624 matches
-
mai dezavantajați cu burtă și grași. Se exprimau cu o precizie matematică și la obiect, fără ironii și subtilități, în timp ce priveau în ochii celui cu care discutau. Între ei erau și unele deosebiri. El, ceva mai brunet, ea, ceva mai bălană, blondă în nici un caz. Podoaba lui capilară ceva mai neagră, a ei ceva mai deschisă la culoare și mai căruntă. După cât se pare, el era ceva mai înalt, cu un nas ceva mai ascuțit și cu un timbru al vocii
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
spuie, simțindu-și sufletul tot mai apăsat de dor. Câte o tusă, în răstimpuri, îi scutura tot trupul ca de friguri. Uscat și rece, cu priviri blânde și bune, arăta ca un sfânt, zugrăvit pe pereții mănăstirilor. Adus de spate, bălan; avea mustăți albe, groase, ochi albaștri buni și blânzi, cu purtare bună și îngăduitoare... dar, mai ales blândețea, și ochii mângâioși, au fost farmecul lui dintotdeauna. Era scurt în mișcări, rar la vorbă și avea un fel aparte de a
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de gât, au început să intre în clasă, într-o tăcere de biserică... cu, „Săru‟mana, Domnu!“, și se așezau în bănci. - Cum te cheamă, fetițo? o întrebă învățătorul, ținând-o de bărbie. - Anuca... Domnu! răspunse fata, scuturându-și codițele bălane. - Da‟, de-a cu ești tu, bălăioaro? o întrebă văzând-o atât de isteață. - De-a lu‟ Chiuariu, păduraru‟, Domnu! îi răspunse cu o stăpânire de sine, care uimea. - Și, câți ani ai, fată frumoasă? - Opt, Domnu..! răspunse ea fără
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
mult. „Era un cazan tocmai acolo, pă vale, la nea Costică Sfârânel, parcă era mai mare ca ăsta și, ce, crezi că băga apa cu furtunu? Cărai cu găleata până-ți săreau ochii din cap. Când venea alde nea Mite Bălan să facă țuica, ăsta avea vie multă și corcoduși și pruni, strângea totul dă cu toamnă În tocitori d-alea mari și le lipea pe deasupra cu pământ să ție peste iarnă și cum e ca pe-acuma venea și Închiria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
când m-am dus să zăvoresc ușa. S-ar părea că cele ce-am scris în ultimele pagini nu mair interesează povestea Maitreyiei. Și totuși, nu e decât o continuare a ei. La Maitreyi m-am gândit îmbrățișînd acel trup bălan și robust de evreică finlandeză; pe Maitreyi o căutam în sărutare, de ea voiam să mă dezbar, pe ea voiam s-o uit. O căutam și o izgoneam. Cerșeam un singur amănunt care să mi-o amintească; si în același
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Cum să nu-l fi crezut, dacă era atît de incredibil? Își împărțea cu mine toate comorile: penarul cu greieri cîntători, perele pădurețe cele mai bune, piatra roșie cu gust de sare, nucile din cimitir. Chiar și spinarea frumosului cal bălan. Știam cum e pe colină, vara, cu frumosul cal bălan, dinainte să-l fi citit pe Saroyan. Numai blocnotesul cu desene și-l ferea precaut și avar. "Nu, încă nu". Aveam să aflu, la prima lui personală, Fata și șarpele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
