1,715 matches
-
mai fost În Caraibe. - Da. - Și nu ți‑a plăcut? - E o uriașă mahala tropicală... Dar eu am fost mai mult prin Porto Rico. Hardughii de localuri cu jocuri de noroc, o imensă lagună puturoasă, Întunecoasă și vâscoasă... puzderii de băștinași cu mutre prospere. Și europeni care vin buluc cu avioane charter. Și care se Întorc acasă cu senzația că americanii au dat totul peste cap și că Fidel Castro merită sprijinul capetelor inteligente și independente din Scandinavia sau Olanda. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
naturii. El urmărise un scop strict științific și Întregul articol era foarte important - din punct de vedere uman. Începea prin a Înfățișa lipsa de proteine din regimul alimentar al triburilor pe care le studiase. Și afirma că, În războaiele primitive, băștinașii nu‑și puteau permite să irosească leșurile vrăjmașilor. Asemenea speculație științifică nu era de natură să prezinte un interes special pentru mine. Am mai arătat În repetate rânduri că specialitatea mea o constituie fenomenele obișnuite, de zi cu zi. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
cunoscut și, de unii, apreciat. Poate fi favorabil. Contact II: Președintele Laicatului, persoană sigură, atașată valorilor democrației și scopurilor statului multinațional. Favorabil. Să fie consultat la achiziție și Expertul Bunurilor pentru a se evita orice neplăcere. E bine cunoscută pungășia băștinașilor. Se recomandă expeditivitate. Achiziționați.” Pasărea fâlfâie din aripi, întorcând la răstimpuri capul după câte un zgomot sau o licărire. Zboară liniștit prin întuneric, cu atenția egală, o pânză fină acoperind orașul. Oriunde are loc cea mai mică tresărire sau pâlpâie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
-lea, s-a extins până în zona munților Anzi, din Sudul Columbiei pînă în Nordul Argentinei și al Chile (n. tr.). Numele unor triburi sălbatice din Ecuador și Perú și al graiului pe care îl vorbesc. Limbă vorbită de triburile de băștinași cu același nume, înainte de cucerirea spaniolă, și răspândită pe actualele teritorii ale Perú, Ecuador, Bolivia, Columbia, Nordul Chile și al Argentinei. Muncitor pe plantațiile de arbori de cauciuc denumiți siringa (în portugheză, în orig.). Braț lateral al unui râu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
locuitorilor pentru terasele râurilor, pantele văilor, platourile înalte, de regulă zonele de podiș, întrucât puteau furniza condiții propice de viață: terenuri pentru agricultură, ape și păduri (datorită acestor factori, Podișul Central Moldovenesc și, implicit, Bazinul Bârladului a fost preferat de băștinași). Autohtonii evitau spațiile vulnerabile, care nu permiteau stabilirea locuitorilor și practicarea în siguranță a ocupațiilor, dar și din alte cauze, nu doar exclusiv naturale, cum ar fi pericolul triburilor migratoare (slavii, pecenegii, uzii). Dacă, în privința așezărilor, remarcăm o anumită predilecție
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
punct de vedere etno-demografic și cultural. În paralel cu cercetările de suprafață, s-au desfășurat și cercetări sistematice, pe văile și șesurile râului Bârlad, care au scos la lumină dovezi importante, ce implică o anumită continuitate teritorială și etnică a băștinașilor, pe alocuri întreruptă de pătrunderile migratorilor slavi. Totuși, timp de un secol nu au avut loc frământări militare (moment delimitat de prăbușirea dominației hunice, din anul 454 și până în 550, după care, potrivit izvoarelor scrise și a vestigiilor arheologice încep
