20,995 matches
-
apare o vegetație de mlaștină și de baltă,a cărei valoare furajeră este foarte redusă. Pe alocuri, unde sunt sărături sau porțiuni sărăturate, crește o vegetație halofilă, hidrohalofilă, de asemenea cu valoare furajeră slabă. În ceea ce privește suprafața ocupată cu vii, în bazinul Lohanului, în trecut aceasta era mult mai compactă; după 1989, o dată cu reconstituirea dreptului de proprietate, toată această situație s-a modificat, astfel încât, în prezent, suprafețele viticole sunt dispersate și ocupă areale relativ reduse. Multe plantații de vii, cu soiuri hibride
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
pe substratul nisipos ce acoperă culmile și partea superioară a versanților sau apar ca petice sporadice (rediuri). Ele au marginea neregulată, sunt rare, poienite, înțelenite în parte de o vegetație ierboasă. În afară de aceste categorii majore de utilizare a terenului, în bazinul Lohanului există și suprafețe cu terenuri neproductive. Acestea ocupă areale restrânse, care se suprapun porțiunii din cuesta Lohanului. Aici, eroziunea regresivă a pătruns în complexul nisipos superior, generând un sistem de ravene adânci, cu ramificații laterale, care au distrus complet
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
V., Barbu N., Pantazică M., Ungureanu Al., Chiriac D. Podișul Moldovei. Natură, om, economie, Editura științifică și enciclopedică, București, 1980. 4. Bojoi I. Dinamica peisajului geografic din Podișul Bârladului, Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, 1996. Butnaru V. Cercetări pedologice în bazinul Crasnei, Analele științifice ale Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, secțiunea a II, tom. V 1959. 5. Butnaru V. Contribuții la studiul eroziunii solului în bazinul Crasnei, Analele științifice ale Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, secțiunea II, tom VIII, 1962. 6
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
geografic din Podișul Bârladului, Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, 1996. Butnaru V. Cercetări pedologice în bazinul Crasnei, Analele științifice ale Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, secțiunea a II, tom. V 1959. 5. Butnaru V. Contribuții la studiul eroziunii solului în bazinul Crasnei, Analele științifice ale Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, secțiunea II, tom VIII, 1962. 6. Grigore M. Reprezentarea grafică și cartografică a formelor de relief, Editura Academică, București, 1979. 8. Gugiuman I. -Valea Lohanului, Revista Geografică Română, An V, fascicolul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Gr. Relieful României, Editura Științifică, București, 1974. 16. Ungureanu I. Hărți geomorfologice, Editura Junimea, Iași, 1978. 17. Ungureanu I. Cartare, cartografiere și elemente de analiză geomorfologică, Centrul de multiplicare al Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, 1988. 18. Zăvoianu I. Morfometria bazinelor hidrografice, Editura Academiei, București, 1978. 19. xxx Harta geologică a României 1 : 200.000, foaia Bârlad, Comitetul de Stat al Geologiei, București. 20. xxx Buletinele meteorologice zilnice, Stațiile meteorologice Huși (1983 - 1999) și Vaslui (1999 - 2003). 21. xxx Documente privind
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
efectuau preponderent operațiuni de transfer (asemănătoare celor ce sunt numite astăzi case de compensație), a contribuit la dezvoltarea tehnologiilor folosite, pentru eficientizarea sistemelor de plăți. Între acestea, în legătură cu interesele comerciale, s-au afirmat băncile care mijlocesc plățile prin bazinul mediteranean: Banca Veneției (1171), Banca de Barcelona (1341), Banca di San Giorgio (1407), Banca di Milano (1953). În 1531 se deschide la Anvers prima piață financiară, cunoscută ca bursă de valori. Imediat se înființează și bursa de la Londra. Banca din
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
totuși supremația asupra văii. Așa de exemplu, în nord, deasupra Beliei, depășește 750m, la vest de Breaza de Jos se menține la 743m, mai la sud, la Poiana Câmpina atinge 687m. Caracteristic pentru această coamă prelungă care desparte aceste două bazine hidrografice este linia extrem de sinuoasă pe care o înscriu marile ei înălțimi, adică linia de cumpănă. Acolo unde afluenții Prahovei și Proviței se apropie între ei în zona de obârșie, înălțimile scad repede cu 100-150m sub nivelul general al culmilor
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
4. HIDROGRAFIA ȘI REGIMUL HIDROLOGIC 3. 4. 1. Apele de suprafață Râul principal Prahova străbate localitatea între Km 35 și Km 46. Este cel mai mare afluent al Ialomiței, mai mare ca dimensiune chiar decât râul colector, până la confluență. Suprafața bazinului este de 3735 Km2 și lungime de 19 Km. Cel mai important afluent pe raza orașului este pârâul Belia (Taleaă, afluent pe dreapta, la hotarul de nord al localității. Tot pe dreapta primește alte două pâraie Cacova și Sunătoarea. Dintre
