831 matches
-
2); nevoie (2); palincă (2); puțin (2); relaxare (2); servește (2); servi (2); a sorbi (2); sticlă (2); suge (2); toarnă (2); viață (2); viciu (2); vin roșu (2); whisky (2); adapă; alcoolism; amețeală; apă vitalitate; atent; baschet; băuturi spirtoase; beatitudine; bucurie; bun; cană; ce; celebrare; cinste; compot; coniac; consumator; copil; curge; curios; degusta; deloc; dezleagă; dragoste; energie; energizare; esență vitală; euforie; femeie; ficat; gălăgie; gîlgîi; gratis; gură; gusta; H2O; hidratat; izvor; se îmbată; îmbăta; a te îmbăta; îmbătat; a înghiți
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
speranță (4); stare (4); supărare (4); vesel (4); bunăstare (3); copii (3); emoție (3); frumos (3); împlinit (3); mama (3); noroc (3); nuntă (3); pace (3); realizare (3); somn (3); trecătoare (3); vis (3); absolut (2); acasă (2); armonie (2); beatitudine (2); bucurii (2); bucuros (2); bun (2); clipă (2); copil (2); copilărie (2); drag (2); el (2); nu există (2); fericire (2); flori (2); încredere (2); înțelegere (2); lacrimi (2); lungă (2); mea (2); nemărginită (2); al nouălea cer (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mîndră (2); oglindă (2); păpușă (2); plăcere (2); poveste (2); primăvară (2); rochie (2); sclipitoare (2); soție (2); suflet (2); superficial (2); uimitoare (2); vară (2); admirabil; adorabil; adorată; afișare; albă; aleasă; amintire; Andreea; Angela; apetisant; aranjat; arată; armonie; atrăgător; beatitudine; beautiful; beauty; și bestia; Betty; blondă; brunetă; bun; de calitate; Catiușa; chimie; clădire; clipa; compliment; copil; copilă; copilaș; corupție; culoare; curiozitate; da; delicată; delicatețe; descoase; divină; dorință; dorită; drag; drăgălașă; drăguț; efemer; eleganță; epoleți; există; extraordinară; faimoasă; faină; familia; femei
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); primăvară (2); prost (2); relativ (2); sincer (2); special (2); telefon (2); timp (2); trecător (2); vară (2); veselie (2); -; acceptat; ademenitor; adevărul; adjectiv; admirat; Alba-ca-Zăpada; anotimp; aparte; apreciat; aranjat; aranjată; armonie; arogant; aspect; aspectuos; și atît; aventură; balenă; beatitudine; beautiful; BMW; brînzos; călătorie; călduros; calități; caracter; carte; cățelușa mea; ceva satisfăcător optic; cîmp; cîntec; ciocolată; ciudat; codru; colț de rai; comoară; compliment; concediu; copie; copilărie; Crăciun; cuminte; curajos; curiozitate; cute; fără cuvinte; dar; deal; destin; dorință; drăgălaș; drăguță; duioșie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
imaculat (2); inexistent (2); mesager (2); miracol (2); om cu aripi (2); paradis (2); pierdut (2); protector (2); putere (2); rugăciune (2); sacru (2); siguranță (2); smerenie (2); somn (2); abstract; alb; alb cu aripi; Alah; apărător; aură; Aurora; bazaconii; beatitudine; bine; binefacere; binefăcător; blestem; bucurie; buni; bunul suprem; cerc; cerculeț; coboară; copii; credincios; creștin; desen; dorință; drac; drag; drăcușor; drăgălaș; drum; dușman; alter ego; entitate; nu există; fals; fantastic; făgăduință; fericire; figură; ființă; ființă cerească; firav; frate; frică; fricos; frumusețe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
întinsă(2); lac(2); lung(2); măr(2); mașină(2); pat(2); pește (2); plăcere(2); prost(2); prostie(2); rece(2); sare(2); suflet(2); vara (2); abundență; adînc; agitată; agitație; aglomerat; alge; amintiri; arătos; atracție; avan; avion; barosan; beatitudine; biceps; bine crescut; bogat; brad; briză; buze; caracter; cît casa; cascadă; cățel; cer; cerc; chin; ciocolată; conștiință; corali; Costinești; cerul; cunoscut; daaa; depărtare; departe; destul; dimensional; în dimensiuni; doare; drum lung; drum; dulce; durere; etern; eu; față; floare; de flori
