1,647 matches
-
asupra lor și a silințelor lor; de aceea trebuie ca prevederile bugetare comunale să le creeze mijloacele materiale, ca să-și poată îngriji în deplină liniște de îndatoririle lor. Recomand deci, mai cu seamă, pe învățătorii următori, în privirea cărora veți binevoi a recomanda onor. Comitet permanent, ca la revizuirea bugetelor comunale rurale să li se asigure existența într-un mod mai distins dintre celorlalți pe care nu-i citez. Îi despart în două categorii: întâia cuprinde pe învățătorii dinainte de 1 sept
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
al limbii poeziilor lui Bolliac, cerându-i acestuia să-l mai studieze pe Boileau!). În alt articol Poezia același Bolliac își revărsa mânia asupra ideii de model concept de bază al doctrinei clasice: "Geniul poetic, care este spiritul universului când binevoiește a se încarna, n-are trebuință de învățător sau de exemple."207 Din partea filoclasicilor ar fi de notat pamfletul lui I.H. Rădulescu Domnul Sarsailă, autorul sau câteva aspecte din articolul lui Odobescu Bazele unei literaturi naționale în care se observă
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
sângelui, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucurase‐ va limba mea de dreptatea Ta. Doamne buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că, de‐ai fi voit jertfă Ți‐ aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului și să zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei bine voi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
de o libertate absolută astfel încât el renunță să mai accepte orice formă de ospitalitate exterioară. În 1767, îi scrie doamnei mareșal de Luxembourg 309 că "hotărârea mea este să nu mai accept găzduire gratuită din partea nimănui. Marele prinț care a binevoit să mă primească va fi ultima mea gazdă și cred că onoarea pe care mi-a făcut-o mă obligă să nu mai accept vreuna asemănătoare de la altcineva". Critica ospitalității sociale duce la paradoxul ospitalității solitare. Restrângerea cercului, izolarea de
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
-l interesează mai întâi este proprietatea ei de limbă străină. Dacă francezii au față de celelalte limbi o politețe care îi șterge extranietatea ("După cât i-am observat pe francezi, nu i-am văzut niciodată să le placă greșelile noastre sau măcar să binevoiască să le audă")615, franceza - ca limbă străină - minează, transformă și chiar amenință limba de apartenență: "Proprietatea pe care o are limba germană de a deveni frumoasă în gura străinilor care nu o posedă și care, în general, nu țin
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fel de mic poem în proză, de vreo șapte-opt pagini care n-are alt merit decât că a fost făcut pentru a mă distrage când am plecat din Paris și care nu este demn să apară în ochii eroului care binevoiește să vorbească despre asta", (18 februarie 1765, prințului de Wurtemberg). 323 Pléiade, I, 586. 324 "Sunt încredințat că n-am scris în viața mea ceva în care să străbată o dulceața a obiceiurilor mai înduioșătoare, un colorit mai proaspăt, descrieri
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
necesare. Dar nu oricum, ci respectând instrucțiunile trimise odată cu banii și chiar foița cu hainele ce trebuiesc croite, așa cum doresc ginerele și mama sa. Politețea dusă la extrem îmbracă această rugăciune: „te rog coconiță, aducând banii, rugăm pă dumneata ca să binevoiți a lua osteneală a face aceste haine după foaia ce să trimisă dumneavoastră, pentru care foarte rugăm pă coconița ca să binevoiască a face nește haine. Și să ne ierți coconiță de supărarea ce facem dumneavoastră. Și mai rugăm pă coconița
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și mama sa. Politețea dusă la extrem îmbracă această rugăciune: „te rog coconiță, aducând banii, rugăm pă dumneata ca să binevoiți a lua osteneală a face aceste haine după foaia ce să trimisă dumneavoastră, pentru care foarte rugăm pă coconița ca să binevoiască a face nește haine. Și să ne ierți coconiță de supărarea ce facem dumneavoastră. Și mai rugăm pă coconița de va alege conurile de la biniș și alale giubeli, căci să prăpădesc fețele. Și hainele miresei să se facă bune... că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din fericire a-l numi între amicii noștri, și pe care nația română de mult îl prețuiește ca pe unul dintre cei mai geniali poeți ai săi. Acest articol este comentariul unei culegeri de poezii populare, pe care D-lui binevoi a promite gazetei noastre, și din care numărul viitor al „Bucovinei” va aduce o probă înălțătoare. Deschizîndu-ne un așa însemnat tezaur de poezie cu totul originală și populară, D-lui și-au dobîndit un nou drept la recunoștința nației pentru
