782 matches
-
produs niciodată nimic”. Și totuși, și despre apă se pot spune multe, mai ales dacă luăm În considerare faptul că ea alcătuiește trei sferturi din materia vie și e, prin urmare, elementul comun majoritar dintre cele două componente ale ecosistemului: biocenoza, viul și biotopul, mediul. În atare situație, apa e și principalul purtător de informație Între cele două componente ale ecosistemului. Și, voi folosi de astă dată acest prilej Într’un domeniu ideatic, de ecologie socială, mai concret relațiile dintre diferitele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
deține frunzișul și iarba; e destul de incomod a aduna și transporta o astfel de biomasă, atâta vreme cât o singură rotație a cupelor unui excavator dintr’o carieră umple un vagon cu cărbune... O mare cantitate din biomasă este consumată de restul biocenozei, animale și organisme saprofite, care Închid circuitul de carbon și energie. Aceste lucruri care se referă În principal la ecosistemele forestiere, la care accesul omului e destul de limitat și e bine să fie și mai limitat, se reproduc oarecum similar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o sursă de energie chimică, cu greu de controlat. E mai convenabil pentru om să cutreiere pădurile... Acolo, sursa de energie chimică e pretutindeni și-am amintit-o nu demult: biomasa alcătuită din frunzare și lemn. Și astfel revenim la biocenoză, adică la acea asociație de plante și animale, mai corect de autotrofe și heterotrofe, pe care se sprijină existența și evoluția Vieții pe Terra; și, mai ales, la a vedea dacă acest cules e sau nu bun și pentru natură
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
la acea asociație de plante și animale, mai corect de autotrofe și heterotrofe, pe care se sprijină existența și evoluția Vieții pe Terra; și, mai ales, la a vedea dacă acest cules e sau nu bun și pentru natură. Existența biocenozei se bazează pe circuitul de energie și substanță de-a lungul unui lanț trofic care până la urmă se Închide; musai. Dacă ne imaginăm un cerc vertical, În locul său de sprijin pe substrat se plasează plantele, adică autotrofele, care sintetizează biomasa
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
altele, carnivore și tot așa până la partea superioară a cercului; interesantă e creșterea taliei acestor animale, În același sens. Omul Își asigură hrana tocmai din acest segment al cercului, folosind plante și unele animale. Acesta ar fi segmentul consumator al biocenozei. Continuând deplasarea pe cerc, de data asta coborând, Întâlnim descompunătorii care, tot succesiv, transformă deșeurile și cadavrele În substanță minerală, adică substratul de la care s’a pornit. Pe acest traseu, talia organismelor scade continuu, ajungând ca ultimele să fie microscopice
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de la care s’a pornit. Pe acest traseu, talia organismelor scade continuu, ajungând ca ultimele să fie microscopice. Pe acest traseu, descendent, al descompunătorilor, se situează și ciupercile, Înșirate pe un segment destul de larg. Ciupercile pot Întreține relații diverse În biocenoză, Începând cu simbioza cu rădăcinile plantelor, alcătuind micoriza, continuând cu parazitarea plantelor vii și Încheind cu viața saprofită, de descompunere a biomasei moarte, folosind deci, Întotdeauna, o sursă de energie chimică. Această energie chimică e și ea foarte diversă În ceea ce privește
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ales rămasă intactă În urma culesului, a ciupercii. Cu alte cuvinte, va fi sprijinită Îndeplinirea rolului ei În natură. Substanțele menționate mai Înainte nu sunt adunate pentru ea, precum face sfecla de zahăr În rădăcinile sale, ci sunt puse la dispoziția biocenozei. Un pericol există totuși, și acesta e mai mult decât cunoscut. Anume, unele dintre ciuperci sunt toxice. Această toxicitate are, de fapt, un rol ecologic, conferind acestor ciuperci, care nu sunt consumate, rolul unei rezerve din această componentă a biocenozei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
biocenozei. Un pericol există totuși, și acesta e mai mult decât cunoscut. Anume, unele dintre ciuperci sunt toxice. Această toxicitate are, de fapt, un rol ecologic, conferind acestor ciuperci, care nu sunt consumate, rolul unei rezerve din această componentă a biocenozei; mai mult, ciuperca nu urmărește neapărat moartea cuiva, ci doar Îl avertizează, toxicul acționând la nivelul sistemului nervos, deci informațional. Dacă un animăluț oarecare, un viezure de pildă, nu prea “școlit” face imprudența de a gusta așa ceva, va voma; de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