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a se sătura; (2); săturare(2); semințe(2); serviciu(2); shaorma(2); stă (2); struguri(2); aer; alergie; alimenta,a se alimenta; a alimenta organismul; alimentație; alune; animalic; apă; apus de soare; aripi; banane; a băga în gură; a bea; beatitudine; belșug; biscuit; boală; boier; borș; boxa; brînză; bucate; bucătar; bunătate; burta; burtă; cantină; cartofi prăjiți; caviar; cămașă; cereale; cină; cireșe; ciuguli; a ciuguli; cîrnaț; clătite; copilaș; covrig; cratiță; crește; a crește; cu acuratețe; cuțit; degusta; a degusta; delicatese; delicios; foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
la fel, asumarea irealului generează forme palpabile, deci lume. „Să-mi inventez un soi de prezent” (III, 172), își spune într-un loc. Or, prezentul, în concretețea lui, i se refuză lui Cioran, iar el, compensativ, găsește un soi de beatitudine tocmai în absența oricărei dorințe și în proiectarea ca prezență a irealului. Întors în lume, irealul este salvat. La polul opus beatitudinii, durerea, de asemenea, poate să dea senzația trecerii din ireal în real. „Budismul, notează într-un loc Cioran
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
loc. Or, prezentul, în concretețea lui, i se refuză lui Cioran, iar el, compensativ, găsește un soi de beatitudine tocmai în absența oricărei dorințe și în proiectarea ca prezență a irealului. Întors în lume, irealul este salvat. La polul opus beatitudinii, durerea, de asemenea, poate să dea senzația trecerii din ireal în real. „Budismul, notează într-un loc Cioran, asimilează aparența cu durerea, ba chiar le confundă. În fapt, durerea e aceea care-i dă aparenței o dimensiune, o adâncime, o
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
augsut 1960, Cioran nota: „Missa în si minor. Curând vor fi trei ani de când am pierdut contactul cu muzica. Murisem, Bach m-a înviat din morți” (I, 67). Sau: „Ascultând la G. M. două cantate de Bach, exaltare vecină cu beatitudinea” (II, 34). Așadar, beatitudine, jubilare, topire în absolut. Moartea chiar ca exaltare: „Dragostea mea pentru Bach a renăscut. Îmi place să-l ascult pe întuneric. Sting lumina și mă desfăt într-un cavou. Câteodată parcă aș asculta muzică după moarte
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Missa în si minor. Curând vor fi trei ani de când am pierdut contactul cu muzica. Murisem, Bach m-a înviat din morți” (I, 67). Sau: „Ascultând la G. M. două cantate de Bach, exaltare vecină cu beatitudinea” (II, 34). Așadar, beatitudine, jubilare, topire în absolut. Moartea chiar ca exaltare: „Dragostea mea pentru Bach a renăscut. Îmi place să-l ascult pe întuneric. Sting lumina și mă desfăt într-un cavou. Câteodată parcă aș asculta muzică după moarte” (II, 245). Sunt cuvinte
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ascult pe întuneric. Sting lumina și mă desfăt într-un cavou. Câteodată parcă aș asculta muzică după moarte” (II, 245). Sunt cuvinte peste care nimic nu mai e de spus. Vidul înseamnă Dumnezeu și, deci, moarte, iar cunoașterea vidului înseamnă beatitudine. Așa încât, are dreptate Cioran să exulte: „Viața este un lucru extraordinar Ă care nu are nici un sens. Acesta este paradoxul pe care-l trăiesc zilnic” (III, 258). Cu ani buni înainte, o afirmație asemănătoare: „Una peste alta, viața e un
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pentru a înrobi mai ușor, ne-ar învăța să ne cunoaștem mai bine lanțurile pentru a încerca să le alegem pe cele mai ușoare. O societate lucidă prin cunoașterea propriilor determinisme, și nu oarbă și ignorantă față de determinismele noastre în beatitudinea consumului." Henri Laborit crede în elementele științifice "eliberate de toate judecățile de valoare." Cînd vorbește despre creierul omului, îl consideră o "unealtă" grație căreia "omul e mîndru că a putut domina speciile și agresivitatea lumii inanimate față de el", și îi
