605 matches
-
XX-lea. Idei asemănătoare fuseseră enunțate încă din antichitate de către Aristotel și Hippocrate, dar nu au fost luate în considerație. Lamarck descrie un fel de lanț al evoluției care începe de la microbii inferiori și se încheie cu omul. Combinând abordarea biogeografică a lui Humboldt, geologia uniformitarianistă a lui Lyell, concepțiile lui Thomas Malthus privind creșterea populației, naturalistul britanic Charles Darwin, în urma cercetărilor efectuate de-a lungul a zeci de ani, elaborează celebra sa teorie evoluționistă. Bazată pe ipoteza selecției naturale, această
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
des iarna atingând viteze de 30 - 35 m/s și aducând zăpadă, viscol și ger; Suhoveiul - vânt uscat de vară și Băltărețul, un vânt cald și umed ce aduce frecvent ploi. Munții Măcinului prezintă o arie naturală (încadrată în regiune biogeografică stepică) cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre și acvatice specifice nordului Dobrogei. Parcul dispune de zece habitat naturale; astfel: "Păduri dobrogene de fag; Păduri dacice de
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
DECIZIA COMISIEI din 7 decembrie 2004 de adoptare, în temeiul Directivei 92/43/CEE a Consiliului, a listei siturilor de importanță comunitară pentru regiunea biogeografică continentală [notificată cu numărul C(2004) 4031] (2004/798/CE) COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE, având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, având în vedere Directiva 92/43/ CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
Comunității Europene, având în vedere Directiva 92/43/ CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică 1, în special articolul 4 alineatul (2) al treilea paragraf, întrucât: (1) Regiunea biogeografică continentală, menționată la articolul 1 litera (c) punctul (iii) din Directiva 92/43/CEE, cuprinde teritoriul Luxemburgului și părți din teritoriul Austriei, Belgiei, Republicii Cehe, Danemarcei, Franței, Germaniei, Italiei, Lituaniei, Poloniei, Sloveniei și Suediei, astfel cum se specifică în harta
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
continentală, menționată la articolul 1 litera (c) punctul (iii) din Directiva 92/43/CEE, cuprinde teritoriul Luxemburgului și părți din teritoriul Austriei, Belgiei, Republicii Cehe, Danemarcei, Franței, Germaniei, Italiei, Lituaniei, Poloniei, Sloveniei și Suediei, astfel cum se specifică în harta biogeografică aprobată la 23 octombrie 2000 de către Comitetul privind habitatele, instituit în temeiul articolului 20 din directivă. (2) Prezenta decizie nu include teritoriile statelor membre care au aderat la Comunitatea Europeană la 1 mai 2004. Aceste state membre au început la
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
ca, în cadrul procesului inițiat în 1995 de stabilire a rețelei Natura 2000, care constituie un element esențial în protecția biodiversității în Comunitatea Europeană, să se realizeze progrese în stabilirea efectivă a rețelei, fără a amâna prezenta decizie. (4) Pentru regiunea biogeografică continentală, listele cu siturile propuse ca situri de importanță comunitară, în sensul articolului 1 din Directiva 92/43/CEE, au fost transmise Comisiei între noiembrie 2003 și iunie 2004, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din directivă, de către Austria, Belgia, Danemarca
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
naturală a tipurilor de habitate naturale și a habitatelor speciilor în cauză, care se poate întinde de o parte și de alta a frontierelor interne ale Comunității."3 (10) Pe baza informațiilor disponibile și a evaluărilor comune efectuate în cadrul seminarelor biogeografice, pregătite de Centrul tematic european pentru protecția naturii și biodiversitate, precum și al întâlnirilor bilaterale desfășurate cu statele membre, unele state membre nu au propus suficiente situri pentru a îndeplini cerințele Directivei 92/43/CEE pentru anumite tipuri de habitate și
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
obiectul unei examinări științifice. (13) Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru habitate, ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE: Articolul 1 Lista prevăzută în anexa I la prezenta decizie constituie lista inițială a siturilor de importanță comunitară pentru regiunea biogeografică continentală, în conformitate cu dispozițiile articolului 4 alineatul (2) al treilea paragraf din Directiva 92/43/CEE. Această listă urmează să fie revizuită având în vedere propunerile ulterioare depuse de către statele membre în conformitate cu articolul 4 din Directiva 92/43/CEE pentru anumite
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
