1,091 matches
-
românești"), citează Gr. Crețu. * Hipodromul Hipodromul, ziar cu caracter sportiv, apare la 17 octombrie 1908, la Bârlad. * Ideea românească Ideea românească editată la Bârlad în 1937 de către profesorul Gh. Ioniță, membru al Academiei Bârlădene; avea un caracter cultural, predominând latura beletristică. Au colaborat la ea câțiva din membrii „Academiei Bârlădene” - Bârlad, printre care amintesc pe profesorul G.G. Ursu, Gh. Nedelea, dr. Weinfeld, prof. Marcel Demetrescu, avocații Anton C. Ursu, Stelian Dumbravă, Jugănaru” Gh. Ioniță, membru al „Academiei Bârlădene”, din articolul „De la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
chinină. Să vadă și să știe că din munca lui sfântă, din sudoarea țăranului obidit își îmbuibă toți pântecul cu osânză, toți trăind de pe spinarea lui încovoiată de mizerii și nevoi." Venind în sprijinul ridicării culturale a țăranilor, ziarul publică beletristică, mai ales de factură populară, snoave și anecdote, poezie populară, povești din viața satului (Sorcovadupă Delavrancea), republică povești și povestiri (O călătorie de la București la Iași înainte de 1848. de I. Ghica; „Prostia omenească” și „Moș Ion Roată și Unirea”, de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Munteanu. Girant responsabil al ziarului Frumuzache Gheorghiu. A beneficiat de prezența în conducerea sa a profesorului Ștefan Neagoe și a fostului elev de la Liceul „Codreanu”, Th. Riga. G. Onișor semna rubrica „Înțelesul unor proverbe”. Se 88 publica proză politică și beletristică, rubrici de informații, poșta redacției, bibliografie, publicitate, cugetări etc. Adesea ziarul era acid și apăreau articole ca acestea: Prefectul de Tutova la bara justiției”; „Avoca t al statului gazdă de hoți”; „Regimul bâtelor”. De aici probabil explicația unor semnături în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
deceniu). Ne vine greu să-i integrăm între valorile momentului pe Petrea Iosub, Ionel Maftei, Petruș Andrei și mulți alții care ori s-au retras în scaunul pensionarului ori nu participă nici măcar la o viață de cenaclu, deși au operă beletristică notabilă. Dicționarul lui Ioan Baban "Univers cultural și literar vasluian" cuprinde "peste 500 de articole de întindere variabilă, în funcție de importanța operei autorului" (pag.8) dintre care aproximativ jumătate nu au de-a face cu "explozia" culturală locală iar jumătate din
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Al.I. Cuza" din Iași, Convorbiri literare, Vatra, Viața Românească, Studii eminescologice, precum și în volumul colectiv Concepte în mișcare. Studii despre stadiul actual al criticii și istoriei literare românești, editat de Academia Română. A tradus titluri de referință din domenii precum beletristică, istorie, critică și teorie literară, studii culturale, antropologie etc. la edituri de prestigiu (Institutul European și Univers). În calitate de coautor a participat la scrierea Dicționarului de scriitori nordamericani literele A și B (Institutul European, 2009 și 2010) și a Dicționarului de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
survenită în Renaștere. Deși perioada nu este marcată de studii teoretice deosebite, producția de texte de gen este consistentă, în linia acelui paricid sau continuare parodică a operelor literare anterioare despre care vorbea Gérard Gennette. Autoarea aduce în discuție textele beletristice cunoscute sub numele Gargantua și Pantagruel, respectiv Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha. Cele două texte ilustrează acele cazuri, celebre, în care modelele sunt depășite evident, replicile parodice devenind capodopere. Dincolo de atente și pertinente observații ce vizează arealul cultural renascentist, volumul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
