1,589 matches
-
a întâmplat. Șoferul s-a dat jos,furios nevoie mare...dar ce-mi păsa.... a venit la mine, m-a scuturat de haină și m-a întrebat,cât a putut el de politicos: -,, Unde .....mătii te crezi, la tine pă bătătură? Unde stai?”.... trăgând sania pe margine, și întorcând-o în același timp ca să mă tragă pe podișcă, ne bănuind nici o clipă că chiar acolo stau . Atunci, am avut în sfârșit ocazia să văd ce mașină era. Era RATA!.... Și am
AMINTIRI V de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376855_a_378184]
-
pod, pe coastă la Tirică și priveam exact în curtea lor. Poate apele dezlănțuite, ar fi trebuit să ne sperie, însă nici un copil nu conștientiza asta. Erau destui îngrijorați, pe noi ne amuza ceea ce se întâmpla la bieții oameni pe bătătură. Doamne....dă puțină minte și înțelepciune și copiilor! Acum, când realizez grozăvia celor întâmplate, mă apucă remușcarea! Biata Turnica...nici moartă n-a avut parte de liniște! Sunt sigură că spiritul ei tremura de teamă și ciudă, așa cum mâna i-
TURNICA ....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376868_a_378197]
-
decembrie 2014 Toate Articolele Autorului În satul de la poalele Parângului, de când se știau, oamenii făceau rost la nevoie de coșuri împletite, albii, copăi de frământat aluaturi, funduri de mămăligă, lopeți de vânturat boabele ori vreun târn de măturat frunzele din bătătură, de la rudarii de sub munte. Aceștia, statorniciți pe meleagurile subcarpatice de sute și sute de ani, erau urmașii „pârâți” ai slavilor trecuți cu valul migrațiilor peste bătrânul Danubiu, grozavi meșteri în „scormonitul” măruntaielor muntelui după minereul de aramă ori fier. Timpul
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
-
Cu căciulă peste față și urechile pe-afară, Scuipând iute o sămânță,care dai ba,o țigară? Nu că sunt eu mai deștept,repetent din clasa' patra, Dar Ilie Moromete,a fost prieten cu tata. Așa că,ce tura-vura,să refacem bătătura, Să punem statuia-n fata.Da-o-n mama ei de viață! Domnilor,zice un tânăr cu un aer mai distins Și alura de profesor.Eu cred,mai mult,sunt convins, Dacă vrem să meargă treaba,să avem un beneficiu
DILEMA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377880_a_379209]
-
și se cade,să facem un edificiu. Și să așezăm în față,o statuie mai măreață. Nu va mai certați degeaba,nu vorbiți fără măsură, Îi apostrofează babă fără nici un dinte-n gură Ce fusese leat cu Preda,vecina de bătătura. Mai întâi reface-ti casă,cum era pe vremea mea, Și abia pe urma maica,om trăi si-om mai vedea. Mă aflam și eu prin preajmă,dar am preferat să tac, Am plecat și încă este mare dilemă în
DILEMA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377880_a_379209]
-
ochii lupului nu străluceau ca atunci când își urmărea prada, ci priveau fix...în adâncul pădurii. În noaptea aceea, bunicul a reușit să împuște Lupul Sur pe care l-a adus în sat cu carul cu boi, așezându-l, apoi, în bătătura casei, pe o capră de tăiat lemne, într-o poziție de credeai că-i viu. Sătenii au venit să-l vadă, mirându-se și bucurându-se, în același timp, făcându-și cruce... Vânătoarea Lupului Sur a intrat în folclorul satului
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
zi prin dreptul casei lui pe drum la vale, uitându-se chiorâș în curtea lui, el o vede și o strigă: - Bre, tanti Tanțo! Ia stai mata un pic, să schimbăm două vorbe, că ai început să mă calci pe bătături cam des! Să știi că eu te reclam, dacă continui să pui băligaru pe gard, sub fereastra mea, îți spun ca să știi că nu-ți merge! Ea se oprește un pic până ce el iese la drum și abia a ieșit
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
întins la soare, Rufele pentru uscare, Și-apoi trece cu răbdare, Ștergând prafu-n dormitoare! Se pregătesc în cămări O mulțime de gustări Fel de fel de bucurii Pentru-ai lor micuți copii! Zor și chin si-alergatura Treaba multa-n bătătura, Fiecare firmitura Se ia cu zdruncinătura! De-am să-l văd pe-al meu bunic, Tocmai mă gîndesc să-i zic: Cînd va fi să ari aici, Nicidecum n-aș vrea să strici, Mușuroiul de furnici! Moș Crăciun, De nimic
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI (`1992) PARTEA A II A de TELA MOCANU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375899_a_377228]
-