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și, implicit, pe necesitatea comunităților autohtone de-a se retrage spre zone ferite, mai puțin accesibile slavilor. De altfel, s-a dovedit arheologic că în zonele de stepă și silvostepă, așa cum este și habitatul din Podișul și Bazinul Bârladului, unde băștinașii coabitau cu alogenii, în momentele tulburi s-au produs și dislocări de populații, de o mai mică sau mai mare amploare, spre deosebire de zonele împădurite, de deal, piemontane, și în depresiunile intracarpatice, unde populația romanică, ulterior românească, și-a continuat traiul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mai bune pentru ocupațiile de bază (agricultura și păstoritul) ori care să ofere un grad mai mare de siguranță cotidiană. Mai târziu, condițiile geografice și politice favorabile, din anumite microregiuni, au determinat întoarcerea vechilor comunități sau atragerea de noi grupuri băștinașe, fapt ce a condus la creșteri demografice în perioadele următoare (secolele VIII-IX și X-XI). 1.7. Cronologia așezărilor În stabilirea datării așezărilor, descrise pe parcursul acestui capitol, un rol definitoriu îl are ceramica; prin trăsăturile și particularitățile sale, ea a permis
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sau chiar stoparea răspândirii creștinismului. Toate aceste impedimente au dus la o convertire neuniformă și târzie a populației spațiului carpato-danubiano-pontic. Situația critică, rezultată ca efect al cauzei amintite, nu a reușit să compromită în totalitate creștinismul, însă, coabitarea dintre comunitățile băștinașe, creștinate, și cele alogene, păgâne, a permis și prezența unor obiceiuri diferite de la o comunitate la alta. Astfel poate fi explicată diversitatea de rituri și ritualuri pentru acest interval de timp (V-VII), dar îndeosebi pentru cel următor, din secolele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
extins și în împrejurimi) oferă puține informații legate de ritul și ritualul funerar folosit de populația autohtonă la acea vreme. Prin corelarea acestor date cu altele, de aceeași factură, din Moldova, rezultă o imagine vagă asupra modului de înmormântarea al băștinașilor. Similar ceramicii, unde s-au distins două etape de evoluție (secolele V-VI și VI-VII), cu elemente comune, dar și cu diferențe, de regulă pozitive, în cazul mormintelor s-au observat modificări, în planul practicilor funerare, de la o etapă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
probabil, extinsă pentru restul Moldovei, unde s-au descoperit tezaure similare la Horgești - Bacău, Movileni - Vaslui, Cudalbi - Galați etc. Descoperirile numismatice susțin, de cele mai multe ori, existența unor relații comerciale între autohtoni și lumea bizantină. Totodată, se poate afirma că numai băștinașii puteau susține acest comerț, întrucât circulația monedei mărunte de bronz bizantine, pe teritoriul Moldovei, este un fenomen economic pe care slavii nu l-au cunoscut nicăieri în secolele VI-VII. Prezența fibulelor indică, o dată în plus, legături strânse între localnici
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nu era cunoscută de slavi în momentul pătrunderii lor pe teritoriul românesc. Alte vestigii ale venirii slavilor în Moldova sunt vasele găsite în stațiunile amintite pe parcurs: Botoșana - Suceava, Costișa, Davideni - Neamț; ca urmare a analizei lor, rezultă presupunerea că băștinașii intraseră în legătură cu aceste triburi, fapt ce implică o stabilire a lor în zonă, fie ea și temporară. Potrivit specialiștilor, contactul localnicilor cu enclavele alogene a avut loc în a doua parte a secolului al VI-lea, mai exact în ultimul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au menținut cultura proprie, de tip Costișa-Botoșana-Hansca, cu elemente păstrate din secolele anterioare, ce au stat la baza culturii medievale timpurii românești. De altfel, slavii au fost printre puținele triburi alogene cu tendințe sedentare, iar prin modul de trai apropiat băștinașilor s-a ajuns la legături strânse, care, în final, au condus la asimilarea enclavelor rămase. În contextul orizontului de cunoaștere a evoluției culturii materiale din secolele V-VII, s-a reușit delimitarea