617 matches
-
sau comerciale dezvăluiau în toată goliciunea lor puțurile metalice ale ascensoarelor. Firme gigantice atîrnau, vrednice de milă, în căutarea unui alfabet pierdut. Tiersgarten, cîndva un parc păduros desfătător, își pierduse copacii, secerați de lupte. Ceva mai tîrziu, în iarna 1945-1946, berlinezii i-au doborît și pe cei rămași. Parcul a devenit astfel o uriașă grădină de zarzavat, împărțită în parcele minuscule, unde statuile rămase intacte ale regilor Prusiei, ale prinților și generalilor cu căști ascuțite contemplau cu trufie straturile de lăptuci
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
categoria "congresiștilor progresiști", ceea ce ne-a permis cazarea într-un hotel de lux. Mașina noastră Peugeot 403, o marcă necunoscută claustraților de acolo, avea un aer misterios și inspira o teroare plină de respect; astfel, vreme de douăzeci și patru de ore, berlinezul de rînd și-a plecat ochii în fața noastră, care deveniserăm arhangheli ai KGB-ului. Mai tîrziu, după înălțarea zidului (1961-1962), în 1964, am revenit la Berlin împreună cu J.; de data aceasta am văzut înălțîndu-se în jurul fostei Stalin Allee noua cetate
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
tr. și introd. Cristian Popișteanu și Nicolae Minei, București, 1979; Imagini de album, tr. Elena Bulei, București, 1998; Un sacrificiu regal. Ferdinand al României, tr. Maria Brăescu, București, 2000; Jurnal 1915, tr. Vasile Zincenco, pref. Ion Bulei, București, 2001; Jurnal berlinez ’38, tr. și îngr. Dumitru Hâncu, București, 2001. Repere bibliografice: Cioculescu, Amintiri, 395-399; Cioculescu, Itinerar, III, 198-202; Paleologu, Ipoteze, 274-282; Maria Brăescu, Interferențe românești în opera Marthei Bibescu, București, 1983; Ion Negoițescu, Despre Martha Bibescu, TR, 1990, 25; Lovinescu, Unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
În rest, autorul empiric trăiește în obișnuit ("am guturai în chept, pe care-l combat cu bravură cu toate armele din arsenalul meu [...]: bere rece, cafea fierbinte, jamaică") însă ca ființă de hîrtie nu se poate lecui nici în perioada berlineză a confortului material și familial, a epicureismului gastronomico-bahic și lenei orientale, de intratabila sa eratofobie: inventariază împreună cu Zarifopol greșelile de tipar descoperite în ziarele primite din țară, ziarului Opinia din Iași îi solicită respectarea întocmai a punctuației din manuscris ("...luați
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Cu ochelari și totuși de o miopie groaznică. E foarte aprofundat în gînduri și-ntotdeauna distrat. Vorbește puțin răgușit. Poartă întotdeuna baston gros și e îmbrăcat bine, niciodată însă la modă. Nu e frumos și totuși e simpatic." Din perioada berlineză datează un rafinat portret datorat Cellei Delavrancea: "Așa l-am pomenit: cu pălărie largă în margini, cu veston adesea maroniu și jiletcă de catifea sau de tricou frumos lucrate. Ochii lui castanii erau mari, rotunzi, și privirea scăpăra de o
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în jocuri de cuvinte: "Ce deosebire există între D-rul Kremnitz și o sofa? Niciuna: sofaua e un pat olog, doctorul asemenea"; vezi, în alt context, relaționarea dintre mic rob și microb. Din motive gastronomice, Caragiale a menținut inclusiv în perioada berlineză o relație cu totul specială cu patronul magazinului de coloniale Paradis din Sinaia, Gh. Matheescu: patronul îl aproviziona cu icre negre, pastramă, halva; Caragiale îi făcea publicitate în versuri pe care le publica în propriile reviste pe motive de... rafinament
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