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mai deține codul teologic și cosmologic al omului medieval tip Baudolino, personajul romanului său omonim. La sfârșitul călătoriei sale în Paradis, Dante se află în Empireu, reședința Tatălui Ceresc. A văzut însăși chintesența frumuseții și sfințeniei în acea împărăție a beatitudinii; îi lipsește doar viziunea lui Dumnezeu. Atunci San Bernardo adresează o rugăciune Sfintei Fecioare, spre a i se conferi poetului și darul acestei sublime viziuni, ce cuprinde și misterul Trinității, precum și cel al Întrupării: "Vergine madre, figlia del tuo figlio
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ambele cazuri de "răpire", de zguduire interioară, Apostol se întoarce în lume transfigurat. Ochii condamnatului răspîndesc lumina unei înțelegeri. O seninătate de dincolo de lume, în care revelația morții se însoțește cu mîntuirea. Reacțiile personajului sînt mai tulburătoare decît însăși imaginea beatitudinii, neînțelese altfel decît cu puterile gîndului: "Apostol Bologa se făcu roșu de luare-aminte, și privirea i se lipise pe fața condamnatului. Își auzea bătăile inimii, ca niște ciocane, și casca îi strîngea țeasta ca și cînd i-ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
tematice apar într-o dublă expresie. Cochilia sau scoica elemente ale izotopiei studiate numesc metaforic fie "domiciliul sufletesc", fie pe cel material, ...flotant. Prima ocurență o descrie pe Mini, în protecția egoistă: "De ce pierduse azi atîta timp, în loc să rămînă în beatitudinea ei singuratică, cu simțirea fericirii, ca o perlă în scoică, ca și ea hrănită din cochilie, ca și ea aderentă!" În cazul ei, spirala "de var" a cochiliei ("Cercul de izolare, care o aureola în mod obicinuit, părea întunecat...") e
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
contemplă cu evlavie. El însuși devine simplă "transparență", opusul corpului material pe care-l suprimă în imaginație, opusul reificării simbolice prin care îl condamnă plastic și explicit Ada Razu. Caracterul spiritual al transformării nu lasă nici o umbră de îndoială. În beatitudinea unei memorii transfiguratoare, ce purifică și salvează trecutul de accidentele neconvenabile, întîlnirea lui Maxențiu cu Elena Drăgănescu se desenează glorios din perspectiva prințului. Împrejurarea marchează suplimentar, repetitiv ca o partitură muzicală, stadiul "actual" al ființei sale: "Maxențiu, dimpotrivă, fusese de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
munților"); 18. Misterul lui "homo ludens" - divinitatea este eliberată prin joc, într-un elan cosmic de sacralizare, de spiritualizare; 19. Extazul contrastele se dizolvă în extaz: nocturn/ diurn; sacru/ profan; 20. Panismul o stare de toropeală, oarbă, edenică, expresie a beatitudinii cosmice, inspirată din cultul lui Pan (zeitate a naturii amorțite); contopire totală cu sevele pământului; 21. "Tristețea metafizică" provocată de dispariția timpului paradisiac, instaurând un ritual al spaimei: "Mamă, nimicul marele !/ Spaima de marele îmi cutremură noapte de noapte grădina
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
față de putere nu e sterilă dacă știe să respecte adevărul. Din contra, ea ține de nevoia înnoirii permanente a lumii. Căci "istoric, adică evolutiv uman, popoarele trăiesc numai prin fapta precursorilor și revoltaților. Aceștia tulbură, ca niște demoni, perpetuu nemulțumiți, beatitudinea lenei spirituale a contemporanilor", spunea Pârvan, socotind și el că acțiunea critică face parte din Datoria vieții noastre. Nu e surprinzător deci că puterea îi tratează pe intelectuali cu atâta ostilitate și că în situații de criză ea nu ezită
