871 matches
-
îl ocoleau și, dacă era nevoie, îl și acuzau. Mai mult decât atât, unii se speriau de relațiile bune pe care le avuseră cu un “bandit” și căutau să se disculpe luîndu-l pe “n-am știut” în brațe, ca să scape basma curată. Cei mai mulți o făceau din lașitate și doar puțini și-au menținut o oarecare demnitate. Preotul Dumitru Gh. Zamisnicu, arestat în 1958, condamnat la 20 muncă silnică pe viață (și redusă pedeapsa la 6 ani), a murit în anul 1974
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cu căciula, vor ieși din acele ouă numai cucoși, iar de se vor pune cu poala, vor ieși numai găini. Din ouăle puse în cuibarul cloștii din o cușmă sau o pălărie ies cucoși, iară din cele puse dintr-o basma ies puice. Ouăle se pun la cloșcă cu căciula, ca să iasă o dată toți puii și să șadă grămadă pe lîngă cloșcă. Cînd pune ouăle sub cloșcă, nu le pune cu soț, ci fără soț, să iasă din toate pui. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crai-nou) e cu cornurile în sus și cu burduful în jos, va fi secetă; dacă e cu burduful în sus și cu coarnele în jos, e a ploaie. Ca să nu te înșeli că luna-i nouă, uită-te printr o basma, căci ea-și desface cornul în vrîste după numărul zilelor. Cînd e crai-nou, atunci la partea călugărească se cîntă marele tropar Lumină lină, iar la mireni se zice: „Frumoasă, sănătoasă m-ai găsit, frumoasă, sănătoasă să mă lași.“ Barabulele* nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
purece, furnică pe furnică, și toate lighioanele să se mănînce una pe alta“, dacă vrei să scapi de ele. Gîngăniile trăiesc un număr de zile care se împarte la șapte. (Gh.F.C.) Iscoadă Cînd te duci la iscoadă, să-ți iei basma roșie. Ițe Dacă o fată n-a făcut ițe*, după ce se mărită să nu mai facă nici odată, căci e rău de moarte. încălecare Să nu încaleci pe stînga, că te doare inima. înger Cu cuțitul asupra altuia să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu-l acoperi peste tot, că se înădușă puii în gîscă. Cînd bagi ouă în foc să se coacă, să nu vorbești, că de vei vorbi vor plesni. Dacă cumpără sau vinde cineva ouă și le ia într-o basma, apoi nu e bine a lega basmaua, căci la din contra, din acele ouă nu vor ieși pui. Cînd pui ouă de rață noaptea, rațele cînd vor fi mari se ouă în poiată*; de le pui ziua, se ouă pe-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se înădușă puii în gîscă. Cînd bagi ouă în foc să se coacă, să nu vorbești, că de vei vorbi vor plesni. Dacă cumpără sau vinde cineva ouă și le ia într-o basma, apoi nu e bine a lega basmaua, căci la din contra, din acele ouă nu vor ieși pui. Cînd pui ouă de rață noaptea, rațele cînd vor fi mari se ouă în poiată*; de le pui ziua, se ouă pe-afară. Cînd găinile fac ouă mici, părăsite
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd se taie, și femeia care țese să zică: „Nu tai pînza, ci veninul lui cutare.“ Dacă s-a sfîrșit pînza de țesut și se taie ea de pe stative, apoi își acopăr toate femeile află toare în casă capul cu basmale, crezînd că la din contra, li s-ar tăia părul. Cînd o femeie isprăvește de țesut și lasă sulul în laț, ceea ce a rămas se țese foarte iute, ca să se isprăvească curînd, căci se zice că în timpul acela Maica Domnului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
an; dacă însă mîța nu mănîncă nici unul din acele boțurele, apoi nici una din acele fete nu se va mărita în acel an. în ajunul Sf. Andrei se pun în tindă două străchini: sub una un ștergar, iar sub cealaltă o basma; dacă ridică fata strachina cea cu ștergarul, apoi se crede că se va mărita; dacă cea cu basmaua, apoi se crede că nu se va mărita. Fetele umblă pe la case, ascultînd pe sub ferești ce se vorbește în casă; dacă aude
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mărita în acel an. în ajunul Sf. Andrei se pun în tindă două străchini: sub una un ștergar, iar sub cealaltă o basma; dacă ridică fata strachina cea cu ștergarul, apoi se crede că se va mărita; dacă cea cu basmaua, apoi se crede că nu se va mărita. Fetele umblă pe la case, ascultînd pe sub ferești ce se vorbește în casă; dacă aude zicîndu-se cuiva să șadă, crede că nu se va mărita în acel an; dacă aude ca cum se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Vara purtau oprege Înguste din lînă, fie vărgate, fie roșie pentru cele tinere. Se Încingeau cu brăciri de diverse motive și culori. În picioare purtau opinci. Pe cap purtau vara legătura În trei colțuri tivită cu mărgele sau sabace și basmale subțiri de tîrg, iar iarna broboade groase din lînă. Pe lîngă haina scurtă cu crețuri la spate, cele În vîrstă purtau și o haină lungă de dimie albă Împodobită cu găitane. Această haină a fost Înlocuită cu scurteică sau zevelca