incredibil? Își împărțea cu mine toate comorile: penarul cu greieri cîntători, perele pădurețe cele mai bune, piatra roșie cu gust de sare, nucile din cimitir. Chiar și spinarea frumosului cal bălan. Știam cum e pe colină, vara, cu frumosul cal bălan, dinainte să-l fi citit pe Saroyan. Numai blocnotesul cu desene și-l ferea precaut și avar. "Nu, încă nu". Aveam să aflu, la prima lui personală, Fata și șarpele, că nu făcuse altceva decît să mă fure. Nu credeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
intervenea alt glas: ― Nicule maică, vin' la mama!... Auzi tu, Nicușor?... De ce stai să te blesteme dînsa? Vasile Zidaru ședea peste drum și avea o muiere cât un granadir și rea de gură, de nimeni nu-i stătea înainte. Copilul, bălan și durduliu, nu știa decât de frica ei; altfel, toată casa îl răsfăța și-i răbda orice năzdrăvănii. Zidaru avusese trei fete și nici un băiat. De-abia după ce și-a măritat fetele a venit pe lume Nicu, de-i era
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și pe întuneric. Deși ochii îi erau albaștri și luminoși, privirile păreau întunecate sub sprâncenele negre și groase. Deși sprâncenele și șuvițele încă negre din barbă și păr, amestecate cu altele albe ca neaua, arătau că e departe de soiul bălan al ucrainenilor, când veneau pescarii de la Dunăre, cu sumane și cizme de cauciuc, și se târguiau pentru pește, vorbea cu ei în ucraineană și, ca târgul să se încheie cinstit, chiar înjura pe limba lor. Vorbea cu un ușor accent
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
București, 1942, pag, 167-168. 35. ARHIVELE STATULUI BUCUREȘTI, Fondul Mănăstirea Vorona, MSS. nr. 1184, documentul 30, filele 20-23. 36. GH. UNGUREANU, Documente privitoare la biografia lui Eminescu (II), în "Convorbiri literare", Iași, nr. 10, octombrie 1975, pag. 11. 37. TEODOR BĂLAN, Documente bucovinene, vol. II, Cernăuți 1934, pag. 83-84. 38. IDEM, Familia Onciu (citat) pag. 37-38. 39. IDEM, ibidem, pag. 51. 40. IDEM, ibidem, pag. 50. 41. TEODOR BĂLAN, Documente bucovinene, vol. IV, Cernăuți 1938, pag. 82; GH. GHIBĂNESCU, Surete și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în "Convorbiri literare", Iași, nr. 10, octombrie 1975, pag. 11. 37. TEODOR BĂLAN, Documente bucovinene, vol. II, Cernăuți 1934, pag. 83-84. 38. IDEM, Familia Onciu (citat) pag. 37-38. 39. IDEM, ibidem, pag. 51. 40. IDEM, ibidem, pag. 50. 41. TEODOR BĂLAN, Documente bucovinene, vol. IV, Cernăuți 1938, pag. 82; GH. GHIBĂNESCU, Surete și izvoade, vol. XIV, Huși, 1925, pag. 24-25; TEODOR BĂLAN, Familia Onciul, pag. 78 și 82; IDEM, Documente bucovinene, vol. III, pag. 198. 42. TEODOR BĂLAN, Familia Onciul (citat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