elementelor slave de cele băștinașe, cu scopul unei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din secolele V-III î. Hr. Aceiași ipoteză se bazează și pe apariția în mediul slav arhaic a tipsiilor abia din a doua jumătate a secolului VI, iar concomitent, în Moldova deja erau cunoscute (perpetuate din perioada antică) și utilizate de băștinași în stațiunile de la Botoșana, Davideni, Bacău-Curtea Domnească, unde s-au descoperit în asociere cu fibule, monede sau mărgele. În altă ordine de idei, cea de-a două teorie consideră acest tip de vas, prin caracteristicile sale, un apanaj al culturii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ca un criteriu cronologic sau etno-demografic. Prin corelarea condițiilor fizico-geografice cu densitatea siturilor arheologice (98), descoperite în bazinul bârlădean, a rezultat o continuitate de locuire autohtonă, în vechile vetre daco-romane, chiar și în condițiile pătrunderii triburilor slave. Similar perioadelor anterioare, băștinașii au preferat să se concentreze pe zonele din preajma unor râuri (bazine hidrografice), în apropierea unor păduri, pe terenuri fertile, văi, în depresiuni, ce s-au constituit în microregiuni mai intens locuite, cum este cazul celor din bazinul superior, mijlociu sau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
caz, situarea lor inegală, pe suprafața cercetată, fiind grupate „în cuiburi”, probabil datorită unor criterii de ordin familial sau social-economic (Dodești). Investigațiile arheologice întreprinse în aria bazinului au permis observarea, pentru intervalul secolelor VI-XI, unei creșteri a membrilor comunităților băștinașe și implicit a caselor, de la un nivel minim, de trei-patru locuințe (Valea Mare-Dumești, Tanacu, Simila-Zorleni, Rateșul Cuzei), la un nivel mediu, de șase-opt locuințe (Drăgești, Dodești, Bârlad-Prodana) și ulterior maxim, de 23-25 de locuință (Gara-Banca, Dodești). Nu excludem ipoteza ca
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
funerare ale bazinului, doar două aparțin localnicilor (mormântul dublu de la Dumeștii Vechi și cimitirul de la Bârlad-Prodana, ambele pe teritoriul județului Vaslui). Amprenta migratorilor turanici se reflectă în celelalte inventare funerare, ale acestui areal geografic, situație ce denotă intensele contacte dintre băștinași și noii veniți. Analiza comparativă a ritului și ritualului funerar, din mormintele autohtonilor creștinați și mormintele alogenilor păgâni, a dorit să evidențieze diferențele culturale și spirituale ale celor implicați, pe de o parte vechea populație românească, iar de cealaltă migratorii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
geografice stabilite nu s-a materializat și în privința nivelului de civilizație, fapt dovedit de izvoarele istorice și cercetările arheologice care au demonstrat inferioritatea culturii materiale nomade față de cea locală, veche românească. Chiar dacă inițial au impus un raport de vasalitate populației băștinașe ulterior, după retragerea lor și sedentarizarea celor puțini rămași, alogenii au fost asimilați de fondul autohton dominant. 3. DESCOPERIRI IZOLATE În afara complexelor de locuire și a vestigiilor funerare de tip Dridu, au mai fost găsite și multe obiecte izolate, care
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vitrege, poate până la invazia uzilor), iar cealaltă de a se retrage din fața pecenegilor în zone ferite și sigure. Fenomenul depopulării anumitor zone din spațiul românesc, datorită pătrunderii triburilor migratoare (pecenegi, uzi), care a determinat și o scădere demografică în rândul băștinașilor, s-a înregistrat și în alte părți ale Europei, cum a fost cazul populației din Bazinul Nistrului refugiată spre nord, din fața nomazilor. Ulterior, în condițiile retragerii turanicilor, cei rămași s-au sedentarizat (în prima parte a veacului al XIII-lea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