percepe pe Mateiu ca "blînd și sfios singuratic, pe care viața îl lovise dur și își găsise supremul refugiu și suprema consolare în arta sa"; un refugiu consolator îl reprezenta și sarcasmul savurat pe care i-l observă în perioada berlineză Paul Zarifopol, îngîmfarea și disprețul, ura și amoralismul fiind elemente ale unui schelet exterior care îi susținea vulnerabila structură sufletească: "Urît, deștept, [...] îngîmfat, amoral, leneș. Ura pe oricine avea bani, situație; disprețuia pe toți ceilalți" așa îl percepea Grigore Ghica
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
năzuisem să aflu într-o viață de stricăciune uitarea"; întors "la Berlin acasă", "după un surghiun de doi ani", avînd "de Berlin mare slăbiciune", evocă "frumusețea muzicei vechi ce se făcea la noi de dimineața pînă seara" și farmecul nopților berlineze atît de propice pentru cel care adevărată pasăre de noapte urăște zorile: "pe măsură ce se așterne vălul serii, renasc" căci "știu a prețui noaptea ca nimeni altul." În această atmosferă își desfășoară față de Cella Delavrancea și de tatăl său întreaga manie
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de un haiduc (celebrul Ristache), Anghel Demetriescu devine Marele Rabin iar Maiorescu Bietul Marsyas cu barbișon sau, în spirit latinizant, Titus Livius Barbișonus și Domnul rector magnificus Titus Maioresculus. Profesorul Dumitru G. Dimitriu pianistul care îl delecta în după-amiezele sale berlineze e ridicat la rangul de Metronimidi alias Dimitriu-Beethovenescu, cînd nu e botezat Filozoful Blagomirea, Hasdeu e Hașdău și lucrează fără spor la Magnum Mophtologicum; V. A. Urechia se recunoaște în Văuș în timp ce soția lui Alceu Urechia e Madame de Sevigne
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în ulei. Adăugăm apa, oțetul, foile de dafin și sarea, apoi se lasă să fiarbă timp de trei până la patru minute, se amestecă toate la un loc, se dă gust, după care se decorează cu măsline și ouă fierte. SALATĂ BERLINEZĂ 500 g cartofi fierți, 2 bucăți de ardei verde, 2 bucăți de ardei roșu, 2 cepe, 200 g șuncă, 3 ouă fierte, 200 g cașcaval, 200 g măsline și verdeață pentru decor. Se toacă cartofii rondele, apoi ardeii, ceapa, șunca
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
în ulei. Adăugăm apa, oțetul, foile de dafin și sarea, apoi se lasă să fiarbă timp de trei până la patru minute, se amestecă toate la un loc, se dă gust, după care se decorează cu măsline și ouă fierte. SALATĂ BERLINEZĂ 500 g cartofi fierți, 2 bucăți de ardei verde, 2 bucăți de ardei roșu, 2 cepe, 200 g șuncă, 3 ouă fierte, 200 g cașcaval, 200 g măsline și verdeață pentru decor. Se toacă cartofii rondele, apoi ardeii, ceapa, șunca
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
XII.1947, București), gazetar. Fiu al comercianților Ester și Avram Braunstein, B. a avut parte de o educație îngrijită. Elev mai întâi la Iași, apoi la Roman, a fost trimis (1888) în Germania, unde a și terminat liceul. La Universitatea berlineză, a urmat apoi cursuri de sociologie și economie politică. Întors în orașul natal, și-a inaugurat în 1895 îndelungata-i carieră jurnalistică printr-o colaborare bătăioasă la ziarul local „Lumina”, semnând, de acum înainte, B. Brănișteanu. La începutul lui 1896
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285863_a_287192]
-
pref. edit., București, 1974; Jules Michelet și revoluționarii români în documente și scrisori de epocă (1846-1876), introd. edit., Cluj-Napoca, 1982; I. L. Caragiale, Restituiri, pref. edit., Cluj-Napoca, 1986; C. A. Rosetti către Maria Rosetti, I-II, pref. edit., București, 1988-1998; Dosarul berlinez al dramei „Anca” [„Năpasta”] de I. L. Caragiale, București, 1992; De te voi uita, Ierusalime. Țara Sfântă și cărțile sacre în literatura română, pref. edit., postfață Victor Bârlădeanu, București, 1996 (în colaborare cu Victoria Ana Tăușan). Repere bibliografice: Stancu Ilin, Marin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
