604 matches
-
nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011), Curtea a stabilit două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea
DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
este de natură a afecta principiul constituțional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ. 28. Pe de altă parte, stabilind limitele principiului bicameralismului, prin Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, Curtea a observat că aplicarea acestui principiu nu poate avea ca efect "deturnarea rolului de Cameră de reflecție
DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
a doua Cameră, Camera decizională, nu va avea posibilitatea să modifice ori să completeze legea adoptată de Camera de reflecție, ci doar posibilitatea de a o aproba sau de a o respinge". Sub aceste aspecte "este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât și obligația acestora de a-și exprima prin vot poziția cu privire la adoptarea legilor; prin urmare, lipsirea Camerei decizionale de competența sa de a modifica sau completa legea
DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
posibilitatea Camerei decizionale de a conlucra la elaborarea actelor normative, aceasta din urmă putându-și doar exprima prin vot poziția cu privire la propunerea sau proiectul de lege deja adoptat de Camera de reflecție, ceea ce este de neconceput". 29. Este încălcat principiul bicameralismului dacă "legea, în redactarea pe care a adoptat-o Senatul, se îndepărtează în mod substanțial atât de textul adoptat în Camera Deputaților, cât și de obiectivele urmărite de inițiativa legislativă". Pornind de la premisa că legea este, cu aportul specific al
DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
art. 61 din Constituție. De asemenea, Curtea a mai constatat că legea adoptată de Senat se îndepărtează de la scopul avut în vedere de inițiatorul său. Prin urmare, Curtea a reținut că "legea a fost adoptată de Senat cu încălcarea principiului bicameralismului, întrucât, pe de o parte, relevă existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, se abate de la obiectivul urmărit de inițiatorul proiectului de lege și respectat de
DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
numai persoanele îndreptățite care au creanțe mai mici de 50.000 lei asupra statului, ci toate persoanelor îndreptățite, indiferent de valoarea creanței, împărțindu-se, astfel, într-un mod mai echitabil beneficiile avute în vedere în forma adoptată de Senat. 37. Bicameralismul nu înseamnă ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. A nega
DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
de-a doua Cameră se va identifica, în cea ce privește activitatea sa legislativă, cu prima Cameră, neputându-se îndepărta în niciun fel de la soluțiile legislative pentru care a optat prima Cameră, ceea ce este contrar, până la urmă, chiar ideii de bicameralism. 38. Prin urmare, nu se poate susține încălcarea principiului bicameralismului atât timp cât legea adoptată de Camera decizională se referă la aspectele principiale pe care le-a avut în vedere propunerea/proiectul de lege în forma sa însușită de Camera de reflecție
DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
privește activitatea sa legislativă, cu prima Cameră, neputându-se îndepărta în niciun fel de la soluțiile legislative pentru care a optat prima Cameră, ceea ce este contrar, până la urmă, chiar ideii de bicameralism. 38. Prin urmare, nu se poate susține încălcarea principiului bicameralismului atât timp cât legea adoptată de Camera decizională se referă la aspectele principiale pe care le-a avut în vedere propunerea/proiectul de lege în forma sa însușită de Camera de reflecție. În acest sens, modificările aduse formei adoptate de Camera de
DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
coroborări inerente oricărei modificări. 39. Având în vedere cele anterior expuse, Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu încalcă art. 61 alin. (2) din Constituție; din contră, modul în care a fost adoptată legea criticată constituie o aplicare a principiului bicameralismului, caracterizat printr-o strânsă conlucrare și colaborare între cele două Camere ale Parlamentului. (2.6) Criticile de neconstituționalitate raportate la art. 138 alin. (5) din Constituție (2.6.1) Jurisprudența Curții Constituționale 40. Cu referire la art. 138 alin. (5
DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea Parlamentului și a Președintelui României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 18 martie 1990, act în baza căruia s-au organizat alegerile din mai 1990, a fost reintrodusă formula bicameralismului. Constituția din 1991 a preluat, cu unele modificări, această structură a Parlamentului, menținută cu prilejul revizuirii Legii fundamentale din anul 2003. Modificarea textelor incidente în materie, realizată cu prilejul revizuirii, a vizat doar trecerea la un sistem de bicameralism funcțional