38. IDEM, Familia Onciu (citat) pag. 37-38. 39. IDEM, ibidem, pag. 51. 40. IDEM, ibidem, pag. 50. 41. TEODOR BĂLAN, Documente bucovinene, vol. IV, Cernăuți 1938, pag. 82; GH. GHIBĂNESCU, Surete și izvoade, vol. XIV, Huși, 1925, pag. 24-25; TEODOR BĂLAN, Familia Onciul, pag. 78 și 82; IDEM, Documente bucovinene, vol. III, pag. 198. 42. TEODOR BĂLAN, Familia Onciul (citat), pag. 62-63. 43. IDEM, ibidem, pag. 81; IDEM, Doc. bucov., vol. IV, pag. 174. 44. IDEM, Doc. bucov., vol. III, pag
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
50. 41. TEODOR BĂLAN, Documente bucovinene, vol. IV, Cernăuți 1938, pag. 82; GH. GHIBĂNESCU, Surete și izvoade, vol. XIV, Huși, 1925, pag. 24-25; TEODOR BĂLAN, Familia Onciul, pag. 78 și 82; IDEM, Documente bucovinene, vol. III, pag. 198. 42. TEODOR BĂLAN, Familia Onciul (citat), pag. 62-63. 43. IDEM, ibidem, pag. 81; IDEM, Doc. bucov., vol. IV, pag. 174. 44. IDEM, Doc. bucov., vol. III, pag. 35; ibidem, vol. VI, pag. 235. 45. IDEM, Doc. bucov., vol. V, pag. 205; ibidem, vol
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
vol. III, pag. 35; ibidem, vol. VI, pag. 235. 45. IDEM, Doc. bucov., vol. V, pag. 205; ibidem, vol. VI, pag. 126. 46. IDEM, Doc. bucovinene, vol. IV, Cernăuți, 1938, pag. 174. 47. Uricarul, vol. XXII, pag. 70-73, 80; TEODOR BĂLAN, Familia Onciul, pag. 42-44 și 55. 48. URICARUL, vol. XXII, pag. 63-64. 49. TEODOR BĂLAN, Fam. Onciul, pag. 41. 50. TEODOR BĂLAN, Familia Onciul, pag. 133. 51. IDEM, Doc. bucov., vol. VI, pag. 24, 30, 67, 164, 166, 202, 241
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pag. 205; ibidem, vol. VI, pag. 126. 46. IDEM, Doc. bucovinene, vol. IV, Cernăuți, 1938, pag. 174. 47. Uricarul, vol. XXII, pag. 70-73, 80; TEODOR BĂLAN, Familia Onciul, pag. 42-44 și 55. 48. URICARUL, vol. XXII, pag. 63-64. 49. TEODOR BĂLAN, Fam. Onciul, pag. 41. 50. TEODOR BĂLAN, Familia Onciul, pag. 133. 51. IDEM, Doc. bucov., vol. VI, pag. 24, 30, 67, 164, 166, 202, 241, 245, 260 și 384. 52. URICARUL, vol. VII, pag. 200. 53. ICONOM STRAVOFOR AL. SIMIONESCU
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
46. IDEM, Doc. bucovinene, vol. IV, Cernăuți, 1938, pag. 174. 47. Uricarul, vol. XXII, pag. 70-73, 80; TEODOR BĂLAN, Familia Onciul, pag. 42-44 și 55. 48. URICARUL, vol. XXII, pag. 63-64. 49. TEODOR BĂLAN, Fam. Onciul, pag. 41. 50. TEODOR BĂLAN, Familia Onciul, pag. 133. 51. IDEM, Doc. bucov., vol. VI, pag. 24, 30, 67, 164, 166, 202, 241, 245, 260 și 384. 52. URICARUL, vol. VII, pag. 200. 53. ICONOM STRAVOFOR AL. SIMIONESCU, Mănăstirea Agafton, Botoșani, Tipografia Munca, 1929, pag
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în secolul al XVIII-lea, vol. I, Edit. Didactică și pedagogică, București, 1969, pag, 336 și 349. 55. Fotocopia hrisovului de schimb, la G. CĂLINESCU, Viața lui Mihai Eminescu, ediția a IV-a, București, 1966, la finele volumului. 56. TEODOR BĂLAN, Documente bucovinene, vol. V, Cernăuți, 1939, p. 162. 57. URICARUL, vol. VII, lași, 1886, pag. 244. 58. IOAN BOGDAN, Documentele lui Ștefan cel Mare, vol. I, București, 1913, pag. 378. 59. URICARUL, vol. XI, pag. 324-333. 60. AUGUSTIN Z. N.