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
câmp”, V. dovedește, pe lângă fina cunoaștere a sufletului omenesc, și un instinct sigur al stilului tratativelor, știința efectului literar, lăsând să se infiltreze, în spatele statornicitelor formule oficiale, unda ironică subminatoare: „Ecelența, domnule și patronul mieu, de vreme ce norocul și întâmplarea au binevoit ca să mă facă prigionier pă mine, un om fără dă arme, și în vreme dă armistițiu...”. Față de primul tom al istoriei, relatare seacă, necentrată, cel de-al doilea se arată unitar prin însuflețirea paginilor memorialistice de către un povestitor nu o dată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
apărea în februarie. Vi-o voi trimite. șMircea Eliadeț* XIIItc "XIII" WIKANDER către ELIADEtc "WIKANDER către ELIADE" Lund, 18/1 1952 Dragă prietene, Am fost foarte bucuros primind scrisoarea dvs. din 15 ianuarie și mulțumesc tuturor divinităților mediteraneene care au binevoit să vă restituie sănătatea! Numai clima asta de la noi, mai detestabilă decât oricând în aceste zile, să nu distrugă ceea ce soarele a creat! Da, și eu am conștiința încărcată că nu v-am răspuns la ultima scrisoare, dar prevedeam apropiata
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
lucrare singulară, două epistole (ca epistolele Sfântului Pavel) adresate lui Nock și publicate în Harvard Theolșogicalț Review, rezumând rezultatele istoriei religiilor în jumătatea de secol încheiată. E o jale2... Ați putea, eventual, să ne faceți un mare serviciu dacă ați binevoi să ne aduceți de la Paris un mic stoc dintr-un tonic pe care și eu, și soția mea l-am apreciat foarte mult, pilulele Maxiton. Este mult mai bun decât întăritoarele de aici, care au întotdeauna efecte mai puțin agreabile
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
de dvs. pentru concepere și realizare. Iertați-mă că mi-am permis să vă fac această sugestie; vă rog să nu vedeți în ea decât expresia prieteniei pe care vi-o port dvs. și i-o port și dlui Dumézil. Binevoiți, dragă domnule Wikander, să primiți, din aceeași inimă, urarea pe care vi-o cere și urările pe care vi le oferă, cu toată prietenia, al dvs. devotatș,ț Lucien Gerschel IItc "II" 34 rue Voltaire Levallois-Perret (Seine) 9 martie 1958
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
domnule Wikander, felicitările cele mai cordiale de la al dvs. devotatș,ț Lucien Gerschel IIItc "III" 34 rue Voltaire Levallois-Perret (Seine) FRANCE 24 martie 1958 Dragă domnule Wikander, Vă mulțumesc pentru amabila dvs. scrisoare, vă mulțumesc pentru devotamentul cu care ați binevoit să-i vedeți pentru mine pe Rudbeck și ceilalți! Dar mai întâi de toate, vă rog să-mi permiteți să vă vorbesc despre dvs., despre al dvs. „Nakula și Sahadeva”, despre admirabilele dvs. cercetări privind preistoria religioasă indo-iraniană. Dl Dumézil
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
nu din punctul de vedere al miturilor, ci din acela al tradiției epice. De altfel, voi reveni asupra acestui subiect. Aș fi fericit să vă văd la Paris și aștept cu nerăbdare viitoarele dvs. lucrări. Până atunci, vă rog să binevoiți a agrea sentimentele mele cele mairespectuoase și mai cordialeș,ț M. Molé Robert Richardson către Stig Wikander I*tc "Robert Richardson către Stig Wikander I*" 5 octombrie 1970** Dragă profesore Wikander, Mi-a făcut mare plăcere să vă întâlnesc, și
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
s( arate cea mai mic( ezitare. (i aceasta se (ntîmpla (ntr-un hotel al unui or((el cunoscut pentru "atitudinea" mărginit( (i sectar( (mpotriva orientalilor. Dou( luni mai tîrziu, trecînd din nou pe acolo, telefonam la hotel (i (ntrebam dac( ar binevoi s( primeasc( "o personalitate chinez( important(". R(spunsul a fost un nu franc. Situa(ia această mi-a stîrnit curiozitatea (i m-a (mpins la acest studiu. Pe parcursul a (ase mii de kilometri, într-o călătorie în mașină care ne-
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
trebu iau tainice condiții de armonizare. După dezamăgiri și pagube, localnicii singuri au ajuns să găsească o soluție înțeleaptă, altoind grasă de Cotnari pe viță nouă și astfel Dumnezeu a binecuvântat iarăși roada podgoriei lor. Și la Iași Domnul-Dumnezeu a binevoit a pune în sufletele oamenilor o esență spirituală, vin al vieți i fără moarte; nu s-a făcut: asta nici întâmplător, nici arbitrar; ci a fost o po trivire ordonată de împrejurările istorice și geografice, de amestecul raselor, de alternațiunile
