KorAP: Find »[drukola/base=bacon & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...23 24 25 ...60 >

1,486 matches

Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716

să prezinte faptele într-un mod obiectiv, imparțial. Această parte a istoriei baconiene poartă astăzi numele de istorie. Sursele ce trebuie folosite de istorie sunt: memoriile (fie comentariile unui eveniment, fie descrierea acestuia) cronici, biografii, relatări, antichități. Prin includerea antichităților, Bacon va pune bazele unei noi ramuri ale istoriei, arheologia. Istoria politică studiază plinătatea vieții, dar urmărește numai datele importante, fără a se opri la viața oamenilor de rând. Ea poate fi considerată și ca precursoarea politologiei, pentru că viața politică este

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
Ea poate fi considerată și ca precursoarea politologiei, pentru că viața politică este cea care face istoria. Acțiunile marilor puteri și ale marilor oameni politici indică drumul ce-l are de urmat istoria. Aceasta este urmată de istoria ecleziastică (a bisericii). Bacon urmărește istoria Bisericii Creștine de la începuturi până la el, dar nu consideră începutul bisericii a fi nașterea lui Iisus Hristos, ci apariția lumii. Respectând tradiția bisericii anglicane, el include Vechiul Testament ca tradiție a creștinismului, Noul Testament fiind o împlinire a acestuia. Istoria

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
împărțită în: narativă, dramatică și parabolică. Poezia reprezintă un refugiu din lumea imperfectă în care trăim, prin ea creându-se o lume ideală în care omul se poate retrage ori de câte ori lumea reală nu-l mulțumește. Poezia are un rol cathartic, Bacon nepunând în antiteză științele imaginației cu cele ale rațiunii, ci în complementaritate. Atât poezia, cât și istoria constituie un ajutor dat științelor raționale. Științele rațiunii sunt cele mai numeroase și cele mai importante. Istoria are rolul de a aduna informațiile

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
feluri: naturale și supranaturale. Cauzele supranaturale sunt cele care au dus la crearea naturii, cauze primordiale de care se ocupă teologia. Este pentru prima dată când se operează o asemenea separare între științe și teologie. Pornind la principiul dublului adevăr, Bacon considera că științele nu trebuie să se amestece în domeniul teologiei, caz în care apar ereziile, și nici teologia în domeniul științelor naturii, situație în care pot apărea fantasme conducând la o îndepărtare de cunoaștere. Această separare este făcută într-

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
Galileo Galiei este obligat să-și retracteze teoriile sale heliocentrice. În sânul bisericii protestante se dezvoltă curente radicale care cenzurează teoriile științifice, atât cât îi stătea în putință. Trebuia lămurit rolul științelor și acela al religiei în gândirea umană, iar Bacon părea cel mai în măsură să facă acest lucru. El era un cunoscut filosof al naturii, dar și un bun credincios 64, deci putea rămâne neutru. Dar dincolo de această neutralitate separarea realizată de Bacon privește și reversul medaliei. Știința nu

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
al religiei în gândirea umană, iar Bacon părea cel mai în măsură să facă acest lucru. El era un cunoscut filosof al naturii, dar și un bun credincios 64, deci putea rămâne neutru. Dar dincolo de această neutralitate separarea realizată de Bacon privește și reversul medaliei. Știința nu trebuie să se interfereze cu religia, astfel că pentru că știința nu se interpune în domeniu teologiei, nici teologia nu ar trebuie să se interpună în cadrul științei separarea trebuie să fie totală astfel ca fiecare

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
domeniu teologiei, nici teologia nu ar trebuie să se interpună în cadrul științei separarea trebuie să fie totală astfel ca fiecare să se dezvolte în măsura în care este posibil acest lucru. Anglia era țara cea mai liberală din punct de vedere religios, așa că Bacon nu putea fi judecat pentru ceea ce scria. Religia anglicană era o religie a echilibrului și, în plus, nu mai avea puterea să intervină în domeniul științelor. Bacon face această separare ca un om de știință și un judecător imparțial, separându

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
lucru. Anglia era țara cea mai liberală din punct de vedere religios, așa că Bacon nu putea fi judecat pentru ceea ce scria. Religia anglicană era o religie a echilibrului și, în plus, nu mai avea puterea să intervină în domeniul științelor. Bacon face această separare ca un om de știință și un judecător imparțial, separându-le și avertizându-le pe fiecare dintre ele că trebuie să se ocupe doar de domeniul propriu de cercetare. Această împărțire este asemenea unei împroprietăriri a științelor

