2,272 matches
-
Ce-i cu el? A fost lovit ieri de trăsnet, spunea regele. O însemna ceva? Murmurele cresc. — Doi șerpi s-au strecurat în Templul lui Jupiter, chiar pe porți... — A fost fătat un miel, care e în același timp și berbec, și mioară... Vestala Mamă le face semn să tacă: — Prea sunteți înclinate să puneți în seama zeilor temeiul izbânzilor și înfrângerilor omenești, le reproșează. Nici urmă de asprime în glasul ei. Încearcă doar să le cal meze. Teama lor o
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
guiță de mama focului. Protestează probabil pe limba ei îm potriva tradiției care pretinde că primul animal sacrificat de Aeneas și fidelul său Achate pe pă mânt ita lian a fost o surată de-a sa. — Nu mai lipsește decât berbecul, ridică Velleius vocea ca să se facă auzit. Tiberius Nero oftează, ostenit de hărmălaie. Triada suovetaurilia. Nici o lustrație de purificare a unui sacrificiu public după vreun eveniment important nu poate fi îndeplinită fără ea. Iar astăzi trebuie cinstită în ochii oamenilor
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
o dulce toropeală. Tresaltă ușurel când o voce venită din depărtare ajunge până la el: — Pe Tine preamărindu-te, cu rugi tremurătoare și cu sufletul aprins de credință... Cine vorbește...? — ...îți aducem prinos, ca să ne purifici, Mars pater, un porc, un berbec și un taur... Un gând răzleț îl avertizează că riscă să ațipească. Speriat, des chide iute ochii. Îl vede pe rex îngenucheat: — Zeule nemuritor, milostivește-te de poporul roman... Marele Pontif își pune la rândul său palmele pe altar: — ...îndepărtează
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
a pierdut însă cordeluțele din jurul grumazului. Probabil că toți cei pe lângă care a trecut au încercat cel puțin să le atingă, dacă nu cumva chiar să le sărute, pentru a se împărtăși și ei din sanctitatea viitoare a animalului. Doar berbecul și scroafa sunt încă împodobiți cu panglici multicolore. — Taurul este un animal de jertfă îmbelșugată, plescăie apreciativ lângă el tânărul Paterculus. O ofrandă foarte aleasă pentru înduplecarea zeilor. Mai ales unul ca acesta. Îl trage ușurel pe Tiberius de togă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și el un pumn din aceeași făină de alac, prăjită și măcinată de ves tale, și o împrăștie în jurul lui. Este rândul lui rex. Pune mâna pe un cuțit și retează câteva fire de păr dintre coarnele taurului și ale berbecului, pe care le aruncă imediat în foc. Din acest moment, animalele au devenit sacre. Se spune că acum apar în măruntaiele lor eventualele semne dacă Zeul respinge cumva sacrificiul, murmură Velleius Paterculus. Tiberius tace încordat. Stau în continuare unul lângă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pe Paterculus cu putere de braț. Răspunde precipitat, cu o strâmbătură disprețuitoare: — De ce nu te gândești să arunci mai degrabă blamul pe neîn demânarea celor doi popi, care ar fi trebuit să-l omoare de prima dată? În acest moment berbecul se prăvălește din picioare, la câțiva metri de ei. Este adus pe umeri înapoi la altar. Imediat, haruspicii se apropie grăbiți să examineze măruntaiele victimelor. În jurul lor se adună augurii, pentru a veghea ca ritualul să fie îndeplinit cu strictețe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Vedeau mult mai departe și mult mai rapid decât Îi este dat să vadă unui om obișnuit, și ăsta era darul cel mai de preț al tatălui său. La modul cel mai propriu, taică-su vedea la fel de bine ca un berbec cu coarne mari sau ca un vultur. Stăteau amândoi pe un mal al lacului, și pe atunci și ochii lui erau buni, și taică-su zicea: — Au ridicat steagul. Nick nu vedea nici steagul, nici stâlpul pe care se ridica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
le voi da să bea, și-i voi îmbăta, ca să se veselească, și apoi să adoarmă somnul cel de veci, ca să nu se mai scoale, zice Domnul." 40. Îi voi coborî ca pe niște miei la tăiere, ca pe niște berbeci și niște țapi. 41. Cum s-a luat Șeșacul! Cum a fost cucerit acela a cărui slavă umplea tot pămîntul! Cum a fost nimicit Babilonul din mijlocul neamurilor! 42. Marea s-a înălțat peste Babilon: Babilonul a fost acoperit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
