907 matches
-
importante unități sanitare, inclusiv medicamentele, fuseseră evacuate în satul Ariciu din fostul județ Râmnicu Sărat așa că se punea problema stringentă a recuperării acestora. Întorcându-ne în timp, trebuie să spunem că la data de 21 august 1944, pe adresa primăriei bârlădene sosea documentul nr.3.347 H, ce fusese emis de către Ministerul de Interne, Direcțiunea MONT - Eșalonul II. MONT însemna Mobilizarea și Organizarea Națională a Teritoriului. Directorul acestei instituții, semnase următorul text: „Societatea pentru Protecția Animalelor, cu adresa nr.78/1944
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
căci echipele au muncit peste puteri iar populația a răsplătit cu bunăvoință (subl.ns.)”. Datorită refugierii personalului sanitar, inclusiv a persoanelor din conducere, a fost nevoie de constituirea unei noi structuri. Potrivit documentului lui Weinfeld, destinele instituțiilor medicale tutovene și bârlădene au încăput pe mâinile următorilor: „Dr. A. Tudic, Medic Primar al Județului Tutova și Dr. I. Finchelștein, Medic Primar al Orașului Bârlad”. Fiind nevoie de asistarea medicală urgentă a locuitorilor urbei, acești șefi noi au început a acționa în mare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de mare importanță descoperit de noi în arhiva Spitalului „Elena Beldiman” din Bârlad, toate aceste bunuri strict spitalicești au fost ridicate de soldații ruși din dispoziția personală a „gloriosului” mareșal Rodion Malinovski. În semn de adânc și umil respect, comuniștii bârlădeni ai anului 1948 vor reboteza un bulevard cu numele acestui jefuitor! Referindu-se la starea celor șase farmacii din oraș, Weinfeld scria: „...în locul celor 6 farmacii publice complect distruse (subl.ns.), o parte din farmaciști s’au asociat într’o
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
curci și 6 bibilici. De remarcat rămâne faptul că în anul recensământului, 1947, populația Bârladului era undeva la 23.000 de suflete! De asemenea, pe tot județul mai rămăseseră 3.300 de stupi de albine (sistematici și primitivi) din care bârlădenii dețineau doar 47! La câini se stătea ceva mai bine adică, pe total județ au fost recenzați 22.918 câini de pază și 76 de lux. Aceste patrupede adunate dădeau numărul 22.994, adică cu mult mai mult decât cabalinele
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
porc de 100 de kg. Datorită lipsei totale a furajelor, oamenii ajunseseră să-și dea la abator bunul cel mai de preț din gospodăria unui agricultor de la acea vreme: animalele de muncă. Situația săptămânii 23-20 ianuarie 1947 fusese dramatică. Măcelarii bârlădeni tăiaseră 51 de bovine în greutate totală de 7.650 de kg. ceea ce dădea o greutate medie de 150 de kilograme/animal sacrificat. Acest lucru denotă faptul trist și grav al subalimentației bietelor dobitoace. Tot în luna ianuarie a anului
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
reiese din acest tabel, carnea proaspătă a fost interzisă la vânzare probabil ea mergând către Rusia sovietică (în cel mai logic și mai plauzibil caz). De altfel, confirmarea ne vine tot din acest document în care la capitolul „mezeluri” medicul bârlădean scrisese „LIPSESC COMPLECT (subl.ns.)” la fel ca și „mațele uscate sau sărate”. Se mai vindeau „la liber” pieile animalelor sacrificate care costau între 40 de lei /kg. de vită și 200 de lei/kg. cele de oaie sau de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a se deplasa la Bârlad sau în altă parte. Dacă în luna decembrie mai fuseseră tăiate câteva animale, atunci în luna ianuarie a anului 1948 intervenise iarăși regimul de „post” la carne deoarece, potrivit raportului dr. Ciolan, reiese că abatorul bârlădean a procesat NUMAI UN BOU și acela din necesitate (probabil accidentat). p. Despăgubiri din teamă Inter-titlul este justificat de măsurile excepționale luate de guvernul acelui moment, adică guvernul dr. Petru Groza 3, care, cel mai sigur, de teamă că oamenii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
adrese oficiale, fusese anexat și un chestionar gata tipărit la șapirograf. Medicului veterinar-șef Nicolae Gănuș, nu-i mai rămăsese decât să-și întrebe subalternii iar după primirea situațiilor să completeze documentul. Iată care erau prețurile animalelor pe piața liberă bârlădeană a începutului de an 1948: un armăsar de rasă - 60.000 lei/buc. (1.200.000.000 de lei vechi!); o iapă de rasă - 50.000 lei; o iapă de rasă comună - 50.000 de lei, la fel ca și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