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
o lungime de 11 Km, izvorând de la cota 1050m, pe versantul răsăritean al Plaiului Talea, care-i dă și numele de Talea în zona de izvoare. La ploile abindente acest pârâu are culoarea roșie, datorită marnelor roșii senoniene (cretacice) din bazinul său, a debitului solid care schimbă și culoarea Prahovei după confluență. Când se "umflă" debitul pârâului poate atinge 25m3/ s. Panta pârâului Belia este ridicată, 5,8m/Km. Construcția unui baraj și formarea unui lac de acumulare ar fi putut
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
stâns legate de regimul precipitațiilor care cad în regiune, de gradul de înclinare al suprafețelor de scurgere, de patul mai mult sau mai puțin permeabil pe care-l oferă rocile, de cuvertura vegetală. Pentru evaluarea scurgerii medii lunare pe suprafața bazinului Prahova s-au utilizat date hidrografice de la stația hidrometrică Câmpina - Prahova se caracterizeazâ printr-un debit mediu multianual de 2m3/s, mai mult decât râul colector Ialomița. În perioada de observație la postul hidrometric Câmpina, valorile cele mai mici ale
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cantitatea de precipitații ce cade decurs de un an. Ea este variabilă de la o lună la alta și de la un anotimp la altul (tabelul nr. 2). Din analiza debitelor medii lunare înregistrate la stația hidrometrică Câmpina rezultă că, în raport cu suprafața bazinului care participă la alimentarea Prahovei, prin albia acestui râu se scurge anual un volum de 252mil. m3 apă. Dacă în cursul superior al Prahovei domină rocile carbonatate și, în aceste condiții râul are apa curată, în zona subcarpatică saliferă, compoziția
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
organice, mineralizarea are loc în instalații de compost controlate cu recuperare de biogaz; - cele lichide sunt îndepărtate prin: - colectare și transport spre stația de tratare ape uzate; - prin plutire (hidraulic). Evacuarea prin transport constă în colectarea acestor ape stocate în bazine etanșe (fose septice și apoi prin utilaje speciale - vidanje) și transportate la stații de epurare. Această modalitate nu respectă normele de igienă și se aplică pentru situații limită (mici colectivități). Totalitatea apelor colectate de rețeaua de canalizare se numesc ape
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
conferă costuri minime de la tratare a apelor uzate. 1.3.3. Rețele de canalizare sub presiune Aceste rețele colectează apele uzate în rezervoare tampon subterane (figura 1.7). Această colectare se face prin rețele de canalizare cu curgere gravitațională. De la bazinul tampon cu pompe (tocător, speciale pentru apele uzate), se trimite apa sub presiune în conducte cu diametre foarte mici, dar în care apa poate circula cu viteze foarte mari. 1.3.4. Rețele de conducte cu vid Schema seamănă cu
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
Rețele de conducte cu vid Schema seamănă cu figura de la paragraful 1.3.3, numai că în loc de SPAU 1 și 2 avem numai sorburile de la pompele de vid, situate în clădirea STAU, unde este de altfel și dispeceratul. Conducetele între bazinele tampon BT 1 și 2 și STAU sunt conducte specifice pentru vid (figura 1.8). Avantaje: spre diferență de schema de la paragraful 1.3.3 unde există pericolul de exfiltrații, cu un grad de risc corelat cu materialele din care
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
este egal cu suma coloanelor 17 + 18 + 19. 2.3. Determinarea debitului pluvial (meteoric) Calculul debitului meteoric se face conform STAS 1846-2/2007. Acest debit se determină, de regulă, admițânduse ca model o ploaie de calcul uniform distribuită pe întregul bazin de canalizare, cu intensitate constantă pe durata de concentrare superficială și de curgere prin conductă. La determinarea debitelor de ape meteorice trebuie să se țină seama de: - clasa de importanță a folosinței pentru care se realizează canalizarea; - regimul precipitațiilor, relieful
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
sau în totalitate, a zonei canalizate împotriva inundațiilor în cazul unor ploi mai mari decât cea de calcul, pentru care stabilirea soluțiilor se face pe bază de justificări tehnico-economice. /1, 7, 16, 26, 46, 52/ 2.3.1. Repartiția suprafețelor bazinului canalizat pe tronsoanele de calcul În acest caz calculul suprafețelor bazinului canalizat nu se mai rezolvă prin metoda bisectoarelor, ci prin metoda perpendicularelor pe curbele de nivel. Astfel din nodurile rețelei se duc perpendiculare pe curbele de nivel obținându-se
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
ploi mai mari decât cea de calcul, pentru care stabilirea soluțiilor se face pe bază de justificări tehnico-economice. /1, 7, 16, 26, 46, 52/ 2.3.1. Repartiția suprafețelor bazinului canalizat pe tronsoanele de calcul În acest caz calculul suprafețelor bazinului canalizat nu se mai rezolvă prin metoda bisectoarelor, ci prin metoda perpendicularelor pe curbele de nivel. Astfel din nodurile rețelei se duc perpendiculare pe curbele de nivel obținându-se împărțirea în suprafețe ca în figura 2.8. Repartiția suprafețelor se