și ne-am fi asemănat cu Gomora. 10. Ascultați cuvîntul Domnului, căpetenii ale Sodomei! Ia aminte la Legea Dumnezeului nostru, popor al Gomorei! 11. "Ce-Mi trebuie Mie mulțimea jertfelor voastre?", zice Domnul. Sunt sătul de arderile de tot ale berbecilor, și de grăsimea vițeilor; nu-Mi place sîngele taurilor, oilor și țapilor. 12. Cînd veniți să vă înfățișați înaintea Mea, cine vă cere astfel de lucruri, ca să-Mi spurcați curțile? 13. Nu mai aduceți daruri de mîncare nefolositoare, căci Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
s-a îmbătat în ceruri; iată, se va coborî asupra Edomului, asupra poporului, pe care l-am sortit nimicirii ca să-l pedepsesc." 6. Sabia Domnului este plină de sînge, unsă cu grăsime, cu sîngele mieilor și țapilor, cu grăsimea rărunchilor berbecilor, căci Domnul ține un praznic de jertfe la Boțra, și un mare măcel este în țara Edomului. 7. Bivolii cad împreună cu ei, și boii împreună cu taurii; țara lor se adapă cu sînge, și țărîna se umple de grăsime. 8. Căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
la tine. 6. Vei fi acoperit de o mulțime de cămile, de dromadere din Madian și Efa, vor veni toți din Seba, aducînd aur și tămîie, și vor vesti laudele Domnului. 7. Toate turmele Chedarului se vor aduna la tine, berbecii din Nebaiot vor fi în slujba ta, se vor sui pe altarul Meu ca jertfă plăcută Mie, și casa slavei Mele o voi face și mai slăvită. 8. Cine sunt aceia care zboară ca niște nori, ca niște porumbei spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
cu grijă în momeală bureți de mare comprimați, care se desfăceau apoi absorbind toate sucurile stomacului, arici de mare care perforau mațele jivinei sau câte o coastă tăioasă de delfin, meșteșugit arcuită cap la cap și legată cu vene de berbec, care exploda după o vreme, desfăcându-se fulgerător, aducând tăișul morții în hulpavele măruntaie. Când prindea de viu un pui de tigru și voia să scape de hăituiala tigroaicei, lăsa în urmă o oglindă sferică. Tigroaica se oglindea în ea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
grabă, încercând să se amestece în mulțime. Intră într-o cârciumă improvizată în care negustori de vite, puși să-și păgubească agoniseala chimirelor, după ce pipăiseră cu mâinile crupele umede ale marhelor și gingiilor iepelor, înșfăcau acum hulpav hartane mari de berbec, fripte pe mangal, a căror grăsime li se prelingea în bărbi și pe postavul prăfuit al surtucelor. Guri lacome, buze-nsângerate, dinți gălbejiți. Era ceva violent și impudic în această devorare, ca de sfârșit de lume, pe care oamenii locului
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
acoperit de cântul lăutarilor, cârciumarul deschidea trapa beciului, se lăsa într-un genunchi și răcnea congestionat: "Suflă din gură, pungașule!". Din timp în timp, băiatul dădea fuga în spatele coșmeliei unde spânzura de crengile unui dud, de picioarele dinapoi, câte un berbec înjunghiat pe care îl belea mânuind cu dibăcie brișca, dând la iveală carnea roșie, umedă și fierbinte încă a animalului, lăsând sângele să spurce iarba pălită de arșiță și colb. Bătrânul intrase după o țigancă cu galbeni în păr și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
îndemână. Totuși, era hotărât să treacă dincolo de această vamă un obiect însoțit de povestea sa, primit de la Pimen. I-l dăduse călugărul la despărțire, tocmai pentru că obiectul nu făcea parte din tărâmul său. Era o punguță făcută din prapor de berbec, conținând pilitură din călcâiul tâlharului Zlota. Haiducul i-o dăruise lui Pimen când, rănit fiind și crezând că își dă duhul, se târâse până la peștera pustnicului să se spovedească. Mumă-sa rămânând borțoasă, nici ea nu știa cu cine naiba
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
o ocolește, că-l are pe Necuratul într-însa. Sempronia veni în grabă, tresăltându-și bucile și țâțele enorme și zăngănind din caseta de aflat ursita. Cercetă cu mare băgare de seamă călcâiul, văzu că soarele se afla în zodia Berbecului, în conjuncție cu Saturn, scrijeli însemnele copilului pe trunchiul unui brad falnic din curte și îngropă placenta la rădăcina acestuia. Legă apoi cu un ștergar curat de cânepă caseta de pieptul pruncului și îl dădu maică-sii să-l legene
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
totul începe din nou. Simbolismul celei de-a doua nașteri se exprimă uneori prin gesturi concrete. La unele popoare bantu, înainte de a fi circumcis, băiatul este supus unei ceremonii cunoscute sub numele de "a doua naștere".20 Tatăl sacrifică un berbec; după trei zile, învelește copilul în prapure și în pielea animalului. Înainte de a fi însă învelit, copilul trebuie să se urce în pat și să țipe ca un nou-născut. Trebuie apoi să stea timp de trei zile învelit în pielea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