americanii și-au unificat zona economică, acolo a fost introdusă o nouă monedă: Deutsche Mark. Este un exemplu de economie de piață impusă prin politică. Reforma liberală a economiei germane o "economie de piață socială" va declanșa însă "prima criză berlineză" în iunie 1948, inaugurând tulburările războiului rece. La 8 mai 1949, Germania de Vest a fost constituită ca stat independent 808 prin "Legea fundamentală de la Bonn", noua capitală a Republicii Federale Germania. Constituția reflecta concepțiile puterilor învingătoare din zona de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
la Berlin. La 27 septembrie 1996, și Bundesrat-ul a hotărât mutarea la Berlin, încheiată în 1999. Șase instituții nu au fost mutate la Berlin, fiind reprezentate doar printr-un birou. O instituție asemănătoare a fost înființată la Bonn pentru ministerele berlineze. Bonn a primit titlul de "oraș federal", fiind un mare centru al științei și culturii. Sistemul juridic. Dreptul Republicii Federale a Germaniei este aproape exclusiv bazat pe dreptul scris. Regimul juridic este fixat de dreptul constituțional, fiind influențat și de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Liviu Cuțitaru Jurnal ad-hoc, Florin Cântec Mama proștilor e mereu gravidă, Nicu Gavriluță Oglinda și amalgamul, Florea Ioncioaia Omayra Sanchez moare în direct, Sonia-Cristina Stan Odioseea. Un jurnal pe sărite, Nicolae Prelipceanu Prezentul discontinuu, Codrin Liviu Cuțitaru România noastră. Conversații berlineze, Virgil Nemoianu, Sorin Antohi Radiografii și alte fobii, Michael Shafir Sub semnul paradoxului cotidian, Daniel Șandru Scriitorii și politica, Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei Vederi din Timișoara, Viorel Marineasa PREZENTUL DISCONTINUU Dialoguri în era E-Reader 2 1 CASSIAN
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Mircea Gheorghe Istoreme, Codrin Liviu Cuțitaru Mama proștilor e mereu gravidă, Nicu Gavriluță Oglinda și amalgamul, Florea Ioncioaia Omayra Sanchez moare în direct, Sonia-Cristina Stan Odioseea. Un jurnal pe sărite, Nicolae Prelipceanu Prezentul discontinuu, Codrin Liviu Cuțitaru România noastră. Conversații berlineze, Virgil Nemoianu, Sorin Antohi Radiografii și alte fobii, Michael Shafir Sub semnul paradoxului cotidian, Daniel Șandru Scriitorii și politica, Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei Vederi din Timișoara, Viorel Marineasa 1 În ciuda faptului că posteritatea a ilustrat că, la
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
-l strivească vreun automobil"4. Străzile pavate și luminate, bulevardele largi, clădirile impozante, cafenelele boeme sau magazinele cu fațade occidentale contrastau puternic cu periferiile cu străzi desfundate și case ponosite. Sugestiv în acest sens este tabloul descris de un fotoreporter berlinez în 1939 ce surprinde melanjul de occidental și oriental în traversarea Bulevardului Brătianu din București. Astfel, dacă până la Piața Brătianu imaginea pare a fi "importată din America. Nu numai sgârie-norii, ci și magazinele de automobile, elegantele stații de benzină, hotelurile
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Curiosul pedepsit, după Cervantes. Alte transpuneri sunt Broasca minunată, după Mark Twain, Sistema doctorului Catran și a profesorului Pană, Masca, O balercă de Amontillado, după E. A. Poe, prin intermediul tălmăcirii lui Charles Baudelaire. În scrisori, îndeosebi în cele din anii exilului berlinez (1905-1912), sălășluiește un alt C., spiritual și acut, ca întotdeauna, însă mai cordial și prietenos, cu nebănuite accese de sentimentalitate. E mereu în căutare de amici (privilegiați sunt C. Dobrogeanu-Gherea și Paul Zarifopol), împreună cu care să asculte muzică, neapărat clasică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
