785 matches
-
mănăstiri, Curtea Domnească sau dughenile târgului. Aș mai avea o întrebare, părinte. Spune-o cât mai repede și mai cu vlagă, să te pot auzi. Ce se găsea în baloții ceia cât lumea de mari cu care se munceau hamalii? Baloții erau plini cu mătăsuri și țesături scumpe. Să știi tu că pe aici trece și Drumul mătăsii, ce vine prin Vadul łuțorei și intră în târgul Iașilor prin rohatca (vama) łuțorei... În cele din urmă, iată-ne pe Ulița Chervăsăriei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
noaptea aia. M-a legat de puț, m-a legat cu sârmă din aia groasă. M-a legat de parul de la puț, de cumpăna aia. De mâini și de picior. Cu sârmă de mâini și de picioare, cu sârmă de baloți. Păi, eu cum era să scap? (Râde.) Șeful de post mi-a dat drumul. Că s-a-ntâmplat și a trecut pe-acolo. Și m-a scos de-acolea. Pân’ la urmă, n-am mai rezistat și am dat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
de pe basoreliefurile catedralei Santa Marta din Torino, lăsând doar câteva urme de copite pe ziduri, caii din basmele lui Ispirescu, molfăind jeratic direct din palmele fiului de împărat... roșcata. Bice, hamuri, șa, transpirație, respirație, excitație, cu pantalonii pe vene, după baloții de lucernă, în podul șurei, cavalerul trac, Heros Invinctus Eternus. Roșcata... Blonda, ascunsă sub putina cu varză, în beci. Acolo, răcoare. Toamna, aromele de compot, de mere coapte, de murături, de fragă, de busuioacă, de căpșunică se despleteau din pagina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
GONZALES S-A ABĂTUT CA SĂ LE-O ÎNTOARCĂ CU PRECIZIE. Au intrat în sfârșit pe stadion. Tribunele erau pline de lume. Dar terenul era acoperit cu sute de corturi roșii înăuntrul cărora se zăreau de departe așternuturi de pat și baloturi. Se păstraseră tribunele pentru ca internații să se poată adăposti pe timp de căldură sau de ploaie. Trebuiau, pur și simplu, la apusul soarelui, să se întoarcă în corturi. Sub tribune se aflau dușurile care fuseseră amenajate dinainte și fostele vestiare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
încât de-abia am observat că bunătate de pantaloni crem îmi erau brăzdați de-o dâră de ulei cu care m-am pricopsit când Dave m-a ajutat să urc în tractor sau că picioarele mi se-nfundau într-un balot de fân, care-mi acoperea cu praf pantofii eleganți. Câteva mile mai încolo, Dave a oprit în fața unui pârleaz. De acolo pornea o cărare șerpuitoare de-a lungul unei coline. Nu se vedea nici o fermă. Singurul semn de viață era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
sau din Basarabia, croați, sârbi, persani. Pe acești orientali i-am putut studia În gara maritimă, adunați În jurul bagajelor derizorii, nerăbdători să ajungă altundeva și, din vreme În vreme, agitați, căutând brusc vreun formular rătăcit, vreun copil prea vioi, vreun balot rebel care se rostogolise sub o bancă. Fiecare purta În adâncul privirii o aventură, o amărăciune, o sfidare, toți resimțeau ca pe un privilegiu faptul ca, odată ajunși În Occident, să ia parte la traversarea inaugurală a pachebotului celui mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
amblaj carbonizate era insuportabilă în această atmosferă stătută. În ciuda ravagiilor provocate de aruncătorul de flăcări, nu fusese distrus totul. Resturi de cutii spintecate, dovezi evidente ale trecerii creaturii, erau risipite pe jos, cruțate ca prin minune de foc. Pachete și baloturi de toate mărimile, aruncate claie peste grămadă, purtau semne ciudate de forțare. Lăzi de oțel fuseseră efectiv spintecate. După câte reușiră să vadă, creatura lăsase puține lucruri intacte. Păstrând aruncătorul de flăcări și detectoarele în mână, echipajul scotocea printre resturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Betonul se scurse într-o clipă, soarele-și trimise o rază într-un ciob de lentilă și, pe când brațul macaralei se rotea ușurat de sarcină, betoniștii și începură să-și arunce vibratoarele în balta de mortar, fără ca nimeni să observe balotul înghețat în cămașa de forță a cofrajului. Scrisoare în Re orange Inadaptații D in clipa în care oprea trenul, studenții coborau timizi și-și aruncau privirile spre cer, care se sprijinea chiar pe acoperișul sub care scria Gara Brăila; taxi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