în pahar cu fum gândurile negre nori între ciulini Doamne de ce viața fie Iad și Rai de ce-nțelepciunea-i scrisă pentru noi de ce buze tandre roagă-se în vai iar în simțăminte nu avem altoi lada mea de zestre are bătături timpul meu umblat-a-n bolovani desculți lustruiesc pocalul îl așez pe stări musafirii-n viață nu-s numai inculți mi-amăgesc dorința în culturi de stări se întorc acasă de pe drumuri vechi ... Citește mai mult lada mea de zestre
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
așez tristețea în pahar cu fum gândurile negre nori între ciuliniDoamne de ce viața fie Iad și Rai de ce-nțelepciunea-i scrisă pentru noide ce buze tandre roagă-se în vai iar în simțăminte nu avem altoilada mea de zestre are bătături timpul meu umblat-a-n bolovani desculți lustruiesc pocalul îl așez pe stări musafirii-n viață nu-s numai inculțimi-amăgesc dorința în culturi de stări se întorc acasă de pe drumuri vechi... XVIII. PE BĂNCILE DIN PARCURI CAD STELE, de Carmen
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
icoane pe perete spun ruga pe tăcute cu chipuri prea cernite nu vor să mai asculte în patu-n care clipa părea fără sfârșit s-a cuibărit destinul cu trup neregăsit fantome pe la praguri șoptesc povești din vieți la mine-n bătătură cresc astăzi doar scaieți nici soba nu-ncălzește la fel ca altădată nici fumul nu înalță povești grăite-odată pe prispa cu iluzii un putinei bătrân își plânge nemurirea făr-a avea stăpân grăbită închid ușa trecutul mă apasă privesc un fir
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
înalță povești grăite-odată pe prispa cu iluzii un putinei bătrân își plânge nemurirea făr-a avea stăpân grăbită închid ușa trecutul mă apasă privesc un fir de iarbă nu-i mână pe o coasă să umple de lumină un colț de bătătură străbunii mei sunt îngeri au strigăte în gură plec capul în rutină mă copleșește dorul ... Citește mai mult la casa cu-amintiri păianjeni în pridvor perdelele sunt rupte în strigătul de doricoane pe perete spun ruga pe tăcutecu chipuri prea
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
perdelele sunt rupte în strigătul de doricoane pe perete spun ruga pe tăcutecu chipuri prea cernite nu vor să mai asculteîn patu-n care clipa părea fără sfârșits-a cuibărit destinul cu trup neregăsitfantome pe la praguri șoptesc povești din viețila mine-n bătătură cresc astăzi doar scaieținici soba nu-ncălzește la fel ca altădatănici fumul nu înalță povești grăite-odatăpe prispa cu iluzii un putinei bătrânîși plânge nemurirea făr-a avea stăpângrăbită închid ușa trecutul mă apasăprivesc un fir de iarbă nu-i mână pe
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
fel ca altădatănici fumul nu înalță povești grăite-odatăpe prispa cu iluzii un putinei bătrânîși plânge nemurirea făr-a avea stăpângrăbită închid ușa trecutul mă apasăprivesc un fir de iarbă nu-i mână pe o coasăsă umple de lumină un colț de bătătură străbunii mei sunt îngeri au strigăte în gurăplec capul în rutină mă copleșește dorul... XXVI. ILUZII FĂRĂ TEMĂ, de Carmen Popescu, publicat în Ediția nr. 1498 din 06 februarie 2015. la chivotul din vreascuri se-adună lumi cu taine deșertăciuni
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
Măi bine-l dăm la arendaș. Nu știm cum se mai ține sapă, Uitat-am tot ce-am învățat De la părinții nostri'odata, Cănd mai eram copii în sat. Am vândut caii și căruță, Tot ce bătrânii au avut. Și bătătura părinteasca, Am pus-o gaj,la împrumut. Noi vrem pământ,strigam acum Prin grefieri cu scris citeț, Nu să-l muncim,se înțelege, Să-l vindem cu cel mai bun preț. Referință Bibliografica: Noi vrem pământ / Adriana Papuc : Confluente Literare
NOI VREM PAMANT de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376667_a_377996]
-
la Maria-n șură Ce mulgea o vacă sură. Cu mâinile suflecate, Și storcea din țâțe lapte, Iar jetul alb și vârtos Spumega-n doniță, jos. Într-o astfel de candoare, Maria, conservatoare, Mulgea vacile din șură De la ea din bătătură. Și-i ceru, Ionel, pe loc Ca să-i umple un cancioc Cu un lapte sănătos Din mijloc de uger stors! Și cu mâna suflecată Ea execută îndată, Și-și înfipse mâna-n lapte Mai bine de jumătate. Apoi scoase din
ECO-LOGICĂ! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376683_a_378012]
-
poartă... Dar sfânta libertate a lor, a celor mulți ce nu cuvântă, rămase amintire ce-n lunga noapte, cu jale, o mai cântă... În zgardă, gâtul strâns legat, sugrumă lătrătura, de nici nu știe omul când altul rău îi calcă bătătura. Grăbiți, își fac atâția case ce-s una peste alta, iar bieții câini lipsiți de curți, își blestemă și soarta. Se-adună greu și pun de o ședință, să hotărască toți: de-acum în haită doar, să umble, s-alerge