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
formula bicameralismului. Constituția din 1991 a preluat, cu unele modificări, această structură a Parlamentului, menținută cu prilejul revizuirii Legii fundamentale din anul 2003. Modificarea textelor incidente în materie, realizată cu prilejul revizuirii, a vizat doar trecerea la un sistem de bicameralism funcțional. 25. La art. I pct. 59, referitor la art. 62, este de discutat dacă excluderea dreptului la un loc de deputat pentru organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
În continuare se arată că actualul alin. (10) trebuia să preceadă alin. (9), că alin. (8) trebuia corelat cu alin. (11), iar alin. (11) ar fi trebuit să preceadă alin. (9) și (10); de asemenea, ca o componentă a principiului bicameralismului, Regulamentul Senatului ar trebui să ia în considerare introducerea în corpul său a unor reglementări similare cu cele ale Regulamentului Camerei Deputaților în privința comisiilor care trebuie sesizate - comisia de specialitate (în cazul Camerei Deputaților - Comisia juridică, de disciplină și imunități
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
față (a se vedea Decizia nr. 1.018 din 19 iulie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 22 iulie 2010). Cu acel prilej, Curtea a statuat că legea a fost adoptată cu respectarea principiului bicameralismului, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, și că, "în practică, [...], se pot ivi situații în care unul și același act normativ să cuprindă dispoziții care aparțin mai multor domenii de reglementare, care intră în competența
DECIZIE nr. 401 din 8 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 şi 92 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, a dispoziţiilor Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, în ansamblul său, precum şi, în special, a art. 1 alin. (3), art. 10, art. 12 alin. (1), (2) şi (4), art. 13-19 şi art. 20-26 din Legea nr. 176/2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256431_a_257760]
-
prin urmare, este evident că orice măsură de politică penală pe care o adoptă legiuitorul presupune dezbaterea și adoptarea acesteia de Senat, ca primă Cameră sesizată, și de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională. Parcurgerea acestui traseu legislativ dă substanță principiului bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituție (cu privire la înțelesul acestui principiu, a se vedea Decizia nr. 710 din 6 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, Decizia nr. 413 din
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
în care excepțiile de la adoptarea și dezbaterea distinctă a actelor normative sunt expres prevăzute de Constituție [art. 65 alin. (2) lit. b) și j), art. 148 alin. (1), art. 149 sau art. 151 alin. (2) din Constituție], expresie a unui bicameralism atenuat în opoziție cu cel autentic, Curtea constată că materia penală nu se subsumează acestor excepții, urmând, astfel cum s-a arătat mai sus, ca, din punctul de vedere al procedurii legislative, să fie aplicabile în privința acesteia regulile stabilite de
DECIZIE nr. 619 din 11 octombrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
octombrie 1873, la Salzburg, contele de Chambord aprobă proiectul constituțional parlamentar liberal pe care i-l expune Chesnelong. Prințul nu are nici o obiecție la liniile deja prezentate: recunoașterea dreptului regal ereditar, elaborarea unei constituții discutate de Adunare, separarea puterilor și bicameralismului, responsabilitatea politică a miniștrilor, garantarea libertăților civile și religioase.. Totuși, contele de Chambord nu a ascuns interlocutorului său că nu va accepta niciodată steagul tricolor.. Ducele Gaston d'Audiffret-Pasquier informează francezii printr-un comunicat de presă că modificările drapelului nu
Henri, conte de Chambord () [Corola-website/Science/320269_a_321598]
-
acte normative în vigoare, deschizând posibilitatea legală de a aservi politic activitatea DGPI. În plus, soluția legislativă promovată nu a fost supusă dezbaterii și votului în prima cameră sesizată, respectiv în Camera Deputaților, fapt care a dus la încălcarea principiului bicameralismului în adoptarea actelor normative," precizează reprezentanții PNL. Iată textul complet depus de liberali: "Domnului Valer DORNEANU, Președintele Curții Constituționale Stimate domnule Președinte, În temeiul art. 146 lit. a) din Constituția României, al art. 11 lit. a) raportat la art. 15
Numire director DGPI. PNL sesizează CCR (document) by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/102443_a_103735]
-
Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, arată că există „două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea
Numire director DGPI. PNL sesizează CCR (document) by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/102443_a_103735]
-
decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ.” Pornind de la cele arătate mai sus constatăm că textul adoptat de Senatul României, prin care este modificat art. 8, alin. (1) din OUG nr. 76/2016 încalcă principiul bicameralismului, deoarece eliminarea statutului de cadru militar activ al directorului generalal Direcției Generale de Protecție Internă modifică semnificativ conținutul juridic al funcției precitate, în sensul în care acesta va îndeplini exclusiv atribuții cu caracter administrativ, urmând a fi în imposibilitatea de
Numire director DGPI. PNL sesizează CCR (document) by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/102443_a_103735]
-
luată în discuție în prima cameră sesizată, ceea ce ne conduce la concluzia că există și o „configurație semnificativ diferită” între forma adoptată de Camera Deputaților și forma adoptată de Senat. Considerăm împlinite cele două criterii de natură a afecta principiul bicameralismului, fapt pentru care vă solicităm să constatați neconstituționalitatea textului criticat. Motive intrinseci Camera Deputaților, în calitate de cameră de reflecție, a adoptat modificarea alineatului (1) al articolului 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2016 privind înființarea, organizarea și funcționarea
Numire director DGPI. PNL sesizează CCR (document) by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/102443_a_103735]
-
În opinia noastră, adoptarea acestei legi s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 61 și ale art. 75 alin.(1) și alin. (5) coroborate cu cele ale art. 123 alin.(3) din Constituție, pentru considerentele mai jos expuse. Astfel, principiul bicameralismului, consacrat de art. 61 din Constituție, se reflectă în procedura legislativă prin diviziunea de competențe prevăzută de art. 75 din Constituție, în cadrul căreia fiecare dintre cele două Camere este, în cazurile expres definite, fie prima Cameră sesizată, fie Cameră decizională
Klaus Iohannis a atacat la CCR Legea prefecților. Ce cuprinde sesizarea președintelui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103428_a_104720]
-
alin. (5) din Constituție, nu a fost respectată procedura parlamentară de adoptare a legilor. Totodată, această lege contravine și jurisprudenței constante a Curții Constituționale, potrivit căreia legea este un act ce trebuie adoptat de ambele Camere ale Parlamentului în conformitate cu principiul bicameralismului, consacrat de prevederile art. 61 din Constituție, și cu respectarea procedurii legislative prevăzute de art. 75 din Constituție. 2. Legea privind completarea unor prevederi ale Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și a unor prevederi ale Legii nr. 340
Klaus Iohannis a atacat la CCR Legea prefecților. Ce cuprinde sesizarea președintelui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103428_a_104720]
-
legea, în forma transmisă la promulgare, fiind adoptată numai de către Camera Deputaților, nu respectă procedura parlamentară de adoptare a legilor și contravine jurisprudenței constante a Curții Constituționale, potrivit căreia legea este un act ce trebuie adoptat de Parlament, în conformitate cu principiul bicameralismului, consacrat de prevederilor Art. 61 alin. (2) din Constituție. Având în vedere necesitatea clarificării aspectelor de mai sus și ținând cont de competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 260/2008 privind
Klaus Iohannis respinge Legea asigurărilor locuințelor împotriva dezastrelor naturale by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103614_a_104906]
-
fondului cinegetic nr. 407/2007, fiind adoptată numai de către Camera Deputaților, nu respectă procedura parlamentară de adoptare a legilor și contravine jurisprudenței constante a Curții Constituționale, potrivit căreia legea este un act ce trebuie adoptat de Parlament și în conformitate cu principiul bicameralismului consacrat de prevederilor art. 61 alin.(2) din Constituție, republicată. Având în vedere necesitatea clarificării aspectelor de mai sus și ținând cont de competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicit reexaminarea Legii privind modificarea și completarea Legii vânătorii și a
KLAUS IOHANNIS a respins noua Lege a vânătorii și a protecției fondului cinegetic. A retrimis-o în Parlament () [Corola-website/Journalistic/103647_a_104939]
-
avute în vedere de inițiatorii propunerii legislative și fără să fi fost dezbătute în Plenul Senatului. Faptul că aceste amendamente au fost votate în cadrul unei comisii comune din care fac parte deputați și senatori nu acoperă obligația rezultată din principiul bicameralismului de a dezbate în plenul celor două Camere modificările esențiale aduse textului inițiativei legislative. Comisia comună rămâne un organism de lucru al celor două Camere și are doar obiectivul de a elabora propunerile legislative privind legile electorale, privind modificarea Legii
Klaus Iohannis cere reexaminarea Legii finanțării partidelor by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103630_a_104922]