alimentare” sună bombastic și nerealist dar asta era formula ce fusese folosită de dr. A. Kagel, directorul Direcțiunii Creșterii Animalelor din cadrul MAD de la București, în adresa nr.404/28 februarie 1948 trimisă SSV Tutova, prin care cerea relații despre stabilimentele bârlădene în care se procesa carnea. Motivul era unul cât se poate de stringent la acea vreme: stârpirea speculei și a clandestinității. Iată ce scrisese responsabilul ministerial: „Deoarece din rapoartele primite până în prezent nu reiese situația reală (subl.ns.) a industriilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
adresei nr.97/5 aprilie 1945 trimisă de Serviciul de Siguranță Fălciu Legiunii de Jandarmi Tutova: „... numita Zadic Teodora a primit suma de 84.000 de lei după care a dispărut din convoiul de refugiați (subl.ns.)”. Poliția hușeană cerea bârlădenilor trimiterea de urgență a acesteia la sediul Prefecturii Fălciu, în caz că ar fi fost prinsă. Acest schimb de adrese fusese semnat de căpitanul Gheorghe Dragomir, comandantul Legiunii de Jandarmi Tutova și de către șeful poliției Huși, N. Pandelea dar și de comisarul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și se stabilise la Bârlad, unde a fost prinsă, așa cum s-a întâmplat cu sute și sute de oameni, hăituiți ca fiarele sălbatice, dintr un colț în altul al țării! Cum-necum, fuseseră „pescuiți” (probabil, de către „vigilenții” polițiști rurali, subordonați poliției bârlădene și umili supuși până la pământ ai rușilor!), și cei doi membri ai familiei Harabagi, Nicolae (născut în 1896) și Ileana (1901), care declaraseră (la fel ca și cei de dinaintea lor) că sunt cetățeni români. Veniseră în România la muncă în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
oricum nu li se poate împotrivi nimeni! Bieții conțopiști ai Prefecturii Tutova, își făceau în continuare conștiincioși treaba, notând toate bonurile aduse spre decontare. Pe 9 decembrie, cei de la comandamentul muscălesc mai ORDONASERĂ cumpărarea unei cantități de ceapă de pe piața bârlădeană în valoare de 16.550 lei, iar evreul Rivin David revendica pe 10 decembrie suma de 12.360 de lei în contul „întreținerei D-lui Maior Kapelov” iar pentru întreținerea cailor aceluiași maior muscălesc (cel mai probabil furați tot de pe la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
rău să-și mai cumpere pentru biroul său și niscaiva rechizite în valoare de 2.660 de lei și dacă tot se încheia luna și anul, mai ordonase și achitarea facturilor emise NUMAI ÎN INTERVALUL 24-31 DECEMBRIE 1944 de către proprietarul bârlădean de restaurant, Pintilie Gavriliu, astronomica sumă de 118.025 lei, reprezentând contravaloarea meselor servite EXCLUSIV de către acest individ! Ajungând și la cheltuielile anului 1945, am constatat că acestea fuseseră și mai mari decât cele de la sfârșitul anului 1944. Astfel, numai
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
care începuserăm, deja, să le achităm! Neajungându-le lemnele cumpărate cu câteva zile în urmă, maiorul Kapelov ordonase cumpărarea altora în ziua de 26 ianuarie. Dauna făcută bugetului României? 47.204 lei, care s-au transferat frumușel în buzunarul afaceristului bârlădean. L. Moise, probabil Leibovici, nume neaoș românesc... Inginerul rus Zatuli, exclusivist fiind, mâncase numai la restaurantul „Toma” așa că pe data de 31 ianuarie fiind scadența, România a fost nevoită să achite suma de 80.000 de lei în care intra
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Mussollini, prefectura înregistrase în contabilitate și suma de 11.000 de lei pentru hrana unui număr de 22 de cetățeni, bani ce urmau a fi scăzuți din alt cont, probabil, nicidecum din cel al armistițiului. Pe 12 decembrie 1944, hotelul bârlădean „Europa” trimitea prefecturii o factură în valoare de 3.810 lei ce reprezenta contravaloarea cazării repatriaților în „...3 camere a 2 paturi, 3 nopți, 27 porții lemne”. Birjarul Ariftimi Vasile, domiciliat în Cartierul Nou, semnase pe 14 decembrie o chitanță
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
D-lui Maior Voronov (șeful comenduirii muscălești de la Bârlad, n.a.)”. Desigur, numai hotelul D-lui Paupelbaum nu putea asigura cazarea atâtor oameni așa că autoritățile găsiseră gazde „la mica înțelegere” și prin oraș. Astfel, în ziua de 4 ianuarie 1945, gospodarul bârlădean Ghiță Constantinescu încasase de la aceeași prefectură suma de 4.500 de lei „...pentru întreținerea și găzduirea a 3 familii basarabene conform ordinului Prefecturei”. Desigur, farmacistul Ușer Goldștein își va fi frecat mâinile de bucuria profitului cât timp orașul Bârlad devenise
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
1945, n.n.), femeia a venit să mă anunțe că au venit soldați sovietici ca să ridice pianul (subl.ns.), fără a arăta motivele”. Bietul om căzut în mare impas, s-a hotărât să apeleze la ajutorul organelor competente, adică noii poliții bârlădene comandate de avocatul Zainea Buhuși, fără să știe că, de fapt, acesta fusese numit cu consimțământul expres al maiorilor Kapelov și Voronov, proaspeți stăpâni absoluți ai întregului județ Tutova și nu numai al orașului Bârlad. Iată cum l-a „liniștit