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
cea care, în aparență, pierde; dar de când fusese făcută o astfel de împărțire (sfârșitul Evului Mediu) domeniul științei se schimbase radical. Teologia este știința despre Dumnezeu, cuprinzând, de asemenea, știința îngerilor. Conștient de faptul că este un filosof al naturii, Bacon nu se ocupă de acest domeniu al științei. Științele rațiunii pot fi considerate drept cele mai importante. Rolul acestora este acela de a descoperi esența lumii, cauzele existenței. Trebuie să explicăm în continuare ce înseamnă "esența lumii", lămurind termenul baconian

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
al științei. Științele rațiunii pot fi considerate drept cele mai importante. Rolul acestora este acela de a descoperi esența lumii, cauzele existenței. Trebuie să explicăm în continuare ce înseamnă "esența lumii", lămurind termenul baconian de "formă". Ce dorește să definească Bacon cu acești termeni? Forma pentru el este esența lucrurilor și reprezintă realitatea lumii. Exemplul dat în final de către Bacon Novum Organum este edificator: forma căldurii este mișcarea - formă ce a fost descoperită prin intermediul metodei inductive. Putem să-l considerăm pe

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
lumii, cauzele existenței. Trebuie să explicăm în continuare ce înseamnă "esența lumii", lămurind termenul baconian de "formă". Ce dorește să definească Bacon cu acești termeni? Forma pentru el este esența lucrurilor și reprezintă realitatea lumii. Exemplul dat în final de către Bacon Novum Organum este edificator: forma căldurii este mișcarea - formă ce a fost descoperită prin intermediul metodei inductive. Putem să-l considerăm pe Bacon ca fiind primul care a încercat să găsească o lege unică a universului în mod practic, folosind metode

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
cu acești termeni? Forma pentru el este esența lucrurilor și reprezintă realitatea lumii. Exemplul dat în final de către Bacon Novum Organum este edificator: forma căldurii este mișcarea - formă ce a fost descoperită prin intermediul metodei inductive. Putem să-l considerăm pe Bacon ca fiind primul care a încercat să găsească o lege unică a universului în mod practic, folosind metode științifice. Se pare însă că drumul urmat de el nu l-a dus la rezultatul scontat. Numai peste o jumătate de secol

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
și magia naturală (corespunzând fizicii și, respectiv, metafizicii aparținând științelor teoretice). Fizica este atât știința lucrurilor concrete, dar și a lucrurilor abstracte, studiind mișcările și transformările diferitelor corpuri. Metafizica studiază formele, mișcarea interioară a naturii. Ca apendice la științele naturii, Bacon situează matematica, ce trebuie să cuprindă în formule ceea ce științele naturii au descoperit. Matematica este de două tipuri: matematica pură, din care fac parte algebra, geometria și aritmetica, și matematica mixtă (astăzi ar purta numele de matematică aplicată) alcătuită din

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
mașinilor. Toate științele naturii au drept scop "să studieze axiomele comune ale celorlalte științe și condițiile generale ale existenței lucrurilor"65. Științele rațiunii poartă numele generic de filosofie naturală. O altă parte a filosofiei naturale o constituie științele despre om. Bacon urmărește omul din două perspective: omul în sine (în relație cu el însuși, ca individ) și omul în societate (în relație cu ceilalți, omul social). Omul are și trup și suflet, deci științele omului sunt împărțite în științele trupului (somatologia

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
prin diferite mijloace; macrobiotica (arta prelungirii vieții), care este un apendice al medicinei, deoarece urmărește să mențină omul cât mai mult în viață folosindu-se de toate mijloacele specifice și celorlalte două ramuri. Structura acestei științe pe care o prezintă Bacon este inspirată din medicina timpului său. Aceste ramuri par a fi preluate din tratatul de medicină al lui Paracelsus. Bacon nu uită să amintească despre necesitatea descoperirii unui elixir care să ajute la prelungirea vieții; numai că el face din

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
mult în viață folosindu-se de toate mijloacele specifice și celorlalte două ramuri. Structura acestei științe pe care o prezintă Bacon este inspirată din medicina timpului său. Aceste ramuri par a fi preluate din tratatul de medicină al lui Paracelsus. Bacon nu uită să amintească despre necesitatea descoperirii unui elixir care să ajute la prelungirea vieții; numai că el face din aceste studii o știință riguroasă (macrobiotica). Bacon nu caută o substanță care să asigure nemurirea, ci doar una care să

