618 matches
-
alt anotimp ca un gest fără începuturi rostul cuvântului se pierde la marginea lumii unde infinitul e o rază sub care se ascunde Dumnezeu ciudat sentiment toate acestea îmi apasă pe suflet ca o noapte pe zi dar nu-i bai o să învăț să respir din mine la capăt de drum o promisiune cândva o să văruiesc gardurile și cireșul din fața casei sub care tata își ascundea tristețile apoi o să trag perdelele cu mâinile împreunate o să-l rog pe Dumnezeu să coboare
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
nu se creadă cumva că avea prostul obicei de a se uita în gura cailor primiți în dar, e că nu pot să cumpăr decât un kilogram de zahăr pe lună, că n-am decât o singură cartelă... Nu-i bai, mă Virgile! îl bătuse Vică amical pe spate. Poți să-l bei și fără zahăr, că e vin curat!... Dar, dacă n-o să-ți placă, tot nu-i bai... Dă-l și tu de pomană cuiva... Pentru sufletul răposaților!... Generalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pe lună, că n-am decât o singură cartelă... Nu-i bai, mă Virgile! îl bătuse Vică amical pe spate. Poți să-l bei și fără zahăr, că e vin curat!... Dar, dacă n-o să-ți placă, tot nu-i bai... Dă-l și tu de pomană cuiva... Pentru sufletul răposaților!... Generalul, bine operat de hernia lui, îl ținuse vreo șapte ceasuri, pentru a-l lămuri cum se cuvine în legătură cu proiectele sale politice vizionare, despre imperativul eliberării țării de ocupația sovietică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Și vei avea sub tălpi de-a pururi Cenușa jarului învins.” Limba noastră Vedem că pe limba noastră Cei mai mulți o chinuiesc Ne-ntrebăm a mia oară: În ce limbă ei gândesc? C-o pocește doar țăranul, Ăsta nu-i așa bai mare, Dar n-o știe deputatul Și-o rostește-n gura mare. Unii mai și plagiază, Îi observăm tot mai des. Ne întrebăm cu emfază: Agramatismele le ies? Că nu știi ”gramaticește” A vorbi mai pe-nțeles, Să știi însă
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
alesei mânzul mai mare Și mă suii pe spinare Și eșii în drum de țară; Și mă făcui voinicel Mânai caii în Ardel Și pîn-într-unul i-am dat Bani frumoși am căpătat [ ] moara lumii [ ] moara * șubii * Și nici de un bai n-am dat- Iată-mă că-s om spălat. 210 Pe drumul Simandului Paște calul Iancului, Calul paște și nechează Iancu doarme și visează; Calul se apropia Și din grai așa grăia: Iancule, stăpânul meu, Nu dormi așa de greu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cursul de muzică pentru bebeluși. Printre semnele distinctive ale unui adevărat Bebeluș Monden sunt incluse adânciturile de un negru-vinețiu de sub ochi și tenta de verde obosit pe care o are pielea. Dacă nu recunoști vreunul la o petrecere, nu-i bai - Bebelușul Monden este atât de des și de mult fotografiat, Încât Întotdeauna poți identifica unul după câteva zile, atunci când răsfoiești Gotham sau New York Magazine, În care, de obicei, sunt prezentați În paginile mondene cel puțin trei Bebeluși Mondeni. „Hmm“, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
la DSK, ca stiu ca nu iti faci temele. Succesuri si rahat cu lingura mai mica ! Curaj, inspiratie si digestie completa ! Concluzia comentatorului român, adresată oricui are curajul să iasă în arena publică, pare să fie ceva de genul următor : Bai frate, ai reaparut pe aici cu mecla ta de zacusca ! hai baga ceva sa ne mai radem pe noi ca altfel e abureala pe aici... altfel doar X mai tine steagu sus cand ii tine lumanarea lui Baselu si ne
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
apropia, și încă mult după ce trecea de ei. Văzu că norii se spărseseră și în spărtură licăreau câteva stele. Stele, lumină? Fumul din hornuri se ridica drept în sus. Era semn sigur că mâine, duminică, e vreme bună. 7 — O bai’ di putină cu dușă, vă rog, spuse bărbatul cu un puternic accent moldovenesc și întinse doi lei, rămânând cu mâna întinsă, după rest. Arăta cam pârlit, dar la Băile Grivița veneau tot felul de nespălați. Băieșul era foarte mândru de
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
