KorAP: Find »[drukola/base=beat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...23 24 25 ...195 >

4,866 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325

suma avansată de Stein, iar domnul Stein va avea o nepoată În consiliul de administrație și va fi satisfăcut. Domnul Stein veni mai aproape și făcu un semn cu pipa. Trebui să ocolească puțin ca să-l evite pe bărbatul cel beat, Întins pe jos, și În acel moment de grație Myatt chemă În ajutor toate gândurile care ar fi putut să se opună viitorului său lin și atât de clar programat. Și-o aminti pe Coral și brusca stranietate a Întâlnirii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265

umeri și se Îndepărtă patinând. Un pic mai târziu, când petrecerea Începuse să se apropie de final și eram toți destul de relaxați, leneveam pe o sofa alături de Hunter, când Marci veni și se plantă lângă noi. Oarecum bâlbâindu-se, ca beată, ne informă că unul dintre principalele motive pentru care ea, ca și tot restul lumii din New York, este obsedată de Lauren, e acela că nu răspunde niciodată la telefonul mobil. Doar sună ea Înapoi, dar nu răspunde la apeluri. Se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
porno“, mi-am spus mie Însămi, Încercând să mă simt recunoscătoare pentru asta. Cred că am febră, i-am spus lui Lauren. Zăceam pe canapeaua din salon, Îmbrăcată În țesătură verzuie, ca lămâia. Febra mă făcea să mă simt ușor beată de fericire. Corpul meu părea să pulseze, inflamat din cauza stării emoționale. Eram la fel de furioasă pe cât eram de devastată. —Ce-o să fac? — O să-ți mănânci micul dejun și apoi doctorul Bo va veni să Îți facă o perfuzie, după care ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
acestei povești pentru editorialul său din Vanity Fair, fără nici un rezultat. Unele articole de presă sugerau că fusese zărită urcându-se singură la bordul unui mic avion la Teeterboro cu câteva zile Înainte, altele că ar fi fost văzută hoinărind, beată, prin magazinele duty-free din aeroportul din Geneva, cumpărând ceasuri cu cuc elvețiene. Vă puteți imagina șoaptele de la dineuri: „Era Îngrozitor de nefericită“; „Prea mulți bani“; „Nu, diamantele au fost de vină. Mult prea multe diamante la o vârstă tânără provoacă o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230

are vârsta pe care ar avea-o soția mea. Stridie e fiul pe care l-ar fi putut avea ea. Ipotetic vorbind, desigur. Asta ar fi putut fi viața mea, dacă aș fi avut o viață. Nevastă-mea, distantă și beată. Fiică-mea, experimentând cu o sectă penibilă. Jenată de noi, de părinții ei. Prietenul ei ar fi fost hipiotul ăsta tâmpit, care încearcă să se ia la harță cu mine, tatăl ei. Și dacă ar fi posibil să dăm timpul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
parcul Buena Noche. La o săptămână după sinuciderea Cynthiei Moore, John Boyle a fost găsit mort din cauze necunoscute. Din documente reiese că alcoolemia foarte mare ar fi putut provoca apneea în timpul somnului. E posibil să fi fost atât de beat, încât să fi adomit într-o poziție care să-i fi obstrucționat respirația. În orice caz, pe corp nu s-au găsit nici un fel de semne. În certificatul de deces nu figurează nici o cauză aparentă a morții. În timp ce trecem prin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791

rămas frumoasă! Îmi pare rău. Cînd mă uit la planșeta pe care stă ansamblul, închid ochii, aud liniștea creației din interior, apoi privesc alături, la planșele cu detalii: sală de mese, chelneri grăbiți, pahare, băutură, limbi amestecate, plescăituri, rîgîituri, ochi beți urmărind ospătarele, fufe etalîndu-și goliciunea, camere cu regim de hotel, uși trîntite, zgomot de mașini... Cînd pleci? întreabă directorul, dornic s-o termine. Mulțumesc de cafea! arată arhitectul spre masă, ridicîndu-se. Păcat că nu ne-am înțeles! Trecînd prin Iași