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
se zidea un cap de miel, cocoș sau purcel. Aceasta preînchipuie jertfa unei vieți pentru ca viața celor din casă să fie liniștită și casa să reziste. La acoperișul casei noi, primii căpriori, sunt Împodobiți cu buchete de flori și busuioc, basmale sau ștergare pe care le primesc muncitorii. Obiceiul Împodobirii căpriorilor la casă, se numește ,, logodna casei ” și semnifică preludiul căsătoriei Între corpul casei și acoperiș, al apropierii terminării casei. Muncind de cele mai multe ori În comun de la unii la alții, glumele
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cu băutură Nouă cuptoare cu pîine Ce-i trebuie pe-a lume. Nouă oale cu legume Nouă cuptoare de mălai Ce-i va trebui ( numele ) În rai. ” ,, Zorile sunt cîntate trei dimineți, avînd În mîini lumînări aprinse și cîte o basma de Îmbrobodit, care are ceva bani În ea și rămîne femeii care cîntă ,, zorile ” . Tot aceleași femei pregătesc și gulerele, În număr de patru. Acestea, sunt niște bucăți de pînză, late de 10 cm., lungi de 65 cm. La un
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
lemnde alun și le aduc la casa celui decedat. Acolo, amîndouă toiegele sunt Împodobite de membrii familiei cu un caier de lînă de culoare albă, o cană cu apă, un colăcel mai mare Împletit, cu gaură la mijloc și două basmale pentru cap. Cu aceste toiege, cineva din ai casei, Împreună cu copiii merg la rîul Motru. Fiecare copil are cu el și o mică troacă, făcută din coajă de dovleac. În această coajă se Înfig 4 lumînări care se aprind și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
4 lumînări care se aprind și se dă drumul pe apă la vale. Cu cît merge mai departe și mai liniștit, fără ca Revista Mitropolia Olteniei, nr.1-2/1957 lumînările să se stingă, Înseamnă că izvorul este bine primit. Apoi prin basmalele de la toiege se toarnă 44 de căni cu apă luate din rîu, pentru fiecare cană turnată, făcîndu-se un semn pe un răboj În crestătură, căruia i se dă și lui drumul pe apă. Li se dau apoi banii copiilor și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Judecătoria de pace, poet liric, colaborator la ziarul "Vocea Patriotului Naționale", publicist și student la Drept. În viziunea lui Jupân Dumitrache, portretul lui Rică se reduce la câteva elemente disprețuitoare: "cu sticlele-n ochi, cu giubenul în cap și cu basmaua iac-așa scoasă"; " bagabont de amploaiat", un "coate-goale" și "mațe-fripte"; iar în final, îl consideră "bun de dipotat" sau de "ministru". Îndrăgostit de Zița, îi face o declarație de dragoste, celebră prin comicul de limbaj: "Angel radios! Precum am avut
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Chioru, bogat, văduv, care chema din când în când câte o femeie din sat, la curte. Într-o zi, prietenul lui Constandin Moțoc află că a fost chemată și soția lui și că se întorsese de la boier cu un testemel ("basma") roșu. În ciuda violențelor la care a fost supusă, femeia a negat totul și s-a jurat pe mormântul mamei ei că nu știe despre ce este vorba. După ce a plecat bărbatul la treburi, femeia și-a pus testemelul și s-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
decât „fe sul den cap rămas în așternutul ei și niște săpun ce-i dăduse acel ibovnic al ei“. Acestea sunt adu se în fața instanței, iar soția nu are curajul să tăgăduiască. În alt proces, soția aduce ca probă o basma care ar aparține amantei. Cur tea acceptă pro ba, dar, pentru că soțul îi dă o altă interpretare, posesoarea basmalei este citată pentru a da explicații. Discuțiile în jurul basmalei cu pricina animă întreaga curte, inclusiv pe îm pricinați și pe martorii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Acestea sunt adu se în fața instanței, iar soția nu are curajul să tăgăduiască. În alt proces, soția aduce ca probă o basma care ar aparține amantei. Cur tea acceptă pro ba, dar, pentru că soțul îi dă o altă interpretare, posesoarea basmalei este citată pentru a da explicații. Discuțiile în jurul basmalei cu pricina animă întreaga curte, inclusiv pe îm pricinați și pe martorii aduși să lămurească situația; soția continuă să strige că obiectul îi aparține amantei, acea Maria pe care soțul ei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