II, București, 1989-1994, vol. III: I. L. Caragiale. Lumea operei, îngr. Ștefan Ion Ghilimescu, Pitești, 2001; I. L. Caragiale în conștiința contemporanilor săi, îngr. și pref. Rodica Florea și Stancu Ilin, București, 1990; Cornea, Aproapele, 347-374; Negoițescu, Ist. lit., I, 116-119; Dosarul berlinez al dramei „Anca” [„Năpasta”] de I.L. Caragiale, îngr. Marin Bucur, București, 1992; Georgeta Ene, Caragiale la Berlin, București, 1992; Micu, Scurtă ist., I, 266-280; Gabriel Cocora, Caragiale și Buzăul, îngr. Marcela Chiriță, pref. Emil Niculescu, Buzău, 1995; I.L. Caragiale, DRI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
usum delphini și pentru adulmecătorii de esen țe fine. Regăsești în paginile de față ceva din subțirimea de spirit cordială a lui Paul Zarifopol, chit că, măcar în parte, temperamentul acestui prieten al lui Caragiale s-a împlinit în promenade berlineze cu marele clasic, nu la Versailles ori prin castelele de pe valea Loirei. Vigilența cu care se scrutează cultura de limbă franceză se complinește, prin darurile scripturistice ale Simonei Modreanu, prin finețea de caligraf și artizan al imaginilor și impresiilor pe
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ageră și sobru exprimată. Neuitată este scena primirii la curtea din Viena a cronicarului, de către Iosef II, circumstanțiată, demnă, fără neghioabe admirații, vie parcă de ieri. D. CANTEMIR D. Cantemir (1673-1723) e un erudit de faimă europeană,voievod moldovean, academician berlinez, prinț moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru. Autor între altele al unei Istorii a imperiului otoman scrisă latinește, care i-a făcut renumele în Occident, întrucît ne privește, interesează prin Divanul seau gâlceava înțeleptului cu lumea sau județul sufletului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de un bun artist. Este de altfel foarte adevărat că epoca 1821-1848 a fost de un mare pitoresc prin repezile prefaceri și întrepătrunderea de elemente contrarii, și străinii înșiși au rămas impresionați. Trebuie să ne gândim că Kogălniceanu, omul saloanelor berlineze, debutase pe scena vieții cu antereu. Deceniile sunt însemnate în biografia acestor oameni cu mereu altă coloare violentă. Colecția lui Ghica este distribuită pe săli și epoci, formând serii pe generații. Într-un loc dăm de Radovanca, vrăjitoare, locuind în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
punctul în care a fost părăsit" (Ligia Tudurachi, op. cit., p. 37). Vezi și Vladimir Streinu, " E. Lovinescu romancier", în volumul Pagini de critică literară I, E.P.L., București, 1968, p. 140. "Când Eminescu se scufundă de mai multe ori în trecutul berlinez sau vienez, nici un fenomen de asociație nu-l face să alunece într-acolo, ci totul se întâmplă brusc, fără suficientă motivare, dacă nu surprinzător". Visările lui Eminescu ar avea deci "un caracter perfect logic, indiscontinuu, dirijat într-un singur sens
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
care depindea de proviziile asigurate de guvernele american, britanic și francez se găsea acum într-o situație critică. Ingenioasa soluție pentru surmontarea blocadei a constat în punerea în funcțiune a unui pod aerian prin care se transportau zilnic proviziile necesare berlinezilor din partea vestică a orașului. Blocada, care a durat din iunie 1948 până în iulie anul următor, s-a încheiat prin capitularea lui Stalin, care nu își permitea să riște un conflict deschis cu foștii săi aliați (Judt: 2008, 144-145; Calvocoressi: 2000a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]