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
chelnerul toarnă, oprindu-și apoi prețul din bancnota întinsă. Mersi, șeri! exclamă clientul, așezînd paharul gol pe tejghea, luîndu-și restul. Auzi, Ovidiule, spune șoferul în șoaptă chelnerului te rog, nu mi-i îmbăta că n-am chef să iau oameni beți la bord. Taci, mă Andrei, că am și eu niște resturi... Ți-i las aici, să știi! Ia te uită! Fă-o pe șefu la tine în cursă, nu la mine în restaurant! În drumul lui spre un colț mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
fotoliu. Ce faci, descînți paharul acela? Nu obișnuiesc să... Hă-hă-hă! Auzi: un Vlădeanu care să nu... rîde sonor Săteanu, cu un gîlgîit plăcut auzului, care aduce în mintea lui Mihai zilele de toamnă ale copilăriei cînd, pe ulițele satului, flăcăii, beți de tulburel, spuneau glume pînă tîrziu, umplînd tăcerea nopții cu un rîs ca acesta. Crezi c-o să-mi placi mai puțin dacă obișnuiești? Ascultă, Mihai, devine el grav tu, ca scriitor, te-ai întrebat care oameni sînt mai periculoși? Cei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
caută o secundă spre etaj, unde știa că este dormitorul Mariei. Lumina se ghicește cu greu, semn că femeia o fi citind la lumina lămpii de pe noptieră. "Hm! Nea Toader nu se teme pentru nevastă-sa... Vorbe! Vorbe de om beat. Dar cine era femeia de la telefon și ce voia? Nea Toader o înșeală pe Maria?!... Și ea... m-a cam luat peste picior. Mîine îi dau telefon și-o întreb dacă a făcut rost de sîrbă, altfel nu le mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
primul gest de nesupunere, madam Matei vă arde. E ca o cobră, atacă tot ce mișcă. Dealtfel, dacă o privești atent, însăși înfățișarea ei... Mihai bea încet din paharul cu apă, indiferent la vorbele lui Muraru, pe care îl crede beat deja. Ar vrea să plece, dar căldura și moliciunea fotoliului îl rețin, făcîndu-l să se întindă alene, cu picioarele lungite pe sub masă, cu brațele lăsate slobod lîngă corp. Știe că va pierde coloana mașinilor care duc schimbul trei spre "Valea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
masa... Mihai, enervat de-a binelea, ridică ochii brusc, privindu-l fix pe Muraru, care soarbe din vin. A stat mult în spital? îngînă Mihai involuntar. Cum adică? rămîne Muraru cu paharul în aer, eliminînd orice bănuială că ar fi beat. Mă consideri în stare să recurg la un gest barbar?! Ia mai du-te naibii!" se înfurie Mihai, ridicîndu-se brusc. Te rog! se ridică și Muraru, prinzîndu-i brațul. N-am atins punctul esențial. Mihai se reașază. În urma lui, Muraru se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
îl ironizează fata, măsurîndu-l îndelung cu privirea. Fără să aibă răspuns, Ovidiu se întoarce, roș tot, jenat de privirea ironică a fetei, înfuriat că i-a dus de băut mai mult din obligație morală, știindu-se vinovat că ast' noapte, beat fiind, a lăsat-o lui Pavel, ceea ce nu l-a împiedicat însă ca mai înainte, cînd a mers s-o trezească, să se întindă mai întîi în pat lîngă ea. Autogara, comandă fulger, vă rog! strigă Andrei în telefon. Vocea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Bună ziua, domnule Muraru! răspunde Mihai, mascîndu-și nedumerirea, schițînd un gest de ridicare, în timp ce întinde palma spre unul din scaunele libere. Dom' Vlădeanu, începe Muraru, făcînd semn că nu stă, mulțumind printr-un gest pentru invitație există o vorbă care zice: "Beatul se trezește, prostul niciodată". Drept care am venit să vă cer scuze pentru aseară. Vă rog să le acceptați! Mă îmbătasem și... ca la beție. Sînt sigur că și dumneavoastră gîndiți la fel, punînd preț doar pe luciditate și nu luați