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375284_a_376613]
-
de deces al tatălui său. Era într-o zi din postul Crăciunului, friguroasă, dar cu soare. Printre sughițurile care-i înfundau respirația, poștașul l-a citit, fiindcă ea, mumă-sa, era aproape leșinată și toți vecinii care se adunaseră în bătătura casei, să audă nenorocirea, țipau cu palmele la ochi. - „Fruntașul, Mogoș Trifon , născut la data de 1 februarie 1911, în comuna Valea Mare ... contingentul... și a început și el să plângă de n-a mai putut citi oprindu-se un
CLEPSIDRA TIMPULUI MINIFRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372632_a_373961]
-
vor prinde altă culoare, când vor fi așezate în rând! De-ar fi o minte mai isteață, să le pună și pe note, toate-ar prinde altă viață, iar cartea ar fi la alte cote! * S-a strâns lume-n bătătură; s-a ivit și-un fotograf. Doreau câte-o semnătură din parte-mi - autograf. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: AUTOGRAF / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1665, Anul V, 23 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion
AUTOGRAF de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373063_a_374392]
-
într-un sat ca al nostru, potrivite mai curând într-un oraș cu pretenții, la niște oameni care făceau casă bună cu haina nemțească și croită și probată la arta modei și nu unde stăpână este opinca, se lipesc cu bătături mâinile încleștate pe coarnele plugului sau bătucite de coasă și drugi de lemn de cărat căpițe, ce taie, usucă și cară iarba fânețelor, ori țapinele și joagărele forestierilor culcând și trăgând la vale pădurea din munții împrejmuitori, pentru a o
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
moartă în pulsul meu ratat M-ai lăsat peste pustiu regină Polen pribeag roșind de adevăr Pe capul de-alalabastru tot crescând tulpină Pe ochiul vindecat al singurului măr M-ai lăsat, păgână remușcare, Într-un sertar al vieții-ngrețoșat O simplă bătătură a valului de mare Peste lovita-mi lavă - vulcanul nesperat M-ai lăsat și-s moartă de-atâta viețuire În igrasia vremii m-am albăstrit de tot Dar mâine îmi voi cere - tardivă - o trăire Din care moartea ierbii să
M-AI LĂSAT de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372258_a_373587]
-
Petrică rămase surprins când pe lângă ei trecu ieșind din curte o tânără și frumoasă țigancă de căldărari, care îi spuse mamă-sii: „Săru-mâna, cocoană!” - Brândușo! Să treci zilele aste pe la mine, să-ți mai spun câte ceva. * Când Petrică intră în bătătura casei părintești din Valea Mare, unde nu mai trecuse mai nimeni de multă vreme, avu marea surpriză s-o găsească pe mumă-sa cu masă întinsă sub dud, în partea cu umbră din bătătura casei. Pe masa rotundă cu trei
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
spun câte ceva. * Când Petrică intră în bătătura casei părintești din Valea Mare, unde nu mai trecuse mai nimeni de multă vreme, avu marea surpriză s-o găsească pe mumă-sa cu masă întinsă sub dud, în partea cu umbră din bătătura casei. Pe masa rotundă cu trei picioare erau două străchini smălțuite, în care mai rămăsese câte ceva din ciorba de găină, pusă în ele. Prezența lui, venit pe neașteptate după atâta vreme, strică rostul tainei duse la masa plină cu bucate
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
de ceva, să-i spui ei! Atât a zis și s-a dus ca din pușcă, pe drum la vale. - O fi fost grăbit, că lăieții când te prind nu mai scapi ușor de ei, zise Petrică, rotind privirea pe bătătura curată, măturată de azi. „Plecă și asta așa de repede! cugetă Mărgăreta mai mult pentru sine, dar cu referire la lăiața tânără. Nici nu terminai de vorbit ce aveam cu ea. Da, lasă că mai vine ea! Vream și o
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
din 24 mai 2017 Toate Articolele Autorului PARTEA A DOUA Fiindcă era sfârșit de zi de vară cu soarele ajuns la chindie și sătenii încă nu se întorseseră de la culesul roadelor sau cu vitele de la pășunat, drumul era pustiu. Pe bătăturile caselor nu se vedea țipenie de om. Gospodinele rămase acasă trebăluiau grăbite prin cuhnii, cu grija mălaiului și a terminării fierturii pentru cină. Așa că Petrică nu avu parte să întâlnească, până acum, pe cineva. Totuși, îi ieși norocul în cale
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]