907 matches
-
De același autor: * Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene - 1870-2003, Editura TIPOMOLDOVA,Iași 2004, 312 p., cu o postfață de Constantin Hușanu. * Bucovina în presa vremii I (Cernăuți 1811 2004) , Editura Edict, Iași, 2004, 521 pagini. * Bucovina pământ românesc II - Presa din Rădăuți - 1893 - 2004, Editura Edict, 2005, 205
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Steagul roșu” - 1932 - 1949, Iași, 2007, Editura PIM, 274 p., cu „M ărturisiri” de Constantin Hușanu * Personalități moldave, Iași, 2008, Editura PIM, 591 p., cu un „Cuvânt înainte” al autorului. * Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene -1870-2008, Ediția a II a revăzută și a dăugită. Editura PIM Iași, 471 p. * Bucovina în presa vremii (Cernăuți: 1811-2008), ediția a II-a aniversară (90 de ani de la revenirea Bucovinei la patria mamă România în 1918), Iași, Editura PIM
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pentru o asemenea în tâln ire: „Vino, am învățat tot ce era necesar pentru fantastica noastră întâlnire... Mai rămâne premiera, singura reprezentație... Vino! Reprezentația începuse. Familia, prin înmănuncherea versurilor ei, ridicase cortina! Liviu Romoșan Academia vieții(Publicat în „Pagini medicale bârlădene ” nr. 130 -131/2009 ) Înmormântată atâta vreme, memorialistica renaște. Renaște și se dovedește a fi - se putea altfel? - o literatură de interes. Mai ales aceea scrisă de autori care, într-o vreme, apusă, au plătit cu libertatea lor îndrăzneala de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
trecut, iată, peste 100 de ani. Este o bucurie că în fiecare an la Bârlad, toamna, se sărbătorește „Zilele culturale ale Bârladului” iar pe frontispiciul unor publicații locale stă scris numele celei ce a fost, este și va fi „Academia Bârlădeană”, simbol al setei de cultură a localnicilor. Re gret însă faptul că la sfârșitul anului 2007, ediția pentru Bârlad a zia rului „Obiectiv” de la Vaslui titra că bibliotecile din Vaslui , Bârlad și Huși n-au avut în bugetul lor sumele
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
un fel „de punere la punct”, cu nemulțumire declarată, a ceea ce a însemnat presa din Bârlad de a lungul timpului. „Învinuită de lipsa programelor originale, urmare a lipsei de „statura longevitate” și ecou puternic”, dispusă „să întrețină orgolii năzuroase”, presa bârlădeană este prezentată ca una care n-a folosit modelele”, „nu și a propus să depășească marginile intențiilor comune de atunci”, dar „a imitat fără discernământ” ceea ce era publicistică. La toate cele de mai sus și la altele, am pus drept
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nu mere , nu că „n-a revoluționat nimic și nu a impus vreo doctrin ă”, a avut chiar un program precis, fiind prima din țară după război, și care pe deasupra desăvârșind „tezele” „Calendarului”, a stat sub auspiciile Societății literare „Academia Bârlădeană”: să oglindească tot ce are mai frumos și mai original sufletul românesc”, căci zicea G. Tutoveanu, stâlpul ei: „Pe umerii acestei generații apasă greutățile unei cumplite răspunderi: să statornicească pe un singur pământ românesc, un singur grai, o singură năzuință
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Savin de la Jorăști Covurlui, Tudor Pamfile și M. Lupescu de la Zorleni au făcut operă folclorică împreună cu părintele Simion Florea Marian de la Suceava - Bucovina... Lunară, revista „Țara de Jos”, a apărut la București, la 1 aprilie 1924 până în 1927, condusă de bârlădeanul C.D. Rânzescu, în colaborarea foștilor lui colegi de la Liceul „Codreanu” din Bârlad - C. Cotoranu, Al. Lascarov Moldovanu, Atanase Mândru, G. Nedelea, Ion Palodă, Gh. Tașcă, G. Vlădescu-Răcoasa, G. Cârjă, D. Iov, I. Valerian, Ioan Antonovici și Virgil Duiculescu, la care
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
din pagină la tipografie, au fost realitățile care nu se pot uita nici când. Susținut de inimoși, literatura și presa au străbătut urcușul celor aproape 140 de ani, creând și lansând modele, unul di ntre ele fiind acela de la „Academia Bârlădeană”, dar cu vrerea dv. și Baaadul literar, dacă vrea să se socotească urmașul c are își cunoaște și își respectă înaintașii... Când un cercetător de talia lui Theodor Codrescu selectează, preia din ziarul „Tutova”, 1885, notița „Un steag românesc în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
datoria. Că așa este, mărturie rămân și spusele unui G . Că linescu care, deși zgârcit în aprecieri, cu privire la G. Tutoveanu, n-a avut încotro și în a sa „Istoria literaturii româ ne...” referindu-se la perioada de vârf a Academiei Bârlădene a numit Bârladul „un Veimar al României”, iar academicianul Alexandru Zub, undeva, l-a văzut „un oraș cu vocație culturală care a dat culturii noastre mai multe personalități decâ t or icare altul.” Da, în lucrarea sa „Tipografiile...”, București 1909