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Platon le imagina ca fiind cauze transcendente ale lucrurilor, cugetarea creștină le convertește și le adună în Dumnezeu care, în calitate de cauză unică, conține din eternitate ideile lucrurilor, pe care le-a creat apoi în timp și în spațiu, atunci când a binevoit. Procesul acesta de convertire a ideilor culturii antice joacă un rol deosebit de însemnat în asimilarea ei de către corpul culturii creștine. Am ținut însă să subliniem că, în ce privește ortodoxia, preferințele ei asimilatoare nu au niciodată un caracter unilateral. Ea selecționează amplu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
duce teoria inconștientului, investit cu toate privilegiile creatoare împotriva inteligenței omenești, despre care noi știm că e „chipul lui Dumnezeu în om” și din care psihologismul modem nu face altceva decât un fel de birou de înregistrare a fenomenelor ce binevoiesc să iasă la suprafață din noaptea profundă a sufletului! Admițând caracterul de dualitate, aceste întrebări se pot reduce, după convingerea noastră, la una singură și anume: care e locul inspirației în sufletul omenesc? Este el inconștientul, cum susține psihologismul modern
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cel mai creștin de a înțelege lucrurile, geniul e un dar natural. Misiunea pictorului ortodox, citim tot acolo, este aceea „de a zugrăvi cu frumoasă podoabă și cu frumoasă închipuire duhovnicescul cer al Bisericii”. Maica Domnului care, după tradiție, a binevoit să îngăduie a fi portretizată de Luca Evanghelistul, e ocrotitoarea artelor frumoase ortodoxe. În rugăciunea pe care i-o înalță zugravii, ei nu cer sporirea „darurilor firii”, adică a geniului, ci altceva, „ca nălucind frumusețile cele cerești, să mă faci
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mai dinainte, și că pentru toate amănuntele ea se va afla sub comandament direct al șefilor săi imediați.” Răspunzând Carol I consemna:”în raporturile sale cu armata imperială, armata română va trebui să-și păstreze după cum însăși Alteța Voastră Imperială a binevoit a recunoaște în ultima sa scrisoare, individualitatea sa și unitatea sa de comandă având a opera. Bineînțeles, după planul general și dispozițiunile Alteței Voastre Imperiale. Comunitatea scopului ce urmărim precum și urările ce am făcut neîncetat pentru succesul armelor imperiale mă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
celor învățați voi nimici-o". Unde este înțeleptul? Unde e cărturarul? Unde e cercetătorul acestui veac? Au n-a dovedit Dumnezeu nebună înțelepciunea lumii acesteia? Căci de vreme ce întru înțelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin înțelepciune pe Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu să mântuiască pe cei ce cred prin nebunia propovăduirii. Fiindcă și iudeii cer semne, iar elinii caută înțelepciune, însă noi propovăduim pe Hristos cel răstignit: pentru iudei, sminteală; pentru neamuri, nebunie. Dar pentru ce chemați, și iudei și elini
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
bric-à-brac-uri... toate de la gazdele ei. Avea o metodă infailibilă: dacă îi plăcea ceva (și întotdeauna găsea ceva să-i placă), începea să laude frumusețea unui anume obiect pînă ce gazda ceda nervos și se declara onorată dacă Maiestatea Sa ar binevoi să accepte respectivul obiect. Pentru a face plăcere gazdei, regina accepta întotdeauna, cu grație regală și cu nedisimulată mulțumire. Cei pățiți, ca și cei avertizați de aceștia, aveau grijă să-și ascundă obiectele de mare preț înaintea vizitei reginei. Este
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Alexandru de Battenberg (Sandro), prinț domnitor al Bulgariei autonome. Țarina Maria, soția lui Alexandru II al Rusiei, îi scrie fratelui ei, Alexandru de Hessa și de Rhin, tatăl lui Sandro: "Victoria este dispusă față de fiul tău, iar John Brown a binevoit să aprobe această căsătorie (sic!)". Citat după Philippe Alexandre și Béatrix de l'Aulnoit, "Regina Victoria" (v. Bibliografia). ** Influența nefastă a lui Rasputin, care va acapara mintea (unii cred că și trupul) împărătesei Alexandra Feodorovna a Rusiei (născută Alix de
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
strict locală, în detrimentul unei fluidizări a circulației că rților. Pe de altă parte, profitându-se de labilitatea aplicării legilor în România postdecembristă, multe edituri - îndeosebi cele minuscule - ignoră dreptul de depozit legal conferit principalelor biblioteci din țară și nu binevoiesc să le remită ceea ce tipăresc sau o fac selectiv. Bibliotecile publice mai mici - și mai văduvite - nu intră nici ele în posesia celor mai multor tipărituri, pentru simplul motiv că nu li se alocă fonduri de achiziții sau acestea sunt
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]