1,501 matches
-
fragmentului, RL, 1990, 34; N. Georgescu, A scalpa structurile lumii, L, 1992, 26-27; Traian T. Coșovei, Tineri poeți basarabeni, CNT, 1992, 28; Traian T. Coșovei, „Când au vrut să mă învețe să compromit cuvintele”, CNT, 1993, 19; Laurențiu Ulici, Un basarabean, RMB, 1993, 15 mai; Andrei Țurcanu, Bunul simț, Chișinău, 1996, 84-95; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 242-243; Cărtărescu, Postmodernismul, 472; Mircea A. Diaconu, Vasile Gârneț sau... Omul de la frontieră, CL, 2002, 12; Marius Chivu, Poemele tragicei istorii, RL, 2003, 10. M.C.
GARNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287169_a_288498]
-
Dar principala preocupare a revistei o constituie susținerea proiectului de unire națională și, în cadrul lui, mai cu seamă atenția acordată problemei Basarabiei: „Dacă ecoul plânsetelor ce ne vin din Transilvania e mai viu, nu înseamnă că sufletul curat, senin al basarabeanului nu sângerează” (10-11 / 1915). Totodată, sunt incluse în sumar numeroase articole ce explică apariția națiunii, rolul sentimentului patriotic în formarea spiritului național și în manifestarea conștiinței naționale. „Cronica evenimentelor” prezintă permanent evoluția frontului, știri despre „războiul” diplomatic, informează despre comunicările
GANDURI BUNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287153_a_288482]
-
trist oraș din lume”. În descrierea alert monografică a urbei se insinuează și sugestia poetică, D. - care, fapt semnificativ, și-a spus și Dorul - fiind un prozator ce compensează insuficiențele epicului prin discrete respirări lirice. SCRIERI: La fetița dulce. Jurnal basarabean, București, [1933]; Viața și opera lui Leon Donici, Chișinău, 1936; Orașul din amintire, București, 1944. Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, George Dorul Dumitrescu, „La fetița dulce”, VRA, 1933, 285; Nicolae Roșu, „La fetița dulce”, CRE, 1933, 1901; Călinescu, Cronici, II, 246
DUMITRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286909_a_288238]
-
cronicii, revelat acum - afirmă editorii - ca „mai laborios, cu reveniri și reformulări ale judecăților de valoare asupra personalităților și evenimentelor, cu suplimentarea și revizuirea propriei informații, cu o preocupare sporită în ceea ce privește judecata urmașilor asupra paginilor sale”. SCRIERI: Fapte trecute și basarabeni uitați. 1799-1918, Chișinău, 1938; Tipărituri românești din Basarabia de la 1812 până la 1918, București, 1941; Jurnalul călătoriei de studii în sud-estul Europei (1931), București, 1991; Acte în limba română tipărite în Basarabia (1812-1830), precedate de bibliografia tipăriturilor românești din Basarabia (1812-1830
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
stările existente, îndeamnă la acțiune și se pronunță răspicat pentru dreptul românilor de peste Prut de a avea școli, biserici, teatre în limba maternă, subliniind și necesitatea păstrării tradițiilor proprii. După evenimentele din 1917 devine unul dintre liderii politici ai românilor basarabeni. Ales vicepreședinte al Sfatului Țării de la Chișinău, contribuie decisiv la Unirea cu România, ca act concret, juridic și istoric. Întemeietor al Partidului Țărănesc, apoi șef al organizației locale a Partidului Național Țărănesc, e în mai multe rânduri deputat, senator, ministru
HALIPPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287402_a_288731]
-
Țării de la Chișinău, contribuie decisiv la Unirea cu România, ca act concret, juridic și istoric. Întemeietor al Partidului Țărănesc, apoi șef al organizației locale a Partidului Național Țărănesc, e în mai multe rânduri deputat, senator, ministru, militând mereu pentru drepturile basarabenilor, serios nesocotite și de noua administrație, fapt care a determinat noi acțiuni punitive împotriva sa. Între 1919 și 1940 deține și postul de profesor de geografie și limba română la Școala Normală din Chișinău. După 1932 H. s-a arătat
HALIPPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287402_a_288731]
-
diferă, Spiegelungen conținând nu numai referiri la relațiile româno-germane, ci și la cele dintre Franța, Italia și Germania). Studii despre Mihai Eminescu (ca gânditor politic), despre Liviu Rebreanu, Eugen Ionescu și alți scriitori, lucrări despre soarta politică, limba și literatura basarabenilor (articole grupate în volumul Limbă și politică în Republica Moldova, 1998), contribuții lexicografice și nenumărate recenzii completează lista de publicații ale românistului H. În cartea Cercul Literar de la Sibiu. Influența catalitică a culturii germane (2000), scrisă în colaborare cu Ov. S.
HEITMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
era luată În seamă. Anticomunismul lui Goma era inițial doar o formă de antisovietism, cum o indică adeziunea lui la PCR În 1968. Spre deosebire de alții, Goma era și un adversar al „vechilor” naționaliști, cărora le reproșa abandonarea Basarabiei și persecutarea basarabenilor. Singularizarea politică a lui Goma (Într-o scrisoare adresată lui Ceaușescu Îi spunea că ei doi sunt singurii oameni liberi din România) i-a atras pe de-o parte unele simpatii În exil (crearea de comitete de susținere, mediatizare), pe
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
alături de statele Antantei. Basarabia era "parte" a Rusiei doar prin samavolnicia săvârșită la 1812 de Imperiul Țarist. A lua înapoi ce este al tău nu este "recompensă", ci act de justiție. Mai mult, actul Unirii cu România fusese hotărât de basarabeni prin decizie politică reprezentativă, fapt sancționat de guvernul de la București în mod pozitiv. În plus, de la cine era să ceară sau să ia Regatul român Basarabia? De la un stat încă inexistent sau suspect din punct de vedere politic, fără armată
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
situațiile limită specifice romantismului, dar minată de convenționalul constantei tendințe moralizatoare. Unele piese au fost interpretate la Cernăuți de Societatea „Armonia”. Povestirile din volumele Trei suveniri (1890), Caleidoscop literar (1895) și Răsunete din Basarabia, fantezii, amintiri, episoade din viața românilor basarabeni, sunt scrise într-un stil elegant și erudit. Autorul favorizează digresia cu trimiteri intertextuale, arătându-se mereu interesat de etnografie, istorie, religii, filosofie. O vânătoare în Basarabia, cu modele declarate în proza lui N. V. Gogol și I. S. Turgheniev, începe
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
despre mediul intelectual, despre modul de organizare a vieții științifice românești, despre valori artistice și momente de cultură, mărturii din muzee, biblioteci, mănăstiri conferă scenariului polițist virtuți aparte. A doua ipostază a prozatoarei e ilustrată de pagini cutremurătoare despre destinul basarabenilor, acea „categorie umană rătăcitoare prin lume, o populație refugiată sau deportată, răspândită în toate colțurile globului, din Siberia până-n America, încingând ca un inel de nedumerită durere și nostalgie pământul, o populație ajunsă brusc în 1940 și 1944 fără loc
SIUPIUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
Siberia dus-întors, 73 de ruble”, L, 1992, 15; Ion Calafeteanu, Când sufletul vorbește, „Meridian”, 1992, 16 septembrie; Mircea Popa, Basarabia din Siberia, „Basarabia”, 1992, 9; Nicolae Dima, „Siberia dus-întors, 73 de ruble”, „Cuvântul românesc” (Hamilton, Canada), 1992, septembrie; Elvira Iliescu, Basarabenii, JL, 1998, 15-16; Femei din Moldova, îngr. Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 258-259. L. Bz.
SIUPIUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
Moldova privitoare la legăturile cu Ardealul (1346-1603) din arhivele orașelor Brașov și Bistrița [...], tipărite la Viena, în 1905-1906, îngr. Gr. G. Tocilescu, București, 1931 (în colaborare). Repere bibliografice: I.V. Jagić, Istoriia slavianskoi filologhii, Sankt Petersburg, 1910, 805-808; Damian P. Bogdan, Basarabeanul Polihron Sârcu și contribuția lui la cultura românească veche. Bibliografia scrierilor lui..., „Arhiva românească”, 1942; Alexandrina Matcovschi, Polihronie Sârcu (Schiță biobibliografică), Chișinău, 1967; L. E. Semionova, Sârcu Polihronii Agapievici, în Slavianovedenie v dorevoliuncionnoi Rossii. Biobibliograficeskii slovar, Moscova, 1979, 327-328; B.P.
SARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289498_a_290827]
-
și eseistică, ilustrate de Mihai Cimpoi (Iconarii între logos și istorie), Mircea Lutic (studii despre reviste literare bucovinene), Grigore C. Bostan (Intelectualul român la Cernăuți), Nicolae Bilețchi (Nuvelistica lui Ion Druță: viziune unitară și coerență compozițională), Alina Ciobanu-Tofan (Fenomenul literar basarabean între protocronism și sincronism) ș.a. În cadrul rubricii „Eminesciana” participă cu articole George Muntean (Eminescu și Veronica Micle, Mihai Eminescu. Note despre debutul său literar), Constantin Hrehor (Eminescu și Putna), Dumitru Apetri (Bucovina - dragostea și durerea marelui Eminescu) ș.a., de asemenea
SEPTENTRION LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289625_a_290954]
-
2003) legate de scrierea poemului („textul scrie poemul pe foaia pe care-o înghite/ și plânge cu litere negre” - autobiografie) se îmbină cu teme noi în peisajul liricii românești actuale: copilăria și adolescența petrecute în URSS, primele impresii ale unui basarabean în România: „iar pe cer pletele tale/ aduceau Piața Roșie din Moscova/ pe Piața Victoriei din București” (poem cu licurici). Stilul adoptat în monografia despre Nicolae Manolescu (2000), compusă din cinci secțiuni (Nicolae Manolescu sau Despre hedonismul critic, Date biobibliografice
VAKULOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
Dialoguri banale sau Trist și vesel despre oameni, 1988), la strigătele existențiale și la atitudinile patetice de susținere a idealurilor naționale (Atât de mult al pământului, 1990), în care poetul se vrea un tribun, un purtător de voce al renașterii basarabenilor, al revenirii la matca tradiției, la limba și la valorile clasice; Unire, moldoveni!, Ce vor scriitorii?, Matern la Bucovina sunt poezii cu o puternică amprentă retorică, care în anii de cotitură dintre 1987 și 1991 au înfiorat mulțimile. Lirica lui
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
politice și diplomatice ruso române, ceva mai delicate, până la dezavuarea pretențiilor Petersburgului de a-și reanexa sudul Basarabiei, În ianuarie 1878, Bucureștiul, oficial, a știut să promoveze o atitudine prudentă În raport cu relațiile cu diferiți reprezentanți ai mișcării naționale a românilor basarabeni. A fost, se pare, totuși o singură excepție, și anume primirea la Palat de către Carol I a unuia dintre liderii incontestabili ai acestei mișcări, Alexandru Cotruță, organizată de către Bogdan Petriceicu Hasdeu, stabilit de mai mulți ani În România <ref id
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
organizată de către Bogdan Petriceicu Hasdeu, stabilit de mai mulți ani În România <ref id="1"> 1 Ioan Pelivan, Alexandru Matei Cotruță, În Fapte trecute și basarabeni uitați, Chișinău, 1992, p. 315.</ref>. În rest, contactele reprezentanților mișcării naționale a românilor basarabeni cu oficialitățile române au avut un caracter mai mult discret. Dar, aceasta nu Înseamnă că românii basarabeni nu s-au bucurat de sprijinul autorităților române, atât cât a fost posibil, ținându-se cont de multiplele nuanțe delicate ale relațiilor oficiale
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