li se blochează posibilitățile de afirmare și rămân necunoscu ți. Aerisirea și deschiderea publicațiilor cultu ral-l iterare prin înlăturarea spiritului de gașcă ce s-a înstăpânit în unele dintre ele ar constitui un reviriment pentru revigorarea calitativă a literaturii beletristice. Și paginile culturale ale cotidienelor ar dob ândi un plus de valoare și de interes pentru cititori dacă și ar pune spațiile la dispoziția mai multor creatori cu har scriito rice sc. Vasile Fetescu Salonul de carte românească 2008 interviu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
poate reînvia, uneori, din chiar propria ei cenușă (cuvântul e mai mult decât sunet și imagine), în ciuda previziunilor sumbre ale filosofilor. Prozatorul francez izbutea, de fapt, miracolul de a transforma romanul într-o formă de artă completă, depășind modelul pur "beletristic", livresc ("bergottismul") sau pe acela realist- mimetic (Marcel învață să "picteze" invizibilul) într-o sinteză superioară, pe fondul unor experiențe revelatoare, transfigurate în limbajul sugestiilor și temelor muzicale (sonata lui Vinteuil, compoziția contrapunctică) și într-un "stil" aluvionar, ce corporalizează
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
serie de deprinderi și atitudini care să-i facă apți pentru a analiza și interpreta fenomenele naturale pe baza metodelor științifice , atunci când informațiile privitoare la acestea provin din surse diferite ( tratate științifice , reviste de știință și tehnică , internet , literatură SF , beletristică , scrieri istorice , religioase , filosofice , povestiri ale unor fapte și întâmplări care nu pot fi pe deplin explicate , etc .) De asemenea formarea de abilități pentru a ierarhiza valoric informațiile conform sugestiilor metodologice propuse este o importantă finalitate a cursului. Competențele - cheie
FENOMENE FIZICE tranziții de fază și corelații interdisciplinare by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/1164_a_2233]
-
semnificațiilor, explicite și implicite, prin aplicarea unei grile de coduri culturale, de convenții, de stereotipii, de particularități etc. Principalele tipuri de texte sunt textul literar și cel nonliterar. Prin contaminarea acestora, ia naștere textul de graniță. Textul literar, specific stilului beletristic, are forță de sugestie și expresivitate, adresânduse imaginației și sensibilității lectorului; atributele definitorii sunt: - ficționalitatea - trăsătură esențială a textului artistic, care nu desemnează referenți reali, ci își creează propriul referent imaginat, în raport mimetic sau nonmimetic cu lumea fizică, cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
evenimentelor, discursul prin care se povestește, structurile textuale, universul povestirii, „discursul narativ“ (G. Genette), însu mând discursul naratorului și discursul personajelor. Textul narativ nonliterar este focalizat asupra istoriei/fabulei; accentuează evenimentele narate, care sunt, preponderent, reale (povestire factuală). Contrastiv, narațiunea beletristică este centrată pe discursul narativ, pe modalitățile de enunțare a unor evenimente ficționale (povestire de ficțiune). Cele două tipuri de texte narative au urmă toarele particularități: 2.3.4. Textul descriptiv Textul descriptiv vizează prezentarea elementelor constitutive și a particularităților
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ale limbii naționale, presupunând „eliminarea a tot ce în vorbire este total ine dit - variantă individuală, ocazională sau momentană -, păstrând aspectele comune în fenomenele lingvistice considerate drept model“ (Eugen Coșeriu, Sistem, normă și vorbire). Limbajul oficial, limbajul științific, cel publicistic, beletristic și cel colocvial sunt incluse în categoria stilurilor supraindividuale, reprezentând cele cinci stiluri funcționale ale limbii române. 3.2. Calitățile generale ale stilului Calitățile generale ale stilului sunt: claritatea, corectitudinea, proprietatea, precizia, puritatea. Claritatea rezidă în formularea limpede a enunțurilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