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a dat culturii noastre mai multe personalități decâ t or icare altul.” Da, în lucrarea sa „Tipografiile...”, București 1909, prof. Grigore Crețu și fostul său elev, părintele Iacov Ant onov ici, autorul și a celor cinci volume de arhivistică „Documente bârlădene”, distingeau numai la Făt-Frumos 54 de colaboratori, în afara localnicilor (a se vedea p.37, note de subsol la lucrarea „Tipografiile..”). Adăugate la cele spuse și volu mele realizate de profesorii C. Parfene, Traian Nicola, C.D. Ze leti n și chiar
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
omisă la enumerare, iar printre slujitori cu devoțiune, alături de cei citați, și pe Constantin Clisu și N. Mitulescu, am să insist mai îndelung asupra cenaclului literar „Alexandru Vlahuță”, al cărui membru, fără op eră, am fost, dar și la ... Academia Bârlădeană pe care am venerat-o, cu informații de la alții care au lucrat înăuntr u. Că biblioteca a găzduit cenaclul literar este un mare adevăr; George Nedelea, bibliotecar, era în 1 948, și după, un fel de secretar al Comitetului de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
L eibo vici Bernard (Lucian Raicu). Afirmația că de numele inginerului Vladimir C azac u „n a rămas nici o urmă literară”, dincolo că e s upăr ătoare, are în ea un mare neadevăr pentru că precum I. Palodă, criticul de la Academia Bârlădeană, care a lăsat risipite creațiile sale, neadunându-le măcar într-o plachetă, așa s-a întâmplat și cu conducătorul și îndrumătorul cenaclului nostru, care a scris destul de mult, stimulându i prin aceasta și pe î nvățăcei. Precizând că în unele
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Tutovene” și succesorul acestuia „Steagul roșu”, care au găzduit opera lui, dar și a restului membrilor cenaclului. Lăsând la o parte duelurile epigramistice dintre Cazacu - Nedelea - Șușnea - Candel, primarul orașului - și despre care am scris într-o „Istorie a presei bârlădene”, Editura Moldova, 2004, și PIM, 2007, reaminte sc d oar ceva din ceea ce a publicat Vladimir Cazacu: epigrame și poezia „Hivernale” în „Păreri Tutovene” nr.117 din 2 5 de cembrie 1947; poezia „Urări pentru anul 1948” și articolul „Un
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
activ: „Moș Candel a mărturisit: „Sunt un activ - zaharisit!”... Constat că-i mândru de nespus Cu zahărul ce l-a produs!” Și exemplele cu „urmele literare” ale lui Vladimir Cazacu (p.82) pot ocupa pagini întregi. Să trecem la Academia Bârlădeană. „În 1942, în plin război, Academia Bârlădeană dis pare”; „Societatea literară nu mai este” ... scrie Gruia Novac (p.81). Tot în aceeași pagină, ceva mai jos, încă o precizare: „După 1944, mai ales însă după 1948, despre vechea „Academie Bârlădeană
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
activ - zaharisit!”... Constat că-i mândru de nespus Cu zahărul ce l-a produs!” Și exemplele cu „urmele literare” ale lui Vladimir Cazacu (p.82) pot ocupa pagini întregi. Să trecem la Academia Bârlădeană. „În 1942, în plin război, Academia Bârlădeană dis pare”; „Societatea literară nu mai este” ... scrie Gruia Novac (p.81). Tot în aceeași pagină, ceva mai jos, încă o precizare: „După 1944, mai ales însă după 1948, despre vechea „Academie Bârlădeană” nu s-a mai vorbit. Moartea lui
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Bârlădeană. „În 1942, în plin război, Academia Bârlădeană dis pare”; „Societatea literară nu mai este” ... scrie Gruia Novac (p.81). Tot în aceeași pagină, ceva mai jos, încă o precizare: „După 1944, mai ales însă după 1948, despre vechea „Academie Bârlădeană” nu s-a mai vorbit. Moartea lui G. Tutoveanu, în august 1957, a făcut ca acest „capitol” să p ară închis definitiv”, conchide autorul eseului. Dar tot dânsul notase rămânerea „în mentalul așezării Bârlad” a entității spiritu ale, iar la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
în eseul care este însăși cartea citată și citită. Că este așa, mărturiile lui C.D. Zeletin (Constantin Dimoftache Zeletin) mă ajută și de data aceasta: „În deceniile comunismului, scrie el în Medalionul Memorialistic „Poetul G. Tutoveanu, figură tutelară a culturii bârlădene”, publicat în „Acta Musei Tutovensis, III, Bârlad, 2008”, interdicția absolută privea toate societățile libere (Academia Română nu suferise transformări în programe și oamenii ei? n.n.), astfel că Academia Bârlădeană a intrat într-o umbră ce lua aparențele inexistenței, mai ales că