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Bocetul lui Vasile Iurașcu, în revista "Argeș", nr. 1, din martie 1975, și în "Convorbiri literare", 1976, august nr. 8, pag. 2. 65. AL. H. SIMIONESCU, op. cit., pag. 25. 66. AUGUSTIN Z. N. POP, Contrib. doc., pag. 132. 67. TEODOR BĂLAN, Documente bucovinene, vol. VI, Buc, 1942, pag. 410. 68. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare, pag. 259 și 288. 69. În legătură cu cadourile trimise a se vedea: A. D. XENOPOL, Istoria și genealogia casei Callimachi, București, 1897, pag. 217, 224-225 și 255
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
se situează practic între tradiție și inovație, exersând stilistic formule variate și destul de ușor recognoscibile, precum pastelul solar în care se captează inefabilele universului diurn: "nor de nor se-nșiră în recifi./ peste miriști principele ploii/ pe al său bănuț bălan călare/ aleargă până-n margine de zi.// ajuns, coboară și se-ntinde/ între tufe de ciulini./ în lumina lunii ochii și-i deschide,/ largi și umezi, știind:// dimineața este astăzi/ o bucată de metal/ din micul clopot care ieri/ vestea de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
este nostalgică după vremea tinereții și își amintește că în satisfacerea plăcerii nu a dat niciodată dovadă de rasism, nici nu a fost prea pretențioasă: „și pururi pofta mi-am îndestulat./ Nu m-am uitat că-i scurt sau deșirat,/ Bălan sau lai acela cemi plăcea/ și nici c avea avere sau n-avea.”401 Este interesant că pentru ea experiența înseamnă trecut sau viitor, mai puțin timpul prezent, este redusă la două noțiuni cheie: puterea și plăcerea trupească. Experiența a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să cânt ș-am să muncesc, / Din nou să mă norocesc."230 Determinanții adjectivali, antepuși și postpuși, transformă "norocul" în procesualitate narativă, ilustrată de notațiile explicative: "Săracu, norocu meu, / L-o băut boii-n părău, / L-o băut un bou bălan / Noroc pe lume să n-am, / L-o băut un bou urât / Să n-am noroc pe pământ."231 Imaginea binară contrastantă reface legăturile interne dintre om și cosmosul, devenit antropomorf, sub pecetea "norocului": Tremură frunza pe tei, / Tremură și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
BĂLAN, Ion (21.I.1909, Hârșeni, j. Brașov - 24.XII.1979, București), poet. Este fiul Mariei și al lui Mihai Bălan, țărani. B. termină liceul la Sibiu și își ia licența în drept la București. Debutează în 1933 la revista „Abecedar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285570_a_286899]
-
minoră. Simțind "foc" în sângele său amar ca și "coaja nucilor crude", în suflet cu urși hibernanți, el își cântă ereditatea aprigă: Străbunii mei vânjoși, cu tulnice și ghioage, Pe aici și-or fi păscut cirezile blajine, Cioporul de mioare bălane, herghelia, Pe-aici, pe unde azi gem grelele tractoare. Mai cu seamă el este un poet al ierburilor tari de bărăgan pe care le evoacă în toate tonurile și al vieții aspre cîmpenești: Da: am crescut cu macii și strugurii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
memoriei voluntare): nefericitul băiat vede o femeie frumoasă culegând flori, fapt ce-i alungă gândul urât și dezlănțuie în sufletul său "o furtună de pasiune". Din nefericire, abia dezlănțuită, pasiunea adoratorului e contrariată de revelația naturii brutale a sexualității: femeia "bălană" urmează temătoare în desiș pe "un om oacheș, păros, cu mâni mari flocoase". "Zdrobit", "descompus", Bizu se întoarce acasă "cu altă moarte în suflet decât cea cu care venise", înțelegând finalmente că "din jocul alintat cu florile, spuma albă a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Jibou - cu 1 localitate componentă: Rona Comune integral în zona montană - 3 1. Simișna 3. Zalha 2. Treznea Comune parțial în zona montană - 27 1. Agrij - cu 1 sat component: Rastolțu Desert 2. Băbeni - cu 1 sat component: Cliț 3. Bălan - cu 1 sat component: Gâlpâia 4. Buciumi - cu 5 sate componente: Bodia, Bogdana, Huta, Răstolț și Sângeorgiu de Meseș 5. Cizer - cu 2 sate componente: Pria și Cizer 6. Greaca - cu 3 sate componente: Brebi, Ciglean, Viile Jacului 7. Cristolț-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172665_a_173994]