deși În contractul cu fabrica sunt trecut manechin, fac de toate cu o conștiinciozitate de care mă mir eu Însumi: sunt curier, supraveghetor de secție, mânuitor al rotativelor care scuipă nasturii de alamă ca pe niște sâmburi de cireș, aranjez baloturile de materiale textile În rafturi, și...mai sunt și contabil de ocazie. Fabrica este o cădire veche, mohorâtă, cu ferestre uriașe, un fost liceu dezafectat, În urma construirii unuia modern, după ultimele norme de Învățământ, În altă parte a orașului. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
complică, cerșetorul trebuind să muncească dublu, chiar triplu, iar recuzita este aleasă cu grijă. Antoniu Îl privește pe țigănușul murdar, cu ochi șașii, care duce În spate, legat bine de trupul lui, cu o bucată de pânză, ca pe un balot, un prunc de câteva luni, la fel de murdar, pe femeia schiloadă, ce se târăște printre călători, vârându-le pe sub ochi o cutie de tablă În care zornăie câțiva bănuți, pe cei trei copilași care Îngenuchează mormăind o rugăciune În care cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
numit ei toți de când se știe. Eu nu scriu, am zis. Eu desenez. O linie, două, într-un desen pot spune mai mult decât toate literele din lume. în ținuturile noastre, mi-a zis Halsten Holm în vreme ce ocolea precaut un balot de fân, noi am făcut întotdeauna tablouri. Da, am răspuns eu. Fără îndoială, este un ținut aparte. Mulți dintre cei mai mari pictori au locuit în Norsjö, a continuat el. Hildur Halleborg, Helmer Harnesk, Karl Larsson, Bojan Vestermark, Karl Ström
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
banii adunați din toată redacția). Îmi vine să spun că, până nu vor da frigurile, nu mai am ce să caut acasă, unde îmi voi regăsi intactă recuzita romanului: ghiocul ținând loc de scrumieră, Figaro la o înălțime respectabilă pe baloții de maculatură, în curând strivită între turnul lor și tavan, tot sus, pe dulap, felicitarea de ziua mea pe care Țâru mi-a schițat la ultimul șaișpe noiembrie portretul de bătrân cu mustață. Pe prima față a felicitării era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
până acum am împărțit cuvintele tale cum am știut mai bine am dat câte o vorbuliță în fiecare zi de mâncare canarilor am udat cu propoziții rostogolite atent petunia bogată pe care mi-ai lăsat-o în grijă am cheltuit baloturi de fraze alambicate pe facturile grele pentru că fără tine s-a făcut din ce în ce mai frig. sper să vii curând, pentru că în cartea ta nu mai sunt scrise acum decât două cuvinte și cu „dragostea noastră“ nu vreau să cumpăr nimic. nouă
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
fuseseră luate de pe ușile caselor, cetățenii din Azuchi realizară că se întâmpla ceva - în port erau încărcate și ridicau ancora zilnic neobișnuit de multe corăbii. Corăbiile, fără excepție, navigau din zona de miazăzi a lacului, către miazănoapte. Și mii de baloturi de orez, transportate pe drumurile de uscat, cu convoaie șerpuitoare de cai și căruțe, urcau și ele, în susul coastei, spre nord. Ca întotdeauna, străzile din Azuchi forfoteau de circulația călătorilor și de venirile și plecările feluriților seniori. Nu trecea nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
îi ceru să aștepte. Chemând, încă o dată, un vasal, puse ca în fața lui Sanzo să fie aduși atât de mulți bani, încât ar fi trebuit să-i ducă în spinarea unui cal. Un funcționar și ajutorul personal împachetară monedele în baloți de rogojini, pe când Sanzo se uita cu gura căscată de uimire. — Vreau să mai îndeplinești o misiune, Sanzo. — Ascult, stăpâne. — Le-am dat amănuntele, cu multă grijă, la trei dintre oamenii mei de cea mai mare încredere. Vreau să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
mult decât l-ar fi tulburat o băltoacă de sânge. Se prosternă din nou, apăsându-și, exagerat de tare, capul pe pământ. Când îl ridică, văzu un bătrân, care arăta ca un samurai de țară, și doi tineri voinici, încărcând baloții cu bani pe șaua unui cal. Shonyu și Yukisuke beau împreună un ceai în ceainărie. Părând a nu fi decât tatăl și fiul care luau micul dejun împreună, în intimitate, după o lungă despărțire, se adânciseră de fapt, într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