trei zile, învelește copilul în prapure și în pielea animalului. Înainte de a fi însă învelit, copilul trebuie să se urce în pat și să țipe ca un nou-născut. Trebuie apoi să stea timp de trei zile învelit în pielea de berbec. La același popor, morții sânt îngropați după ce au fost înveliți în piei de berbec și așezați în poziția fătului. Simbolismul renașterii mitice prin îmbrăcarea rituală într-o piele de animal este atestat de altfel în culturile foarte evoluate (India, Egiptul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
învelit, copilul trebuie să se urce în pat și să țipe ca un nou-născut. Trebuie apoi să stea timp de trei zile învelit în pielea de berbec. La același popor, morții sânt îngropați după ce au fost înveliți în piei de berbec și așezați în poziția fătului. Simbolismul renașterii mitice prin îmbrăcarea rituală într-o piele de animal este atestat de altfel în culturile foarte evoluate (India, Egiptul antic). În scenariile inițiatice, simbolismul nașterii se alătura aproape întotdeauna simbolismului Morții. În contextele
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
strângeau degetele pe amulete și se uitau în jur neliniștiți, cercetând lada descoperită, micul spălător cu o găleată de metal lângă el, vreascurile uscate, sacii cu cereale și așternutul - nimic altceva decât o împletitură din trestie, cu o piele de berbec veche și zdrențuită întinsă peste ea; în sfârșit, pe niște etajere lungi și strâmbe de lemn se vedeau, într-o dezordine de necrezut, vase pentru gătit, cutii, amfore și recipiente din sticlă de toate mărimile și pline cu lichide suspecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
războinici cât de eterogene erau armamentul și echipamentul hunilor - lucru, de altfel, specific lor. Sub stindarde mari de culoare verde, semn distinctiv al clanului căruia îi era afiliat detașamentul, se adunaseră războinici aproape goi ori îmbrăcați doar în piei de berbec, în general călărind cai mongoli, mici, dar robuști; alții, în schimb, defilau în armuri sclipitoare și veșminte de un rafinament aproape oriental, călărind cai de rasă, pe care puseseră mâna în Europa. în fața acestei desfășurări, pe un murg spaniol nervos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
preț și în seara aceea aveau să fie multe focuri aprinse care să încredințeze spiritelor vântului trupurile luptătorilor Hiung-nu uciși. Dintr-un nor de fum negru-albăstrui ieși Khaba, care înaintă spre Balamber ținându-și calul la pas. Haina sa de berbec, fără mâneci, era pătată de sângele dușmanilor doborâți și negre de funingine. — Aici n-o să găsim nimic, anunță. Au luat tot ce puteau duce. — Și animalele?... — Odolgan a găsit prin preajmă numai o jumătate de duzină de oi și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
primească ordine de la stăpânul său, iar între timp cojea un măr și juca morra cu doi tineri de vârsta lui. Flacăra pâlpâitoare deasupra căreia, înfipt în proțap și bine uns cu propria-i grăsime, se rumenea ultimul sfert dintr-un berbec, arunca pe chipurile tuturor celor prezenți reflexe schimbătoare de un roșu aprins. Șei, arme, pături, saci cu grâu fuseseră îngrămădite haotic și rezemate de pereți. Două lăzi fără capac și două trepiede date cu bronz, răsturnate, erau tot ceea ce rămăsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cu fața spre ușă și îl fixa cu o privire pătrunzătoare, continuând însă să roadă metodic o bucată mare de carne. De fapt, în seara aceea, Balamber nu purta brâul; era cu bustul gol, îmbrăcat în pantaloni din piele de berbec, prin nimic deosebite de ale tuturor războinicilor ce-l înconjurau. într-adevăr, din trăsăturile sale nu se putea citi nici un semn de noblețe, ba chiar, văzându-l în hainele acelea obișnuite, Sebastianus recunoscu cu greu în el pe magnificul războinic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mai mult de jumătate de duzină. Galopau șfichiuindu-și fără milă caii și întorcându-se mereu să controleze poziția urmăritorilor. Sebastianus îl observă pe cel mai apropiat de el, îmbrăcat numai în piei de oaie și cu obișnuita căciulă de berbec pe care o purtau toți cei din neamul lui, scoțându-și arcul din tolbă și potrivind în coardă o săgeată. Răsucindu-și bustul, războinicul întinse arcul și, imediat, fără să-și încetinească alergarea, slobozi săgeata. Sebastianus se lăsă pe gâtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]