obiecte și oase de animale domestice, de la specii precum taurine (Bos taurus), ovine (Ovies aries), caprine (Capra hircus), porcine (Sus scrofa domesticus), cabaline (Equus caballus) și canide (Canis familiaris). Aceste resturi osteologice, unele descoperite la Gara-Banca, indică creșterea animalelor de către băștinași, la care se adaugă și fragmente osoase de la găina domestică (Gallus domesticus). Creșterea cailor se reflectă și în cele câteva piese de harnașament descoperite la Simila-Zorleni și Dodești (o zăbală și un pinten). În cazul stațiunii de la Bârlad-Prodana determinările făcute
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nu în turme sau cirezi. La fel ca în așezarea de la Gara-Banca, și în acest sit s-au găsit fragmente osoase de la găina domestică, fapt ce sugerează că păsările de curte aveau un rol important în completarea nevoilor alimentare ale băștinașilor. Pe lângă oasele de animale domestice, în complexele închise au apărut și fragmente de oase aparținând animalelor sălbatice, cum ar fi bourul (Bos primigenius), cerbul (Cervus elaphus), lupul (Canis lupus) și vulpea (Vulpes vulpes), identificate în situl de la Gara-Banca. Dintre mamiferele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Gara-Banca, Simila-Zorleni, Gârbovăț-Ghidigeni. Din păduri, în afara animalelor pe care le vânau, locuitorii bazinului luau lemnul de construcții și pentru foc, ori culegeau plante ori ciuperci comestibile. După poziționarea așezărilor pe terasele și văile Bârladului (inclusiv a afluenților săi), deducem că băștinașii includeau printre îndeletnicirile de bază practicarea pescuitului. În ciuda numeroaselor informații medievale scrise cu privire la abundența peștelui în zonă, pentru perioada în discuție s-a găsit doar un singur cârlig de undiță (Dodești). Pe lângă certitudinea pescuitului (Gara-Banca) și Bârlad-Prodana (dovezi privind pescuirea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
semilună ajurate), denotă categoria convențională din care face parte, fiind de tip „Sucidava”, specifică secolului VI. Spre deosebire de mormântul precedent, acesta dispune de un accesoriu vestimentar cu motiv cruciform, ce indică cel puțin înclinația creștină a celui înhumat, care putea fi băștinaș. Pentru secolele VIII-IX se păstrează numărul redus de morminte de pe teritoriul Moldovei, poate și datorită unor cercetări care nu au acoperit o suprafață prea extinsă, motiv ce poate să explice și lipsa mormintelor de înhumație din Bazinul Bârladului. Această situație
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
bronz, de proveniență bizantină, de la Brodoc, Gugești, Mircești, Negrești, Voinești, Zorleni (Vaslui), Satu Nou (Iași), Salcia (Galați), din secolele VI-VII și X-XI. Toate cele patru categorii de obiecte bizantine au avut un rol important în viața cotidiană a comunităților băștinașe din Bazinul Bârladului, fapt demonstrat și de numărul mare de piese din inventarele siturilor. Exceptând fragmentele de amfore bizantine, de la Dodești, precum și cana cu burlui de la Dumești - Vaslui, amintite deja, din cele 26 de stațiuni cercetate arheologic, 19 conțin și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sens, menționăm situația înregistrată în siturile bazinului, de la Albești, Alexandru Vlahuță, Armășeni, Bârlad, Chircești, Costești, Dodești, Gara Roșiești, Gura Idrici, Negrești, Pogonești, Tanacu, Zăpodeni, Zorleni (jud. Vaslui), unde s-a confirmat o continuitate neîntreruptă pentru veacurile VI-XI. Stăruința acestor băștinași, de a rămâne în locațiile dintr-o anumită microregiune, a fost cauzată, în primul rând, de rațiuni de ordin economic. Satul romanic și vechi românesc cuprindea nu doar o comunitate sedentară, cu o structură social-economică și administrativă diferențiată de a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]