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
care și-l închipuie în brațele vreuneia dintre paciente, de la care n-a mai vrut să primească plicul, convingînd-o să cheltuiască banii împreună, ca atunci, cu profesoara aceea, dinainte de căsătoria lor, despre care, cu haz, i-a povestit el odată, beat fiind: Am mers la baraj, am reținut cameră, și, cînd să ne așezăm la masă, în restaurant, am văzut că-s filat. Am plecat la motel, unde aceeași figură. Peste un timp, la o petrecere, rîzînd, unul din filatori mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
mi-a zis nu știu ce aseară. Mai rar oameni ca dom' Muraru! Muraru?! tresare Maria înspăimîntată. Da. Inginerul Muraru de la noi, de la Sinteză; înainte a fost conferențiar în Iași. Nevastă-sa ce ți-a zis cînd i l-ai dus aseară beat? întreabă Maria vrînd să pară indiferentă. Cine a văzut-o? Era după ușă, probabil dezbrăcată. Nici nu știam că-i însurat. Zău, nu gîndi că-s mai..., mai negru decît sînt. Întotdeauna ai avut o impresie proastă despre mine, dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
îndreptau spre terasa restaurantului din apropiere, invitați de Săteanu, să discute pe larg. Absorbită total de tragedia cu soțul meu, aflu că-s gravidă cînd eram deja în luna a patra. Toți m-au sfătuit să nu risc. Eram ca beată. Știam că trebuie, doar, să trăiesc, să merg la procesul soțului meu, să încerc să-l ajut. Să mă ascund chiar și de el că-s gravidă." Nu cumva să-i spui ceva lui tăticu', a rugat-o Maria -, l-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
du pre noi în ispită" murmură el aruncînd două cărți pe masă. De afară, de peste troianul ce acoperă fereastra, se aude vîntul izbindu-se sub streașina restaurantului. În clipele de acalmie, de sus, din dormitorul Sultanei, răbufnesc rîsete de oameni beți. Andrei, îl ia Mihaela de braț pe șofer tot timpul rapid, cu opriri de cinci minute la noi..., o dată n-ai făcut și tu o haltă mai lungă, noroc de zăpada asta... Vezi că ne vede bărbatu-tu rîde Andrei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
să aibă lîngă ei tovarășe de viață, de credință, femei care să creadă în ceea ce fac ei, să le respecte efortul, să-i stimuleze în ultimă instanță. Zău! rîde Mihai, ocolind privirea lui Săteanu îmi povestea aseară un cunoscut, era beat, evident, că nevastă-sa îl trimite la scuturat covoarele tocmai cînd îi crapă lui capul de-o idee și vrea să lucreze mai cu sîrg. Ba o dată culmea disprețului pentru munca lui! a venit madama cu cratița cu fasole și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
adevăr? Numai că nu-i a ei, ci a mea? Poate că, dacă eu mor aici, îi va spune lui Theo că Doina e a mea. Ar putea Theo să se gîndească...?... L-am iubit, noaptea aceea am fost ca beată; ne-am tăvălit două ore pe covorul din salon; cînd a plecat, eram mai mult moartă, abia mă mișcam, mă dureau toate încheieturile; nici n-am putut să mai ies după el, să încui poarta... Vestea că soțul meu a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
minciuni! Și dacă ăla, în declarație, a spus adevărul? întreabă Lazăr, părînd indiferent, preocupat de pahare, să mai toarne puțin whisky. Noroc! A spus ce i-ai spus tu. Noroc! Iar eu i-am spus adevărul. Purul adevăr! Imposibil! Erai beat, ai mai băut și cu el și i te-ai lăudat. Asta ți-a fost fatal. Știi ce-a făcut tîmpitul? "A doua zi, pe la zece, zece jumate, a scris în declarație l-am trezit pe Lazăr, știind că trebuie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244

numele tuturor barurilor din Atherstone scrise pe o coloană, iar pe cealaltă o lăsaseră goală pentru a trece numele băuturilor, cantitatea de alcool și așa mai departe. Dar acum renunțaseră să-și mai compare performanțele. Acum erau pur și simplu beți. Carol l-a privit pe Alun și el a privit-o la rândul lui. Și-a dat seama că, de fapt, nu prea îi cunoșteau pe tipii din Stourbridge. Singura legătură cu ei era Dan, pe care Alun îl avusese

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
de așteptare și o poftise în sanctuarul său. Căci Flaherty puțea a alcool. Puțea marțea după-amiaza la ora trei. Puțea de parcă tot trupul îi fusese înmuiat într-un amestec de sherry pentru gătit și Rémy Martin. Flaherty era un împuțit, beat mort. Beat pulbere. Făcuse o tentativă șovăielnică să o convingă pe Carol că are nevoie de o palpare toracică, dar efortul fusese abia schițat. Când părăsise cabinetul, cu rețeta de linctus simplex strânsă între degete, recepționera vetustă, îmbrobodită în alb

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
și o poftise în sanctuarul său. Căci Flaherty puțea a alcool. Puțea marțea după-amiaza la ora trei. Puțea de parcă tot trupul îi fusese înmuiat într-un amestec de sherry pentru gătit și Rémy Martin. Flaherty era un împuțit, beat mort. Beat pulbere. Făcuse o tentativă șovăielnică să o convingă pe Carol că are nevoie de o palpare toracică, dar efortul fusese abia schițat. Când părăsise cabinetul, cu rețeta de linctus simplex strânsă între degete, recepționera vetustă, îmbrobodită în alb ca o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
în comparație cu pierderile de memorie ale lui Dave 2 și cu crizele inerente de identitate, escapadele lui Dan erau doar niște plimbări nevinovate. În cazul lui Dave 2, avem tacâmul complet. La un moment dat, Dave 2 a fost atât de beat, pentru un răstimp atât de lung încât, în acest interval, s-a înrolat, a făcut antrenamentele de bază și a fost lăsat la vatră din motive de, n-o să-ți vină să crezi, alcoolism. Și, dacă nu ești convins că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]