provincii, Ise și Owari vor fi distruse. Nobuo își spuse sigiliul pe document. Ca daruri de la Hideyoshi, Nobuo primi în ziua aceea douăzeci de galbeni și o sabie făurită de Fudo Kuniyuki. I se mai dăruiră treizeci și cinci de mii de baloți de orez din regiunea Ise, ca despăgubiri de război. Hideyoshi se plecase în fața lui Nobuo, îi arătase respect și-i făcuse daruri ca dovezi de bunăvoință. Tratat în acest fel, Nobuo nu putea să nu surâdă cu satisfacție. Este cert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
vrei, portocale, smochine, curmale, lăzi întregi de suc de lămâie grecească, e de toate, pricepeți, de toate. Și într-adevăr, pe ușa magaziei ieșeau în fugă oameni, unul după altul, care mai de care cu câte ceva de-acolo, pungi și baloturi și lăzi și portocale în fileuri roșii, scoteau afară și din magazin, am văzut că rama geamului s-a desprins, întreagă, din perete, una foarte-naltă și subțire încerca să-și deschidă drum cu-o scândură de raft, cu cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
tine în rând mă visez concertând și-ți promit anonim, de oriunde voi fi, la chemarea-ți de oricând o să-ți fiu la cântatul cocoșilor prim.... furtună ... dă mai (departe) Azi e prăpăd și pomii să răstoarnă, pe drumuri sunt baloți dă vată grea, la radio s'-anunță că ar vrea petalele să-ți treacă dă lucarnă. Cad flori, cât ochii tăi dă mari, dă prea vad cerul lor topit care să-ntoarnă spre bustul meu, cu prelungiri dă marnă, pe-aleea
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
omul muncind, și nu în ultimul rînd, călcatul, dresul, pusul pe umeraș, retușul final. Meserie, artă, e atunci cînd nici nu te mai gîndești la lucrul pe care îl faci, cînd totul vine de la sine. Tușica apucă cu ochii închiși balotul de stofă, îl trîntește pe masă, îl desfășoară, alege lungimea de care are nevoie, o sfîșie dintr-o mișcare și lasă restul să cadă pe jos. Cînd toate mașinăriile și toate mecanismele astea le poți face să funcționeze ca și cum ar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
deasupra pragului. După aia a sărit sprinten jos și împreună cu tovarășul său au prins-o fiecare de cîte un capăt și au întins o alăturea în iarbă. Fără să piardă nici o clipă, au procedat la fel și cu al doilea balot, după care, dîndu-și seama că grupul celorlalți începuse deja să se îndepărteze în direcția Unității, au luat-o și ei la picior într-acolo ca nu cumva să se piardă de gașcă. înainte să iasă din ascunzătoare își mai verifică
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
o furgonetă neagră a firmei de pompe funebre, „Otto Wellmann - Cu noi spre Viața de Apoi” opri În fața vilei Ster. Șoferul și un Însoțitor scunzi zdraveni, Îmbrăcați În combinezoane roșii ca mecanicii de la Ferrari, scoaseră fără greutate din mașină două baloturi impresionante pe care le depuseră În pragul ușii de stejar a casei. Un balot era alb, pânză de decor, iar celălalt verde Închis, un fel de foaie de cort dar mult mai suplă. Șoferul apăsă prelung pe butonul soneriei, grăbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de Apoi” opri În fața vilei Ster. Șoferul și un Însoțitor scunzi zdraveni, Îmbrăcați În combinezoane roșii ca mecanicii de la Ferrari, scoaseră fără greutate din mașină două baloturi impresionante pe care le depuseră În pragul ușii de stejar a casei. Un balot era alb, pânză de decor, iar celălalt verde Închis, un fel de foaie de cort dar mult mai suplă. Șoferul apăsă prelung pe butonul soneriei, grăbit să predea marfa și să-și vadă de drum pentru că mai avea de livrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de drum pentru că mai avea de livrat În aceeași după-amiază un sicriu cu patru coroane și o cruce. Când Petru deschise ușa, cei doi salutară politicoși, Îi Înmânară un plic și, fără nici o explicație intrară În hol cu cele două baloturi pe care le lăsară să cadă cu bufnet pe pardoseală; apoi ieșiră zicând Să trăiți! ducându-și câte o mână la cozorocul caschetelor negre cu cozoroc lung deasupra cărora scria cu alb O.W. Urcară În mașină și porniră În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
În mașină și porniră În trombă, spulberând zăpada de lângă trotuar. El rămase În prag cu scrisoarea Iolandei, două rânduri doar: „Marfă de calitate livrată la timp. De rest mă voi ocupa mâine”. De bucurie, Îi venea să sărute cele două baloturi lungite În mijlocul holului ca două foci anesteziate și suflate cu vopsea pentru un spot publicitar al firmei Köber: Cu Köber până la Cercul Polar. 34. Gheretă pierduse odată cinci partide de șah la rând În fața lui Grațian și de atunci evita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]