilor axiologice sau ale sistemelor motivaționale. Numeroase observații și cercetări de după al doilea război mondial au generat o clasificare a oamenilor în două categorii fundamentale din punctul de vedere al orientării axiologice: - cei din prima categorie manifestă dorință de control, pun accentul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acest fel sunt grupate sub titulatura de influențe ale orientărilor axiologice sau ale sistemelor motivaționale. Numeroase observații și cercetări de după al doilea război mondial au generat o clasificare a oamenilor în două categorii fundamentale din punctul de vedere al orientării axiologice: - cei din prima categorie manifestă dorință de control, pun accentul pe viitor și acțiune, preferă individualitatea; - categoria a doua este fatalistă, pune accentul pe trecut și pe prezent, pasivă, preferă colectivismul. Primul set de caracteristici ar descrie orientările motivaționale și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
presupun o școlarizare îndelungată. Este evident, din argumentele expuse până acum, că atitudinile, valorile nu sunt atribute individuale simple, ci sunt generate de poziția socială a persoanei. Consecința acestei constatări este că cei care reușesc să diferențieze între diferite „sisteme axiologice” sau să proclame lipsa de răbdare a clasei muncitoare în căutarea gratificațiilor - spre deosebire de cei mai avuți, care pot să amâne satisfacțiile - trebuie să caute și sursele lor sociale. Altfel, orice măsură care ține cont doar de deosebiri de natură culturală
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
factură apropiată sunt cele ale lui Bernstein și Bourdieu. Asemănarea constă în asocierea educabilității cu dispozițiile indivizilor, cu capitalul cultural, cu codurile lingvistice însușite în procesul socializării primare. Ceea ce le face deosebite este recunoașterea condiționării sociale a universului cultural (lingvistic, axiologic, stilistic etc.) al indivizilor, astfel încât maniera de a (re)cunoaște lumea nu mai este interpretată în termenii unui arbitrar metafizic, cum se întâmplă la culturaliști, ci, așa cum spune Bourdieu, în termenii arbitrarului cultural al clasei dominante care-și impune propriile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
revoluționară fondează o structură ternară a timpului în ansamblul său: trecut îndepărtat pozitiv, trecut apropiat negativ, prezent și viitor revoluționare, deopotrivă pozitive și restauratoare, fie și pe o altă treaptă, ale trecutului îndepărtat. Milenarism? într-un sens - da, chiar dacă structura axiologică, și ea ternară, a timpului propriu-zis milenarist este întrucâtva diferită: spre pildă, la Gioacchino da Fiore, erele succesive ale Tatălui, Fiului și Sfântului Duh sunt trepte ascendente ale unei scări și nu se supun formulei „negării negației”. b) Cele două
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
erele succesive ale Tatălui, Fiului și Sfântului Duh sunt trepte ascendente ale unei scări și nu se supun formulei „negării negației”. b) Cele două trecuturi nu sunt însă deosebite doar prin depărtarea lor diferită de prezent și prin dominanta lor axiologică opusă. Trecutul apropiat este concret, aparent „realist”, relativ bine cunoscut, confirmat de mărturii numeroase și consemnat în documente cunoscute. Adesea, el este impregnat în experiența nemijlocită a contemporanilor, astfel încât se insinuează dramatic în prezent, la care aderă în chip dezesperant
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
politice care se defășoară dialectic? Problema se pune cu atât mai acut, cu cât, distanța dintre forma politică ce pare a fi o imagine a eternității și celelate forme, toate imagini ale unei temporalități decadente, este dublată de o prăpastie axiologică: „Numesc deci o astfel de cetate și un astfel de sistem de guvenare bune și drepte și la fel pe omul ce le seamănă. Numesc însă rele și greșite pe celelate - de vreme ce aceasta, prima, este dreaptă - ele vădindu-se, în ceea ce privește
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
inevitabil, o lume a imaginii. Ea se adresează, în egală măsură, la ceea ce Platon considera că este „ochiul interior”. Derulajul continuu al imaginilor în orizontul „roiului de galaxii Argus” este tot o poveste, un mit cotidianizat. Inducând exemplarități, imaginea „educă” axiologic cetățeanul, care rămâne pentru spațiul politicului o țintă. Electoratul judecă prestația politică prin raportare la anumite repere preluate din orizontul de verosimilități plasate de administratorii câmpului mediatic al imaginii. E adevărat că imago-mitologia și-a pierdut poate strălucirea și farmecul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cu caracter anonim. Prioritatea intervenției profesorului în acest plan este intermedierea relațiilor copiilor cu sistemul valorilor promovate în societate. Rostul unui astfel de demers vizează clarificările preliminare necesare oricărei persoane care se află în postura de a-și cristaliza sistemul axiologic propriu. În ciuda aparențelor, la această vârstă elevii sunt preocupați foarte mult de ceea ce gândesc ceilalți despre ei. Prieteniile, dar și supărările și certurile sunt mai intense și cu urmări mai profunde. Profesorul nu mai dirijează interacțiunile sociale din clasă, dar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
are o influență profundă în multe aspecte ale comportamentului. Grupul de colegi și prieteni este extrem de important. Preocuparea pentru orientarea vocațională și alegerea carierei este o dominantă, mai ales la cei ce vor să-și continuie studiile. Clarificarea propriului sistem axiologic susține nevoia exprimării punctului personal de vedere în probleme de interes mai general. 3.3.2. Caracterizare analitictc "3.3.2. Caracterizare analitic\" 3.3.2.a. Caracteristici fizice. Mulți adolescenți ating în această perioadă parametrii maturizării fizice și, virtual
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
realizată în alt capitol al acestui volum. Pentru a orienta studiul personalității elevului, cunoașterea și aprecierea corectă a acestuia din perspectiva procesului instructiv-educativ, prezentăm acum cele mai importante trăsături și calități formale, dinamico-energetice (temperamentul) și trăsături de conținut, socio-morale și axiologice (caracterul). Aspectele instrumentale, performanțiale ale personalității (aptitudinile) vor fi prezentate într-un alt capitol al acestui manual. 3. Temperamentultc "3. Temperamentul" Cele mai accesibile, ușor de observat și identificat trăsături de personalitate sunt cele temperamentale. Ele se referă la nivelul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
valorile ce fundamentează comportamentele manifeste. „Caracterul este acea structură care exprimă ierarhia motivelor esențiale ale unei persoane, cât și posibilitatea de a traduce în fapt hotărârile luate în conformitate cu ele” spune A. Cosmovici, subliniind două dimensiuni fundamentale ale caracterului Ă una axiologică, orientativ-valorică, alta executivă, voluntară. Ideea autocontrolului în baza unor înalte valori morale este prezentă în multe definiții ale caracterului. Astfel, caracterul este „gradul de organizare etică efectivă a tuturor forțelor individului” (Taylor, W.S.), „o dispoziție psihofizică durabilă de a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]