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
atunci, fuseseră nevoiți să-și lărgească aria investigațiilor pentru a duce pe tavă sub nasul rușilor toate dovezile incriminatoare așa că au mai fost depuse și declarațiile unor părinți cu copii ce au beneficiat de lecțiile de pian însușite de la profesoara bârlădeană. Fără a mai cita din text, era vorba despre Glasberg Charlotte, domiciliată pe str. Vasile Lupu, nr.3 și Rebeca Finkelștein, cu domiciliul pe strada Lascăr Catargiu, nr.13 care adăugase că „(Doamna, n.n.) avea pianul ca proprietate a D-
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mințiți de către odioșii ofițeri staliniști ce le promiseseră „veșnicele plaiuri ale vânătorii” cu râuri de lapte și miere, cine mai știe, dar cu certitudine o stare de neagră supărare generală va fi apăsat asupra sumbrei și de rău augur clădiri bârlădene în care se aciuaseră bolșevicii acreditați sub numele de „aliați”. În ianuarie 1945 - 15; februarie - 14; martie - 50; aprilie - 69; mai - 19; iunie - 4; iulie - 2; august - 5 și septembrie - 5, proastă „afacere” pentru pretențiile de răfuială finală pe care
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
exact aceleași probleme. Unul din cei mai mari producători de cămăși din țară, avea restanțe față de firmele: „Garment’s”, „Frankel”, „Nissel”, „Stripe chloting” și „Nilts traders” din Anglia precum și „Lamortier” din Belgia. Conform acestui document, o cămașă confecționată la fabrica bârlădeană se vindea pe relația „vest” cu sume cuprinse între 4-4,5 dolari, adică, 73,60-82,80 de lei. f. „A sporit numărul sesizărilor și reclamațiilor oamenilor muncii” Acest citat se regăsește într-un „Raport privind activitate de soluționare a propunerilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
această latură științifică, recomand călduros această carte, „GIURGIOANA Bacău, SatBiserică Oameni”!!! București, 24 octombrie 2011 Prof. univ. dr. C. D. ZELETIN Membru al Academiei de Științe Medicale. Președintele Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România. Președinte de onoare al Academiei BÂrlădene, (societate artistică înființată în anul 1915). CUVÂNT LĂMURITOR În zilele însorite ale acestei toamne, un gând ca o datorie se întoarce, mai ales spre amurg, către locul unde am văzut lumina zilei într-un răsărit de soare. Poate vârsta (această
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
cercetat toate colțurile orașului și îndeosebi țărmul Dunării, precum și mahalaua turcească, mai greu încercată de epidemie, oprindu-se mereu, pentru a pune întrebări și a da sfaturi"504. În legătură cu holera din 1893, semnalăm câteva observații mai puțin obișnuite ale medicului bârlădean T. V. Cerchez. Acesta ne împărtășește unele descoperiri ale sale referitoare la patogenia bolii: "Zilele în care bacilul trece mai cu ușurință în intestine sunt duminicile și sărbătorile, căci atunci stomacurile săracilor se încarcă mai mult, iar fenomenele boalei se
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
autenticitate și de valoare documentară, dar mai ales de emoție artistică. Titlurile le cunoașteți: Mama nu e vinovată, Bastardul, În calea vânturilor, Restul e... tăcere, și La marginea nopții, carte ce se lansează astăzi în această distinsă participare a intelectualității bârlădene. De pe ultima treaptă însă urcată de autor, ajuns spre creștetul pomului vieții, el mai culege pe 178 de pagini așa zise miniaturi, care, de fapt sunt niște chintesențe cu greutate atomică ridicată. Că lucrurile stau astfel urmăriți-le cu răbdare
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93051]
-
prin care arătau că vând “șase fălci de vie din Vlădiceni, cu crame și cu pomăt... dumisale Ducăi visternicului cel mare”. D-apoi ce martori au fost! Toți unul și unul: Ghedion, arhiepiscop și mitropolit, Nicolai Buhuș, vel logofăt, Solomon Bârlădeanul, vel vornic, Miron Costin, vel comis, și alții. Și ca să nu mai strici o vorbă întrebându-mă, am să-ți spun că afacerea s-a încheiat la 23 februarie 1665 (7173). Apoi, dragă ieșene, pe lângă celelalte nume cunoscute, unul îmi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
dă capu’ nostru, că nici noi nu mai încăpem! - O fi și ceva adevăr în ce spun țiganii, domnule sublocotenent. Ne-om lămuri la fratele meu, care stă la câteva case mai încolo. Înoptăm la el, nu? În casa fratelui bârlădeanului, chiar dacă era obosit, în acea noapte se trezi, mereu cu gândul la situația din țară, la părinții lui, cu care nu mai putuse lua legătura. Acum îi rămâneau în altă țară, țară în care trăiseră până el împlinise patru ani
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]