nu fac, / Dar pe unde trec e jale, / C-au țesut un zodiac / Din fum negru de pistoale..." 18 E semn de înțelepciune, de îmbătrânire sau de boală metafizică, domnule Z? Dacă ar fi numai boala metafizică, n-ar fi bai, căci metafizica, deși uneori nu-i nimic de capul ei, măcar îți sugerează să iei totul de la început. De-o vreme, încep să mă gândesc la viața mea. Până acum am privit-o ca pe un spectacol, ca și cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Ioan Botezătorul”. Cu alte cuvinte, pe locul actualei biserici Sfântul Ioan Botezătorul a fost biserica de lemn a lui Samson, adusă aici de Nistor Ureche. ― La 25 iulie 1614, însă, călugăriii sinaiți își ridică frunțile din țărână și... ― Care-i baiul, dragule? ― Iaca ce pot să spună “veneticii sinaiți”: “Prin prezentul act declarăm noi părinții sinaiți, trăitori în Iașii Moldovei, la metohul nostru (iată că metohul este “al nostru”) Sfânta Parascheva... că, venind... episcop, chir Mitrofan fost al Romanului, să dea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
că nu s-ar mai înțelege mare scofală de-atîta pisălogeală... dar dacă ești cum ești, de ce să nu fii și ca-n povești? Foaie verde fir de pai, dacă te preschimbi în strai ai alt trai și hai nu-i bai... foaie de cer înstelat este chiar adevărat... iată un soare-nsetat e deja verificat... semnat identificat... preschimbat eliberat... Foaie verde leuștean, ies ca murgul pe tăpșan și alerg cu mult elan, îmi caut mereu alean... de-oi găsi voi povesti
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
Asta da. Deci, ai dormit buștean în camera ta, deși știai... Cam da. Nu-ți păsa dacă crapă? Cinstit? Da, cinstit. Nu. Îți rămînea apartamentul, nu? Nu numai de asta. Era greu cu ea împreună. Deci, dacă murea, nu era bai. Nu. În final, anchetatorii s-au convins că ciupercile au fost culese de babă. Nu erau siguri că Grigore nu știa că-s otrăvitoare și n-au putut să-l agațe. Numai că vecinii judecă altfel. Criminalule! Banditule! Ai luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
frumoasă, cu acareturi, cu animale și cu apă curentă. Canalizare n-avea și, din acest motiv, a scos o țeavă de scurgere în șanțul care însoțea DJ 248. Dacă scurgerea apei era mulțumitoare pînă la șanț, de acolo înainte era bai mare. Pe scurt, apa n-o lua nici la stînga, dar nici la dreapta și se încăpățîna să băltească și, mai ales, să duhnească îngrozitor. Nenorocitul spre care se abătuse acest inconvenient era Gheorghe Zamfir, vecinul, a cărui casă era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
crezut? suspină Adriana. Ăștia sînt mai ceva ca iepurii. Numai ce te ating și gata plodul. Adică, nevastă, cum vine asta? Nici nu l-am simțit și uită-te rezultatul... Codrin devine nervos și taie în carne vie. Nu-i bai, Diana îmi va face un băiat peste 2-3 săptămîni. Pa și pusi! Rămîi să faci borș cu gălbejitul tău. Iese furios, dar se calmează repede. În fond, tot răul spre bine. Vaporoasa Diana mă va consola cu vîrf și îndesat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ăștia Îs cu bișnița. Mă prinz că și Albu ăsta, cît Îi el de flentăr, dacă ar fi om de-a-devărat, ar avea În casă ceva pacuri de cafă și de Kent care să le vînză la speculă. Așa că nu-i bai să plătească și el. 8. Nu poci să răspunz. 1. MARCEL ALBU țvăzut de R. T. Profesor de română) 2. După unele detalii ce țin de atmosferă - nume de străzi și instituții, șlagăre, interpreți și glume la modă pe la sfîrșitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și să verific dacă toate tunelurile sunt închise și libere, pentru că e sezonul migrației sau mai știu eu ce? Unde e doctorul? Se uită la cușca goală, care se afla încă în mijlocul camerei. — Unde-i Ian? — Nu știu. — Care-i baiul? Ești bine? Dar am observat-o imediat ce am știut după ce să mă uit. Am văzut-o în încordarea de la colțurile gurii ei, am auzit-o în pauzele scurte dintre cuvinte. Am știut ce ascunde. Am stat și m-am uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Mă prinde de braț, mă și pișcă. Apoi face un salt, se pune cu fundul pe tejghea, pozează, picior peste picior, coapsă dezvelită. - Zi, mă, ce mai faci? Nu merge treaba? Văd că n-ai clienți. Vezi bine! Dar atâta bai să fie! Încă Îmi bate inima, al dracului de tare Îmi bate. Înghit de câteva ori În sec, simt cum mi se face greață. Culmea, mi se umezesc ochii. Mă Întorc cu spatele, privesc raftul cu băuturi: - Îți dau ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