reprezintă forme supraindividuale ale limbii literare, variante specializate, adaptate nevoilor de comunicare în diversele domenii de activitate. Pentru a asigura comunicarea eficientă în condiții specifice, limba română contemporană șia diferențiat cinci limbaje funcționale: stilul științific, stilul oficial, stilul publicistic, stilul beletristic și stilul colocvial. 4.1. Stilul științif ic (tehnicoștiințif ic) Stilul științific (tehnicoștiințific) realizează comunicarea în sfera diverselor științe și în domeniul tehnic, îndeplinind o funcție informativă. Textele specifice sunt: tratatul, disertația, descrierea/demonstrația științifică, proiectul, sinteza, eseul/studiul critic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ilustra registrul familiar sau solemn, registrul neutru, iro nic, ludic, umoristic, gnomic, argotic etc. Aspecte particulare - Jurnalul literar și memoriile sunt scrieri de graniță, texte nonficționale, în care stilul colocvial/confesiv se convertește mai mult sau mai puțin în cel beletristic. 4.5. Stilul beletristic/artistic Stilul beletristic este definit în opoziție cu toate celelalte stiluri funcționale, termenii de diferențiere fiind artistic/nonartistic. Domeniul de manifestare este sfera esteticului; comunicarea artistică este definită prin funcția poetică (estetică/stilistică), prin finalitate dublă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
solemn, registrul neutru, iro nic, ludic, umoristic, gnomic, argotic etc. Aspecte particulare - Jurnalul literar și memoriile sunt scrieri de graniță, texte nonficționale, în care stilul colocvial/confesiv se convertește mai mult sau mai puțin în cel beletristic. 4.5. Stilul beletristic/artistic Stilul beletristic este definit în opoziție cu toate celelalte stiluri funcționale, termenii de diferențiere fiind artistic/nonartistic. Domeniul de manifestare este sfera esteticului; comunicarea artistică este definită prin funcția poetică (estetică/stilistică), prin finalitate dublă (cunoaștere artistică și delectare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
iro nic, ludic, umoristic, gnomic, argotic etc. Aspecte particulare - Jurnalul literar și memoriile sunt scrieri de graniță, texte nonficționale, în care stilul colocvial/confesiv se convertește mai mult sau mai puțin în cel beletristic. 4.5. Stilul beletristic/artistic Stilul beletristic este definit în opoziție cu toate celelalte stiluri funcționale, termenii de diferențiere fiind artistic/nonartistic. Domeniul de manifestare este sfera esteticului; comunicarea artistică este definită prin funcția poetică (estetică/stilistică), prin finalitate dublă (cunoaștere artistică și delectare estetică), prin convenționalitate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
subcoduri lingvistice selectate conștient sau spontan în interiorul unei comunități, în scopul adecvării la situația de enunțare și la contextul conversațional. Straturile stilistice ale limbajului artistic înglo bează și registrele stilistice, prin care se transpun diversele variante ale limbii în stilul beletristic. 5.1. Registrele stilistice generale Registrul stilistic popular este utilizat în opera literară (folclorică sau cultă), presupunând situarea naratorului, a personajelor/a eului liric în sfera culturii populare, printrun limbaj marcat de spontaneitate și indici ai implicării afective. Mărcile textuale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pot fi reperate în text? c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta cu privire la relația dintre Maestru și Discipol? Susține, cu argu mente, opinia prezentată. MODELUL 5 (text literar/beletristic) Pe când era Dania în Tirol, am încercat să fac schi. Mam grăbit să cumpăr costum și schiuri pe când nu nin gea încă, și multă vreme, spre amuzamentul tuturor vizi tatorilor, aparatele de lemn inutile tronau în camera mea. Și soarele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și cultură al umanității. Este evident că numai citind căr ți - din cele mai diverse domenii - ne îmbogățim cunoștințele, ne dezvol tăm limbajul, gândirea, sensi bilitatea, învățăm să comunicăm și dobândim informații teoretice sau utilitare. În al doilea rând, lectura beletristică reprezintă o forță modelatoare cu impact imediat, având