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
Aceste ramuri par a fi preluate din tratatul de medicină al lui Paracelsus. Bacon nu uită să amintească despre necesitatea descoperirii unui elixir care să ajute la prelungirea vieții; numai că el face din aceste studii o știință riguroasă (macrobiotica). Bacon nu caută o substanță care să asigure nemurirea, ci doar una care să poată prelungi viața Cosmetica (știința menținerii frumuseții corporale). Bacon face din această artă aparent inutilă o știință riguroasă. Ea este necesară pentru a menține chiar sănătatea, pentru că

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
elixir care să ajute la prelungirea vieții; numai că el face din aceste studii o știință riguroasă (macrobiotica). Bacon nu caută o substanță care să asigure nemurirea, ci doar una care să poată prelungi viața Cosmetica (știința menținerii frumuseții corporale). Bacon face din această artă aparent inutilă o știință riguroasă. Ea este necesară pentru a menține chiar sănătatea, pentru că un corp frumos este și sănătos. De asemeni, ea mai poate acoperi și unele defecte care îl complexează pe cel care le

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
cu cosmetica voluptoasă (efeminată), care are un rol negativ. Prin aceasta, el critică obiceiul vremurilor sale de a folosi în mod excesiv această artă. Atletica face parte din științele corpului și are rolul de a menține corpul armonios și puternic. Bacon preia ideile acestei arte din concepția despre atletică a vechilor greci. Dar atletica nu acționează numai asupra corpului, ci și asupra intelectului, întărind voința și răbdarea omului. Această știință are la bază aforismul "mens sana in corpore sano". Știința voluptății

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
numai asupra corpului, ci și asupra intelectului, întărind voința și răbdarea omului. Această știință are la bază aforismul "mens sana in corpore sano". Știința voluptății este la limita dintre științele trupului și cele ale sufletului. Voluptățile la care se oprește Bacon sunt de natură spirituală: pictura, muzica și sculptura. Ele sunt trecute la științele trupului atât pentru că acționează asupra simțurilor, cât și pentru că au puterea de a modela și schimba trupul, de a-l armoniza și a-i da strălucire prin

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
simțurilor, cât și pentru că au puterea de a modela și schimba trupul, de a-l armoniza și a-i da strălucire prin bucuria produsă de contemplare. Ele nu au fost trecute la științele poetice, chiar dacă acum sunt considerate arte, pentru că Bacon urmează principiul greco-roman care consideră aceste arte drept meșteșuguri. Cu toate acestea, ele ar fi putut fi ușor trecute la științele poetice, deoarece îndeplinesc principala lor cerință: aceea de a crea lumi fantastice în care omul să se retragă. Dar

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
urmează principiul greco-roman care consideră aceste arte drept meșteșuguri. Cu toate acestea, ele ar fi putut fi ușor trecute la științele poetice, deoarece îndeplinesc principala lor cerință: aceea de a crea lumi fantastice în care omul să se retragă. Dar Bacon era un om de știință riguros, care nu putea accepta că fantesia este tot una cu crearea unor lumi mentale (descrise de artele poetice). Ar fi putut de asemeni, cu ușurință, să le treacă și la științele sufletului senzitiv, deoarece

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
suflu subtil care purcede din creier, prin nervi, în tot corpul. Prin el se primesc senzațiile de la organele de simț, care sunt transformate în percepții și apoi preluate de către intelect. Această știință a sufletului pune bazele unei noi științe, psihologia. Bacon studiază, în această parte, atât modul în care ajung senzațiile la creier, cât și răspunsul omului în momentul în care primește aceste percepții. Știința sufletului rațional sau divin ține, într-o primă parte, de teologie, care ajută și cercetează mântuirea

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
atenției; este cea care cercetează modul în care acționează sufletul atunci când raționează (știința raționamentului corect). Ea este împărțită, la rândul ei, în: arta de a inventa, care cercetează invenția lucrurilor și invenția argumentelor; arta de a judeca prin inducție, silogisme (Bacon dezvoltă arta de a judeca prin silogisme, trecând prin încercările de a analiza aceste silogisme și prin studiul principiilor lor; tot de arta de a judeca ține și studiul idolilor); arta de a reține, care este un apendice al artei

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
a reține, care este un apendice al artei de a judeca și care este, la rândul ei, împărțită în știința ce poate ajuta memoria și știința memoriei; arta de a comunica. Aceasta din urmă este studiată cel mai pe larg. Bacon cercetează știința instrumentului discursului (care este știința generală a semnelor, alcătuită din studiul hieroglifelor, studiul gesturilor și studiul caracterelor reale) și gramatica literară și filosofică (ce se ocupă de știința limbajului și știința scrisului). O altă ramură a artei de

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]