II și în anexa III la prezenta decizie. Articolul 2 Prezenta decizie se adresează statelor membre. Adoptată la Bruxelles, 7 decembrie 2004. Pentru Comisie Stavros DIMAS Membru al Comisiei ANEXA I Lista inițială a siturilor de importanță comunitară pentru regiunea biogeografică continentală Fiecare sit de importanță comunitară (SIC) este identificat cu ajutorul informațiilor furnizate în formularul Natura 2000, inclusiv cu ajutorul hărții aferente. Aceste informații au fost transmise de autoritățile naționale competente în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) al doilea paragraf (cu excepția tipurilor de
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
DECIZIA COMISIEI din 7 decembrie 2004 de adoptare, în temeiul Directivei 92/43/CEE a Consiliului, a listei siturilor de importanță comunitară pentru regiunea biogeografică atlantică [notificată cu numărul C(2004) 4032] (2004/813/CE) COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE, având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, având în vedere Directiva 92/43/ CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
Comunității Europene, având în vedere Directiva 92/43/ CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică 1, în special articolul 4 alineatul (2) al treilea paragraf, întrucât: (1) Regiunea biogeografică atlantică menționată la articolul 1 litera (c) punctul (iii) din Directiva 92/43/CEE cuprinde în întregime teritoriul Irlandei, al Țărilor de Jos și al Regatului Unit și parțial teritoriul Belgiei, Danemarcei, Franței, Germaniei, Portugaliei și Spaniei, astfel cum se
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
articolul 1 litera (c) punctul (iii) din Directiva 92/43/CEE cuprinde în întregime teritoriul Irlandei, al Țărilor de Jos și al Regatului Unit și parțial teritoriul Belgiei, Danemarcei, Franței, Germaniei, Portugaliei și Spaniei, astfel cum se prevede în harta biogeografică aprobată la 23 octombrie 2000 de către Comitetul privind habitatele, instituit în temeiul articolului 20 din respectiva directivă. (2) Pentru regiunea respectivă, listele cu siturile propuse ca situri de importanță comunitară, în sensul articolului 1 din Directiva 92/43/CEE, au
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
fac obiectul unei examinări științifice. (11) Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului pentru habitate, ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE: Articolul 1 Lista prevăzută în anexa 1 la prezenta decizie constituie lista inițială a siturilor de importanță comunitară pentru regiunea biogeografică atlantică, în conformitate cu dispozițiile articolului 4 alineatul (2) al treilea paragraf din Directiva 92/43/CEE. Lista în cauză trebuie revizuită, ținând seama de viitoarele propuneri ale statelor membre în conformitate cu articolul 4 din Directiva 92/43/CEE pentru anumite tipuri de
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
anexa 2 și anexa 3 la prezenta decizie. Articolul 2 Prezenta decizie se adresează statelor membre. Adoptată la Bruxelles, 7 decembrie 2004. Pentru Comisie Stavros DIMAS Membru al Comisiei ANEXA 1 Lista inițială a siturilor de importanță comunitară pentru regiunea biogeografică atlantică Fiecare sit de importanță comunitară (SIC) este identificat cu ajutorul informațiilor furnizate în formularul Natura 2000, inclusiv al hărții aferente. Informațiile în cauză au fost transmise de autoritățile naționale competente în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) al doilea paragraf (cu excepția tipurilor
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
cu peste 2000 de ore de soare pe an. Croația poate fi împărțită în mai multe ecoregiuni din cauza climei și geomorfologiei sale, ea fiind astfel una dintre cele mai bogate țări europene în termenii biodiversității. Exista patru tipuri de regiuni biogeografice în Croatia—ce Mediteraneană de-a lungul coastei și în zona interioară imediată, cea Alpină în mare parte din Lika și Gorski Kotar, cea Panonică pe Drava și pe Dunăre, și continentală în restul teritoriului. Habitatele carstice conțin carsturi scufundate
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
mai ploios 1897 cu 962,5 l/m². O secetă necruțătoare s-a abătut în anul 1954, când și zăpezile au însumat doar 294,5 l/m². Ceața e prezentă 82 de zile maxim și minim 29 de zile. Covorul biogeografic a evoluat sub semnul impactului antropic. Într-o zonă în care pădurile dețineau 70-80% din suprafață s-a ajuns ca în prezent coeficientul de împădurire să fie de 25,7%, formațiunile dominante fiind cele de stepă și luncile râurilor și
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
de Istorie Naturală din Paris. A fost printre primii savanți care au admis realitatea derivei continentale, deși în acea perioadă nu putea încă fi demonstrată geologic, deoarece "Geneza faunelor terestre" (titlul monumentalei sale lucrări, apărută în 1940) nu putea fi biogeografic explicată decât prin despărțirea continentelor actuale dintr-o masă continentală unică, conform ipotezei lui Alfred Wegener. În activitatea sa entomologică, s-a ocupat îndeosebi cu studiul lepidopterelor, alcătuind o colecție cu fluturi din jurul Clujului și Bucureștiului, și al coleopterelor, specialitatea
René Jeannel () [Corola-website/Science/298219_a_299548]
-