creier, fiind ca niște țăruși, mai înalte decât coloanele templelor. Exersarea slovei este ritualică, așa cum ritualic construiește tatăl gardul din grădină, din secvențe cântărite cu grijă, pentru că între litere este respirația cititorului: cititorule, tu mănânci cireșele pentru mine / nu-i bai, dar mai întâi sari gardul și fură-le. Fulgerul - alt laitmotiv al volumului -, sub care se împreunează lupii, e chiar mai singur decât fiarele, dar are puterea de a lăsa arhive pe Pietrele Nordului, lângă care tatăl își inițiază fiul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
drept dovadă că nu m-am supărat, am să beau un țoi de rachiu cu tine. Crâșmarul a gustat din țoi, și-a dres mustața și l-a privit lung pe Toaibă. Acesta l-a întrebat din priviri: „Care-i baiul?” Știi tu ce se zvonește prin sat? N-am de unde să știu, fiindcă nu prea ies prin sat, iar când vin la matale știi că mă așez colo în fundul crâșmei și tac mă cheamă. Apoi aici la mine mai aruncă
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Jos taxa pe întuneric. Plătiți și vă tai chitanța. Extraordinar! M-am luminat! Dumneata ești Dracul! Ești... Belzebut! Sigur, stimabile, că doar n-oi fi Traian Băsescu. Vă tai? Și dacă nu dăm și n-o tai, e vre-un bai? Este. Vă înzecește costul la neîntuneric ăl de Sus! S-o creadă mutul. Unde s-a văzut ca ăl de Sus să facă coaliție cu ăl de Jos?! Cum, unde, domnule? La noi! Ai uitat că suntem în plină campanie
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
bunurile mănăstirii Păun celei a lui Dancu din Iași, vodă încearcă să aducă la ascultare mănăstirea Zlataust, care abuza fără drept de bunurile rămase de la mănăstirea Păun. Știi că am o curiozitate, vere? Nu sunt ghicitor în stele. Care-i baiul? Mai există mănăstirea Dancu? Să fii matale sănătos. Și-a trăit traiul și și-a mâncat mălaiul până în 1903, când din cauza ruinei la care ajunsese, a fost dărâmată. Să nu crezi că ai scăpat. Cine a fost ctitorul și unde
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mă întrebi înainte de a o face eu... La această remarcă, mi-a trecut prin minte, așa ca o fulgerare: „Să știi că are dreptate pezevenghiul, fiindcă până să deschid eu gura el m-a și pălit cu întrebarea”. Nu-i bai, însă. M-am pregătit pentru orice bulboană! S-a întâmplat ceva, vere? Te văd dus pe gânduri... Nuuu! Nici vorbă. Tocmai voiam să-ți spun că acest edificiu poartă numele de „Fundația Universitară Ferdinand I” și că este ridicată între
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de vie din Dealul Ursole din Copou, de la Ioniță fost bașceauș. Și vodă îl plătește “binișor”, fiindcă, pe lângă bani, îi mai dă “și zeci suflete de țigani din drepți țiganii domnești”. Acuma, ține-te bine, dragă ieșene. Da’ care-i baiul, vere? Imaginează-ți că și un voievod poate rămâne dator către un slujbaș domnesc! Care-i acela care a avut curajul să-și ceară datoria de la vodă? Slujbașul domnesc este Iordache Balș, mare vistiernic, iar datornicul este fostul domnitor Alexandru
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pot? Ia să încerci și ai să vezi că poți. Să auzim pricina, dragule. La 3 octombrie 1700 (7209), Matei Sturza, unul din ctitorii mănăstirii Bărboi, dăruiește acesteia “cîte pogoane s-or afla, ce sîntu la Vlădiceni”. Și care-i baiul? Ce, nu au mai fost ctitori care au dăruit moșii, sate, case, dughene, crâșme, și cine mai știe câte altele? Au mai fost, dar aici binefăcătorul o scaldă: Ba spune că “ Aceste vii cu pomăt și cu loc cu tot
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ultimele cuvinte ale lui Păstorel doar... Ori mi se pare mie, ori mai ai un of pe inimă... Oful ar fi că s-au sfârșit drumețiile noastre, care, drept să-ți spun, credeam că vor ține o veșnicie! Nu-i bai, dragă prietene. Mai găsim noi niscai pricini s-o luăm din nou la picior... Ieșeanul a privit către mine cu sclipire de lumină în ochi, semn că în sufletul său a renăscut speranța că vom mai hălădui pe ulițele sau
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]