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a fost greu de înțeles pentru cei doi protagoniști, în viața reală. Șansele erau împotriva acestei povești, si totusi ea a avut loc, totul fiind credibil exclusiv prin prisma misticismului ce răzbate din fiecare scenă a românului, din starea de beatitudine și visare pe care geniul lui Eliade știe să o creeze atât de firesc și de desăvârșit. Considerăm inadmisibil și că numele personajelor să fie modificat (cea mai flagrantă distonanta, din acest punct de vedere, fiind aceea că Maitreyi este
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
de Ávila era, prin ardoarea ei, spune Cioran, "atât de fascinantă, încât ai sentimentul credinței, chiar dacă nu crezi (...) Primejdia convertirii îl paste pe orice necredincios care o citește cu pasiune pe spaniolă această"11. Cioran vorbește despre atracția irezistibila a beatitudinii extazului mistic, "experiența extremă", pe care consideră că trebuie trăită numai în singurătate. Excesele sfinților l-au atras prin latura lor provocatoare, amăgit de posibilitatea atingerii absolutului, dar că, însuflețit deopotrivă de ispita absolutului și de sentimentul persistent al vacuității
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
și perioada să franceză relevă mai multe fete ale lui Cioran, dar în toate la fel de pesimist, poate în sensul pe care îl dă Sábato acestui concept, de "idealist frustrat". Cioran are doar deziluzii, nu are speranțe, poate un pic de beatitudine, trecătoare, din păcate, "în clipele când se confundă cu muzica pe care o asculta sau când se contopește cu ființă iubita"12. Prima mare deziluzie, la fel de profundă, ca și știința pentru Sábato, este filosofia. "Aveam șaptesprezece ani și credeam în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
care se compune din amintiri de adolescență, este un roman al suferinței originare, al vagabondajului prin materia imundă; Inimi cicatrizate (1936), un roman al suferinței impuse de boală, al claustrării trupurilor în corsete de ghips; Vizuina luminată (postum, 1971), romanul beatitudinii prin descompunere și degradare... În romanele lui, suferința se manifestă ca situație-limită, cu acel accent definitiv, inevitabil, propriu în mod necesar ființei în întregul ei, peste individualități ce pot părea uneori că nu suferă. Fiindcă nu poate fi abolită, suferința
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Mistica erotică indiană presupune eliberarea omului de propriile sale limite, transformând aceste bariere în mijloace ale ascensiunii, în vederea atingerii perfecțiunii. În ceea ce privește riturile maithunei, scopul lor este acela de a anticipa absolutul Nirvanei, ele reprezentând o prefigurare a libertății și a beatitudinii sufletului mântuit, mukkha. Actul sexual nu este un impediment, ci singura posibilitate prin care se poate ajunge la libertatea concretă. Pentru împlinirea acestui deziderat, erosul trebuie transformat din instinct în ritual. După etapa exercițiilor pregătitoare urmează ritualul propriu-zis al iubirii
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
lua forma unei justiții după moarte, era necesar ca presentimentul unei justiții imanente să fi fost supraconștient inclus în emoția în fața misterului existenței temporale. Justiția imanentă implică răsplata și pedeapsa în timpul vieții. Ea nu poate fi deci o stare de beatitudine acordată gratuit și uniform tuturor indivizilor. Dar tocmai această diferență individuală este motivul central al tuturor plîngerilor nefondate împotriva nedreptății vieții. A baza justiția imanentă pe uniformitatea fericirii ar însemna să pretindem fie ca toți să contribuie în mod egal
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]