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
scrie el în Medalionul Memorialistic „Poetul G. Tutoveanu, figură tutelară a culturii bârlădene”, publicat în „Acta Musei Tutovensis, III, Bârlad, 2008”, interdicția absolută privea toate societățile libere (Academia Română nu suferise transformări în programe și oamenii ei? n.n.), astfel că Academia Bârlădeană a intrat într-o umbră ce lua aparențele inexistenței, mai ales că poetul G. Tutoveanu era bătrân. În realitate ea continua să existe, însă translocată la București, unde lucrurile erau mai amestecate, la Bârlad G. Tutoveanu menținând numai amintirea ei
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Costandache, I.Manta Roșie, I.Șușnea, cărora li s-a adăugat cultivatul avocat C. Dornescu. La București s-au reîntâlnit câțiva dintre membri fondatori: Toma Chiricuță, V.Voiculescu, Ion Buzdugan, Virgil Nitzulescu, Dimitrie Iov și tinerii de altădată ai Academiei Bârlădene, acum oameni maturi, G.G. Ursu, Romulus Dianu, Ion Ioniță, V.Damaschin, G. Damaschin, Paul Visco cil, Florica Ionescu - Tutoveanu, Emil Tudor, Cicerone Mucenic, Rem ulus Boteanu ș.a. Lor li se adaugă câțiva dintre conferențiarii de altădată invitați ai Academiei Bârlădene
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Bârlădene, acum oameni maturi, G.G. Ursu, Romulus Dianu, Ion Ioniță, V.Damaschin, G. Damaschin, Paul Visco cil, Florica Ionescu - Tutoveanu, Emil Tudor, Cicerone Mucenic, Rem ulus Boteanu ș.a. Lor li se adaugă câțiva dintre conferențiarii de altădată invitați ai Academiei Bârlădene, Ionel Teodoreanu, Tudor Vianu și, mai târziu, după ieșire din r ecluziune, Nichifor Crainic. Important și mișcător e faptul că G. Tutoveanu continua să tuteleze de la distanță, prin prestigiu, viața de la București a societății pe care o înființase c u
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
urmă...” Cele spuse de C.D.Zeletin se leagă perfect cu o altă etapă, anterioară, a Academiei, când prin anii 1924-1927, un grup de bârlădeni au creat la București revis ta c ulturală lunară „Țara de Jos” care aduna colaborări ale bârlădenilor din toată România și făcea o frumoasă și necesară propa gand ă culturală a Societății și cercurilor culturale de la Bârl ad, din care nu lipseau nici cei care rămăseseră și lucrau, tot pentru Academie, la Bârlad: Iacob Antonovici, episcopul Hușilor
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Stancu, V.V. Stanciu, Vintilă Rusu Șirianu, Gh. Tașcă, G.Tutoveanu, C.Talaz, C. Vlădescu Răcoasa, Gr. Veja, Romulus P. Voinescu, N.N. Vasiliu, C. Zancu. La Bârlad, unde G.Nedelea „redacta ziarul Mol dova ”, la 17 ianuarie 1931, menționa că Academia Bârlădean ă de sfășura cea de-a optzeci și doua șezătoare literară cu public, la ea conferențiind Ion Scurtu de la ziarul „Curentul” din București, trimis al lui Pamfil Șeicaru, alt mentor cult ural al Bârladului. Prieten al unor scriitori bârlădeni, până
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Academia Bârlădean ă de sfășura cea de-a optzeci și doua șezătoare literară cu public, la ea conferențiind Ion Scurtu de la ziarul „Curentul” din București, trimis al lui Pamfil Șeicaru, alt mentor cult ural al Bârladului. Prieten al unor scriitori bârlădeni, până și „lui Perpessicius îi plăcea să se declare, în taină, părtaș la viața Academiei Bârlădene și păstra legătura cu fondatorul ei prin corespondență și prin cel ce scrie aceste rânduri”, adaugă C.D.Zeletin la cele spuse mai înainte în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ea conferențiind Ion Scurtu de la ziarul „Curentul” din București, trimis al lui Pamfil Șeicaru, alt mentor cult ural al Bârladului. Prieten al unor scriitori bârlădeni, până și „lui Perpessicius îi plăcea să se declare, în taină, părtaș la viața Academiei Bârlădene și păstra legătura cu fondatorul ei prin corespondență și prin cel ce scrie aceste rânduri”, adaugă C.D.Zeletin la cele spuse mai înainte în memorialistica pentru G. Tutoveanu, repetată și în „Bârlad, oraș de veche tradiție cărturărească” din „Pagini medicale
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și păstra legătura cu fondatorul ei prin corespondență și prin cel ce scrie aceste rânduri”, adaugă C.D.Zeletin la cele spuse mai înainte în memorialistica pentru G. Tutoveanu, repetată și în „Bârlad, oraș de veche tradiție cărturărească” din „Pagini medicale bârlădene” nr.126/127/2008. În ce ne privește pe noi, bârlădenii, în timpul vieții și după G. Tutoveanu, n am zăbovit o clipă a-l adula. Îmi amintesc prin 1948, școala, Liceul „Gh. Roșca Codreanu” organiza cu acceptul doamnei Eugenia Tutoveanu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]