are curajul să tăgăduiască. În alt proces, soția aduce ca probă o basma care ar aparține amantei. Cur tea acceptă pro ba, dar, pentru că soțul îi dă o altă interpretare, posesoarea basmalei este citată pentru a da explicații. Discuțiile în jurul basmalei cu pricina animă întreaga curte, inclusiv pe îm pricinați și pe martorii aduși să lămurească situația; soția continuă să strige că obiectul îi aparține amantei, acea Maria pe care soțul ei o tot vizitează în ultima vreme; Maria intervine însă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pe martorii aduși să lămurească situația; soția continuă să strige că obiectul îi aparține amantei, acea Maria pe care soțul ei o tot vizitează în ultima vreme; Maria intervine însă cu precizările necesare făcute sub jurământ și înaintea sfintelor icoane: basmaua îi aparține, într-adevăr, dar Pană i-a cerut-o să și pună niște bani în ea ca să nu-i piardă și, nu ar putea păcătui cu soțul numitei din simplul motiv că ele două se înrudesc. O altă Maria
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
numeroase și dovedite, pe de altă parte comportamentul soției din fața tribunalului le-a re în tă rit ideea vinovăției, „dar ca să nu zică că nu i-am ascul tat câte le au arătat“, acceptă și acest tip de probă. Pe lângă basma, gestul este judecat ca un important indiciu în descifrarea comportamentului. Interpretarea frazei de mai sus ar duce la crearea unei potențiale conduite a ibovnicu lui în care esențiale și vizibile sunt gestul și cuvântul. În public, ele se în car
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
blănuri. Li se adaugă iile, cămășile tradiționale care urcă până la o duzină de fiecare fată. Și ele comportă o serie de broderii cu fire de mătase, aur sau argint. Culorile pre fe rate sunt roșul, verdele, albastrul, galbenul și albul. Basmalele și maramele se numără între șase și 12, fiind la rândul lor brodate cu diverse fire și modele. Pentru iernile lungi și friguroase, o boieroaică primește haine lungi și scurte, numite în limbajul epocii zăbun, dulamă, tivilichie, ghiordie, blănite pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
logodnei se vorbește întotdeauna de statutul darurilor primite de fată din partea logodnicului ei. Ce fel de daruri se dau? Ilie tabac dăruiește logodnicei sale, Ghena, fiica lui Hristea tabac, „atunci când au schimbat inelele“, următoarele, „niște galbeni, o oglindă și 2 basmale și un inel“. La rândul său, Asa na che dăruiește Ilincăi, fiica lui Mitu căpitanul deseimeni din mahalaua Serdarului, la logodnă și în zilele următoare, „o farfurie de argint cu linguriță ei de dramuri 28 i un inel de aur
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și poartă etichetă cu statutul fiecărei persoane vizate: „bohcealâc de ginere“, „de socru“, „de soacră“, „de cumnat“, „de cumnată“, „de nun“, „de nună“, în legătura fie căruia aflân du-se două-trei cămăși, două-trei batiste, șter ga re, una sau două basma le, ma ra me. Aceste lucruri poartă la rândul lor inscripții: că mă șoa ie de soacră, test mel (basma) de nună, dimensiuni de ginere etc. ospățul nunții presupune multe feluri de mâncare din cele mai bune, băutură din abundență
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nun“, „de nună“, în legătura fie căruia aflân du-se două-trei cămăși, două-trei batiste, șter ga re, una sau două basma le, ma ra me. Aceste lucruri poartă la rândul lor inscripții: că mă șoa ie de soacră, test mel (basma) de nună, dimensiuni de ginere etc. ospățul nunții presupune multe feluri de mâncare din cele mai bune, băutură din abundență, muzici de lăutari și voioșie. Invitații sunt primiți cu apă de tranda ir, cu șerbet și dulceață de portocale, cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]