evoluate Însă, el este un puternic toxic: amintiți-vă de peștii omorâți de el, anul trecut, la Podu Iloaie. Odată cu evoluția Vieții, acest hidrogen sulfurat devenea din util, inutil, apoi dăunător, trebuind să fie eliminat. Care a fost mecanismul? O biocenoză bazată trofic pe bacteriile sulfooxidante, capabile a ovida, pentru a obține energie, hidrogenul sulfurat până la sulf care, solid fiind, era separat de atmosferă și depozitat În chiar celula bacteriei sau În imediata sa apropiere. Mai târziu, pe măsura oxidării mediului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
darul multiplicării; dacă afirmația ar fi adevărată, atunci sufletul furnizoarei celulelor HeLa nu-i nici În rai, nici În iad, ci cumva multiplicat În miliardele de miliarde din celulele sale Împrăștiate prin laboratoarele lumii. Dar să lăsăm această lungă patanteză. Biocenoza de care am amintit mai există, și nu numai În mare, dar și pe uscat. Bacteriile sulfooxidante oxidează hidrogenul sulfurat și bioxidul de sulf, rezultând o gamă largă de produși, de la sulf până la sulfați, dar care nu mai sunt gazoși
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
produși, de la sulf până la sulfați, dar care nu mai sunt gazoși; deci, atmosfera se purifică. Sulfații sunt folosiți de alge, dar și de alte plante, pentru sinteza aminoacizilor cu sulf. Parte din aceste organisme sunt preluate În lanțul trofic al biocenozei, servind drept hrană heterotrofelor. Toate mai și mor, ajungând pe fundul mării, cu sulful conținut cu tot. Această soartă o au, În fiecare an, 24 miliarde de tone de biomasă. Acolo, dacă există condiții de izolare, cum este cazul Mării Negre
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Însemnat multă cheltuială. De ce spun toate acestea? Pentru că, dacă o mulțime de forme de degradare a mediului nu le putem - și ca să fiu optimist specific, deocamdată - evita, e vorba de cele ce induc o incompatibilitate de chimism Între mediu și biocenoză, alte forme de degradare le provocăm, nici măcar din necesitate, ci din inconștiență: e vorba de aspectele mecanice. Pe astea le-am putea controla ușor; entropia poate fi scăzută, adică se poate obține ordine și frumusețe, prin aport de informație, adică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
țărână Înseamnă de fapt mineralizarea, adică oxidarea. Iar asta se poate face pe două căi: prin incinerare ori abandonând pământului cadavrul, caz În care natura Îl va trata ca pe orice deșeu organic, adică el va sluji drept hrană descompunătorilor biocenozei. Proces de oxidare fiind, mineralizarea treptată le eliberează acestor organisme energia necesară vieții. La scurt timp rămân doar oasele; dar și ele se vor dezagrega, aici fiind vorba de entropizare, mai precis de un proces prin care forma bine definită
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
doar fructele, semnițele, tuberculii ori rădăcinile plantelor, nu Însă plantele Întregi. Cât despre animale, treaba e mai restrânsă, anume exclusiv ouăle și laptele. De ce doresc să discut despre substanța de rezervă mai În amănunt? Pentru a evidenția o funcție a biocenozei, dar și pentru a ne cunoaște exact poziția În natură, conștientizând când, cum și ce mâncăm, căci și asta e una dintre multele căi de protecție a mediului. Trebuie să subliniez că, În cultúrile orientale acest act e foarte bine
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
energie primară aflate față În față cu necesități relativ constante de energie biologică. Este evident că orice organism, plantă ori animal, este obligat la asta, dar mă voi ocupa mai mult de plante, mai ales pentru că ele realizează, pentru toată biocenoza, fixarea În formă chimică a energiei primare; animalele nu fac altceva decât să transforme aceeași substanță de rezervă, preluată de la plante, Într’o alta, compatibilă lor Însele. Încă mai mult, plantele, ca producători primari, adică acelea care se cuplează direct
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
-și asigura rezervele. Și, fiind puțin șmechere, le-au oferit ceva diferit de ceea ce se acumulează pentru ele Însele; o scurtă paranteză: porumbul s’a răspândit la noi pentru că turcilor le plăcea doar grâul. Aceste substanțe de rezervă, destinate restului biocenozei, deci cu rol strategic, sunt reducătoare, dulci și tentante, iar plantele le oferă În fructe Încercând totodată să obțină și un contraserviciu: Împrăștierea semințelor. Dar degeaba! Animalele au evoluat și ele și nu s’au lăsat Înșelate: și-au confecționat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