revendice drepturi asupra teritoriul Guyanei de vest care se întinde de la hotarele ei până la râul Essequibo. Acești 159 500 km² au fost denumiți "Zona en Reclamación". Țara poate fi împărțită în zece regiuni geografice, majoritatea fiind corespunzătoare regiunilor climatice și biogeografice. La nord se află Anzii Venezuelei și regiunea Coro, un tract muntos în nord-vestul țării care deține mai multe lanțuri muntoase și văi. La est de această zonă sunt regiuni joase cum ar fi lacul Maracaibo și Golful Venezuelei. Regiunea
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
c.Parcuri Naționale - Categoria ÎI IUCN (arie protejată administrată în special pentru protecția ecosistemelor și pentru recreere) d. Monumente ale naturii - Categoria III IUCN a.Situri de importanță comunitară - protecție, conservare,menținere sau refacere ale unor specii și habitate regiunii biogeografice respective (Regiunea alpina în acest caz) b. Arii de protecție avifaunistică - vizează aceleași obiective dar sunt focalizate pe speciile de păsări și pe habitatele acesora Zona este conectată pe ansamblu la principalele magistrale auto și feroviare din nordul Carpaților Orientali
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
sedimentare, încrețire la N de râul Cioana și monoclinală la sud de același râu. Din punct de vedere climatic, teritoriul se încadrează zonei dealurilor joase, adică temperat continental moderat, cu o temperatură medie anuală de 8-10 °C, și influențe sub-mediteraneene. Biogeografic se încadrează etajului stejarului, la care se adaugă vegetația de luncă și faună caracteristică acestora. Dovezile scrise privind existența oamenilor pe aceste locuri se raportează la secolul al XIV - XV-lea apărute în ‘’ Documentele slavo- romane,’’ relative la Gorj (1406-1655
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
lacuri precum Mociaru de pe versantul estic al Ivănețului ori lacurile dezvoltate în dolinele de de pe dealul Bisocii, de la Policiori de pe Valea Grabicina sau de la Odăile ori Recea. Ținutul Buzăului se bucură de o așezare deosebit de favorabilă din punct de vedere biogeografic, fiind situat în regiunea biogeografica continentală, însă la joncțiunea cu regiunile alpina și stepică. La această poziție favorabilă trebuie adăugate și oportunitățile oferite de accidentele geologice și astfel avem tabloul complet al biodiversitaii buzoiene: peste comunitățile biologice de tip continental
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
estic al Ivănețului ori lacurile dezvoltate în dolinele de de pe dealul Bisocii, de la Policiori de pe Valea Grabicina sau de la Odăile ori Recea. Ținutul Buzăului se bucură de o așezare deosebit de favorabilă din punct de vedere biogeografic, fiind situat în regiunea biogeografica continentală, însă la joncțiunea cu regiunile alpina și stepică. La această poziție favorabilă trebuie adăugate și oportunitățile oferite de accidentele geologice și astfel avem tabloul complet al biodiversitaii buzoiene: peste comunitățile biologice de tip continental (păduri de foioase și pajiștile
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
revendice drepturi asupra teritoriul Guyanei de vest care se întinde de la hotarele ei până la râul Essequibo. Acești 159 500 km² au fost denumiți "Zona en Reclamación". Țara poate fi împărțită în zece regiuni geografice, majoritatea fiind corespunzătoare regiunilor climatice și biogeografice. La nord se află Anzii Venezuelei și regiunea Coro, un tract muntos în nord-vestul țării care deține mai multe lanțuri muntoase și văi. La est de această zonă sunt regiuni joase cum ar fi lacul Maracaibo și Golful Venezuelei. Regiunea
Subdiviziunile Venezuelei () [Corola-website/Science/328253_a_329582]
-
și argiloase ale flișului intern al "Carpaților Orientali", apele obținîndu-și sarcina minerală în contact cu rocile subterane. Circulația spre suprafață a dioxidului de carbon și cea a altor gaze, este facilitată de numeroasele dislocări ale scoarței. Zona se încadrează regiunilor biogeografice atât alpină cât și continentală Vegetația este formată din păduri de conifere în amestec cu foioase. Se mai găsesc turbării asocitate vegetației forestiere, locuri unde apar plante rare specifice zonelor mlăștinoase. Dintre acestea, roua cerului ("Drosera rotundifolia") și curechii de
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
Aria naturală oferă totodată (doritorilor) posibilitatea practicării turismului montan, pe suprafața teritorială a acesteia aflându-se mai multe obiective de interes turistic (cabane, peșteri, cascade, canioane, zone de agrement), accesibile urmând potecile marcate. Aria protejată reprezintă o zonă montană (regiune biogeografică alpină) aflată în Masivul Piatra Mare care face parte împreună cu Masivul Postăvarul din "Munții Bârsei" (grupă muntoasă ce aparține Carpaților de Curbură). Situl prezintă un relief diversificat (abrupturi calcaroase, vârfuri stâncoase, ace, coloane, văi, cascade, cheiuri), delimitat la nord de
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]