retrospectivă a mișcării de emancipare a românilor din Basarabia pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Întrucât manifestările ce s-au produs În stânga Prutului În această perioadă au avut o continuare firească În timpul domniei lui Carol I. Mișcarea națională a românilor basarabeni În a doua jumătate a secolului XIX Înfrângerea Rusiei În Războiul Crimeii (1853-1856) a facilitat repunerea pe tapet a problemei Basarabiei. Marea Britanie și Austria erau dispuse să impună Sankt Petersburgului retrocedarea Basarabiei Principatului Moldovei. Napoleon al III-lea s-a
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
o suprafață de 10.200 verste pătrate și cu o populație de 127.330 oameni. Retrocedarea celor trei județe către Principatul Moldova (1857) și, În special, Unirea celor două Țări Române (1859) au avut o influență enormă asupra spiritului românilor basarabeni <ref id="3">3 Ștefan Ciobanu, Basarabia. Populația, istoria, cultura, Chișinău, 1992, p. 58. </ref>. Aceste evenimente au inspirat Încredere nobilimii basarabene În reușita suprimării nelegiuirii ce fusese comisă În 1812. Înfrângerea Imperiului Rus În Războiul Crimeii și răscoala antițaristă
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
9">9 L. Boga, op. cit., p. 217. </ref>. Alte multiple solicitări au fost adresate autorităților țariste, În anii 1856-1864, de către Ioan Dabija. El vroia să editeze, În capitala provinciei, o revistă În limba română, cu titlul Basarabia sau Glasul românilor basarabeni <ref id="10"> 10 A. Boldur, Istoria Basarabiei, București, 1992, p. 472-475; Arhiva de Stat a regiunii Odesa (În continuare, ASRO), fond 1, inventar 20, 1858, dosar 8, f. 11-23. </ref>. La 27 iunie 1862 nobilul Constantin Cristi solicitase guvernatorului
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
de a edita o revistă de limbă română. Și această tentativă s-a ales cu un refuz categoric din partea autorităților rusești <ref id="13"> 13 Ibidem, p. 478.</ref>. Guvernul rus a respins În 1863 și cererea publicistului și patriotului basarabean Gheorghe Gore de a edita un ziar În limba română <ref id="14"> 14 Ibidem. </ref>. Din cauza lipsei unei alternative, el s-a văzut nevoit să colaboreze la publicații periodice de limbă rusă din Sankt Petersburg, Chișinău, Odessa. În anul
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
cenzurii. Dar, noul episcop al Chișinăului și Hotinului, Pavel Lebedev (1871-1882), n-a dorit să mai tolereze o atare situație și versiunea românească a acestei publicații a fost suprimată, la 1871. Abia În anul 1884 Riabcic și Drumașcu, doi români basarabeni, au reușit să scoată la Chișinău un ziar românesc cu genericul Mesagerul Basarabiei, care a avut, se pare, o apariție de scurtă durată (din păcate, până În prezent nu a fost descoperit nici un exemplar al acestei publicații și, după toate probabilitățile
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
să constituie populația majoritară a provinciei. Începând cu anii ’60 ai veacului XIX, nenumărate trupe de actori profesioniști, În special de la Iași, au efectuat turnee cu spectacole, care au contribuit și ele la menținerea conștiinței de neam În rândul românilor basarabeni. Acest fapt Îl constata chiar guvernatorul general al Novorosiei și Basarabiei, care Îi scria guvernatorului Basarabiei: „Convingându-mă, spre regret, În timpul călătoriei mele prin orașele Basarabiei din vara trecută că atât de dorita Însușire a limbii ruse de către moldovenii basarabeni
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
Negru, Țarismul și mișcarea națională a românilor din Basarabia, Chișinău, 1997, p. 46-47. </ref>. Intensificarea politicii de deznaționalizare și asimilare În perioada guvernării lui Alexandru al III-lea (1881-1894) a Îngreunat o desfășurare mai amplă a mișcării naționale a românilor basarabeni. Mulți basarabeni au aderat la mișcarea revoluționară narodnicistă din Rusia, urmărind nu doar obiective de ordin social și economic, ci și scopuri de ordin național, nutrind speranța că prin intermediul participării la această mișcare puteau fi soluționate și problemele cu conotație
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]