rezerva este protejată prin caracterul său neutru din punct de vedere redox, ce-ar face-o inaccesibilă/neinteresantă pentru organismele heterotrofe, precum animalele, iubitoare de substanțe reducătoare. Al doilea scop este păzirea rezervei tactice, prin oferirea unui soi de tribut biocenozei, fapt realizat prin acumularea În fructe a unor substanțe reducătoare, dulci și tentante, ca glucoza, adică ceea ce au nevoie animalele, și care ar trebui să Împiedice “dedulcirea” animalelor la rezerva tactică. Atari substanțe constituie de fapt rezerva strategică, adică cea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acumularea În fructe a unor substanțe reducătoare, dulci și tentante, ca glucoza, adică ceea ce au nevoie animalele, și care ar trebui să Împiedice “dedulcirea” animalelor la rezerva tactică. Atari substanțe constituie de fapt rezerva strategică, adică cea care permite supraviețuirea biocenozei, cea care creează condiții optime, pe termen lung, pentru plantă. Scenariul pregătit astfel de plantă era Însă prea frumos pentru a fi și stabil. Evoluția și-a spus cuvântul și animalele, chiar cu tributul Încasat, au reușit să atace și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o cincime. Singura deosebire marcantă Între amilopectina plantei și glicogenul animalului e mărimea: glicogenul are o moleculă de vreo patru ori mai mare. Cu alte cuvinte, planta produce o substanță de rezervă tot mai ușor accesibilă animalului, susținând astfel Întreaga biocenoză. Poate cea mai veche, frumoasă și expresivă mențiune a utilizării substanței energetice de rezervă În cadrul unei biocenoze e legenda lui Prometeu. Acesta, Înlănțuit de stâncile Caucazului, era vizitat zilnic de vulturul lui Zeus, care-i devora ficatul; Între timp, ficatul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de vreo patru ori mai mare. Cu alte cuvinte, planta produce o substanță de rezervă tot mai ușor accesibilă animalului, susținând astfel Întreaga biocenoză. Poate cea mai veche, frumoasă și expresivă mențiune a utilizării substanței energetice de rezervă În cadrul unei biocenoze e legenda lui Prometeu. Acesta, Înlănțuit de stâncile Caucazului, era vizitat zilnic de vulturul lui Zeus, care-i devora ficatul; Între timp, ficatul se regenera, astfel Încât supliciul trebuia să fie veșnic. Dacă ținem cont de faptul că ficatul conține principala
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
devora ficatul; Între timp, ficatul se regenera, astfel Încât supliciul trebuia să fie veșnic. Dacă ținem cont de faptul că ficatul conține principala rezervă energetică, sub forma glicogenului, și asociem regenerarea cu producția de substanță de rezervă În segmentul autotrof al biocenozei, iar activitatea zilnică a vulturului cu consumul substanței de rezervă de către segmentul heterotrof al biocenozei, avem de-a face cu un exemplu de transfer energetic Între autotroful Prometeu și heterotroful vultur, perpetuabil la infinit, ca petrecându-se Într’o biocenoză
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cont de faptul că ficatul conține principala rezervă energetică, sub forma glicogenului, și asociem regenerarea cu producția de substanță de rezervă În segmentul autotrof al biocenozei, iar activitatea zilnică a vulturului cu consumul substanței de rezervă de către segmentul heterotrof al biocenozei, avem de-a face cu un exemplu de transfer energetic Între autotroful Prometeu și heterotroful vultur, perpetuabil la infinit, ca petrecându-se Într’o biocenoză. Cât despre locul unde se desfășura acțiunea, suportul neviu al biocenozei, adică biotopul, unii spun
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
biocenozei, iar activitatea zilnică a vulturului cu consumul substanței de rezervă de către segmentul heterotrof al biocenozei, avem de-a face cu un exemplu de transfer energetic Între autotroful Prometeu și heterotroful vultur, perpetuabil la infinit, ca petrecându-se Într’o biocenoză. Cât despre locul unde se desfășura acțiunea, suportul neviu al biocenozei, adică biotopul, unii spun că el nu e Caucazul, ci Carpații; eu cred În asta, dovadă expresia românească “a-i mânca cuiva ficații”. Cu ce a păcătuit Prometeu? Furând
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de către segmentul heterotrof al biocenozei, avem de-a face cu un exemplu de transfer energetic Între autotroful Prometeu și heterotroful vultur, perpetuabil la infinit, ca petrecându-se Într’o biocenoză. Cât despre locul unde se desfășura acțiunea, suportul neviu al biocenozei, adică biotopul, unii spun că el nu e Caucazul, ci Carpații; eu cred În asta, dovadă expresia românească “a-i mânca cuiva ficații”. Cu ce a păcătuit Prometeu? Furând focul zeilor, a salvat omenirea. Ce a păcătuit planta? Furând focul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
e Caucazul, ci Carpații; eu cred În asta, dovadă expresia românească “a-i mânca cuiva ficații”. Cu ce a păcătuit Prometeu? Furând focul zeilor, a salvat omenirea. Ce a păcătuit planta? Furând focul Soarelui, a salvat Viața pe Terra. Dar biocenoza, mai precis segmentul ei heterotrof, mai trage și alte foloase de pe urma plantei: Îi sustrage chiar “materialul de construcție”, celuloza, și ea un polimer al glucozei. Și pentru asta trebuie o “cheie”, o altă enzimă, anume celulaza. Melcii o posedă; la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]