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
2.23Ă în care: qc - debitul de apă de ploaie căzută pe aria S, care ajunge în conductă, l/s; qp - debitul de apă de ploaie căzută pe aria S, l/s. Valorile coeficienților de scurgere, F, în funcție de natura suprafeței bazinului de canalizare sunt indicate în tabelul 2.16. 2. Coeficientul de scurgere se poate considera diferențiat, pe etape de dezvoltare a localităților și industriilor, în raport cu evoluția în timp a soluțiilor de amenajare a suprafețelor respective. Pentru întreaga localitate sau zonă
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
diferențiat, pe etape de dezvoltare a localităților și industriilor, în raport cu evoluția în timp a soluțiilor de amenajare a suprafețelor respective. Pentru întreaga localitate sau zonă industrială, agrozootehnică, etc. sau pentru zone caracteristice care au diferite tipuri de amenajare a suprafețelor bazinelor de canalizare, coeficientul de scurgere, F, se determină ca medie ponderată a valorilor corespunzătoare celor „n” arii ale bazinelor de canalizare, cu relația: Durata ploii de calcul „tp” reprezintă durata de curgere a apei din punctul cel mai îndepărtat al
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
respective. Pentru întreaga localitate sau zonă industrială, agrozootehnică, etc. sau pentru zone caracteristice care au diferite tipuri de amenajare a suprafețelor bazinelor de canalizare, coeficientul de scurgere, F, se determină ca medie ponderată a valorilor corespunzătoare celor „n” arii ale bazinelor de canalizare, cu relația: Durata ploii de calcul „tp” reprezintă durata de curgere a apei din punctul cel mai îndepărtat al unei suprafețe receptoare de ploaie, până în secțiunea de control. Timpul de concentrare superficială, tcs, este în funcție de panta și natura
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
adimensional de reducere a debitului de calcul, care ține seama de capacitatea de înmagazinare, în timp, a rețelei și de durata ploii de calcul: m = 0,8 pentru tp £ 40 min m = 0,9 pentru tp > 40 min S - aria bazinului de canalizare aferent secțiunii de calcul, în ha, metodologia calculării coloanelor 22 și 23, este prezentată la punctul 2.3.1, completat cu modelele tehnologice de la Quz menajer (tabelele 2.1.3 și 2.1.4); F - coeficient de scurgere
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
într-o secțiune „i”, rezultă din luarea în considerare a traseului pentru care se obține cea mai mare valoare a duratei ploii de calcul, „tp”, pornind de la extremitatea amonte a colectorului. În cazuri speciale, condiționate de caracteristicile zonei canalizate (forma bazinului, valoarea coeficientului de scurgere, poziția unor afluențe de ape de suprafață etcă, se au în vedere situațiile care conduc la debite maxime, chiar dacă acestea nu corespund întregii suprafețe a zonei. Debitul determinat într-o secțiune oarecare „i”, trebuie să fie
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
cantitatea de apă care trebuie transportată mai departe sau înmagazinată. Din motive tehnico-economice, spre stația de epurare trebuie vehiculate debite ce nu depășesc de 3¸5 ori debitul pe timp uscat q; restul de apă trebuie să fie înmagazinată în bazine de retenție a apei de ploaie. Debitul critic specific de apă de ploaie rcr, numit și “ploaia limită” reprezintă cantitatea de apă de ploaie, până la valoarea căreia nu trece peste deversor nici un fel de apă. Determinarea acestui parametru se face
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
unor studii și calcule comparative detaliate. La proiectarea canalizării unei localități sau a unei industrii, în afară de criteriile tehnice și economice menționate, trebuie să se mai țină seama și de următoarele: - să se încadreze în prevederile planului de amenajare complexă a bazinului hidrografic respectiv și să asigure o rezolvare comună pentru toate unitățile de la care provin apele uzate; - să asigure posibilitatea de extindere pentru o perspectivă mai îndepărtată (15 - 30 aniă; - să dea posibilitatea eșalonării investiției pentru o execuție etapizată; - să evacueze
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
acelea în care această etnie are o reprezentativitate mai mare, lucru esențial pentru realizarea unor interpretări socio-demografico-economice. Cu excepția Municipiului Iași, localitățile vizate se găsesc în jumătatea vestică a județului. - Orașul Târgu Frumos este situat în partea central-vestică a județului, în bazinul mijlociu al Bahluiețului și într-o zonă de contact a trei mari unități de relief: Podișul Sucevei, Câmpia Moldovei și Podișul Central-Modovenesc. - Municipiul Iași, reședința județului, este situat în sud-estul Câmpiei Moldovei, în apropierea graniței cu Republica Moldova, fiind străbătut de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]