puterea de a oferi cititorului modele umane sau culturale și experiențe captivante. Ca act modelator ce ne îmbogățește spiritual, lectura de plăcere ne îngăduie să ne proiectăm mental sub alte identități, în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a fost impresionantă, slujba fiind oficiată în biserica Sfântul Spiridon de vicarul Mitropoliei din Iași, episcopul Antim Botezăneanul. C. I. Parhon a avut în Alexandru Brăescu un antecesor de bază. Se bucura de o cultură vastă atât medicală, cât și beletristică. Biblioteca lui, din care o parte se află la Spitalul Socola ca donația Al. Brăescu, își așteaptă și în prezent cercetătorul avizat. Autorul singurului chestionar științific tipărit ce urma să fie completat la internarea bolnavilor, doctorul Brăescu a pus bazele
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
lingvistic MUNTE din limba populară, unde nivelul de la care se poate aplica nu mai este atît de bine precizat, încît poate denumi și un deal și, de aceea, limba literară, mai ales sub aspectul ei de limbă a literaturii (stil beletristic), în măsura în care preia semnificații și de la nivelul limbii populare, nu realizează întotdeauna selecția semnficației științifice. Situații complexe sub aspectul semnificațiilor atribuite prin repartizarea și prin tipul cunoașterii în cazul celor două niveluri ale limbii (popular și literar) se pot constata chiar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
influența limbii literare, au fost antrenate în repartiții semnificative specifice acestui nivel. Cuvîntul animal, de exemplu, a devenit în limba populară sinonim cu mamifer (și antonim al lui pasăre), ceea ce nu corespunde exigențelor științei, dar a fost admis de stilul beletristic al limbii literare și cu această valoare. Uneori, semnele lingvistice de la nivelul popular nu au conținuturi raportabile la cunoașterea organizată științific, deși pot fi și ele preluate de limba literaturii. Astfel, cuvîntul gîndac, echivalabil în linii mari cu termenul coleopter
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
populară și cea științifică există permanent tendința de a favoriza pe aceasta din urmă și, în aceste condiții, și mijloacele lingvistice care-i dau expresie. Se produce însă o ierarhizare la nivelul stilurilor funcționale, încît unele (în primul rînd cel beletristic) se orientează în bună măsură spre latura de inspirație populară a limbii literare, în vreme ce altele (stilul științific îndeosebi) se proiectează în formele standardizate de tip științific. În limba literară, la fel ca în cunoașterea științifică, fenomenele sînt orientate conștient, pe
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
stilurile funcționale: 1) lumea obiectivă, corespunzătoare stilului științific, 2) lumea divină, corespunzătoare stilului religios, 3) lumea instituționalizată (supraindi-viduală), corespunzătoare stilului juridic-administrativ, 4) lumea interpretată, corespunzătoare stilului publicistic, și 5) lumea imaginată (fundamentată pe imaginație și exprimată prin imagini), corespunzătoare stilului beletristic. Sub raport gnoseologic, determinarea stilului funcțional privește tipul de cunoaștere, care poate fi empiric sau rațional, perspectiva din care este privit segmentul cosmic vizat și maniera de redare lingvistică a lui. Dimensiunea cultural-istorică are în vedere statutul stilului în evoluția
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
redus. Fără îndoială, aspectele prezentate mai sus devin mai relevante într-o analiză detaliată, în care se poate avea în vedere și cooperarea limbajelor verbale (segmente ale stilurilor funcționale) cu limbajele nonverbale, așa cum se întîmplă cu limbajul dramatic al stilului beletristic, cu limbajul liturgic al stilului religios sau cu limbajele politic și juridic în variantele dominate de forma discursivă oratorică. Originea și condițiile schimbării lingvstice Încă de la primele observații și teoretizări asupra limbii s-a emis și ideea că aceasta nu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]