2,179 matches
-
economiei în așa fel încât aceasta să răspundă mecanismului economiei de piață. Întreprinderile ar fi urmat să se adapteze competiției, inițiativele spontane ale antreprenorilor ar fi dus la exploatarea noilor oportunități pentru activități economice și formarea piețelor. În plus, controlul birocratic asupra economiei ar fi urmat să fie eliminat dintr-o dată și, împreună, toate aceste măsuri ar fi făcut ireversibilă schimbarea de sistem înainte ca potențialii oponenți ai schimbării să se poată organiza eficient pentru a rezista acestor măsuri. Efectele negative
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
iar banii devin capital. Prin extensie, se poate spune că, în societățile socialiste, mecanismul de coordonare economică este planul, iar acesta corespunde unei structuri sociale în care statul deține monopolul asupra mijloacelor de producție, schimburile economice fiind administrate direct și birocratic. Din acest punct de vedere, schimbarea sistemică în societățile postcomuniste este o schimbare în mecanismul de coordonare economică, de la plan la piață. Mai concret, întrebarea cu privire la natura acestei schimbări este o întrebare cu privire la măsura și forma în care forța de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
actorilor. Se poate aprecia că „monopolul” conferit statului de către realiști a intrat într-o fază de contestare sistematică mai ales începând din anii ’70, când evoluțiile la nivel internațional au stimulat „dezagregarea” statului și tratarea ca actori autonomi a agențiilor birocratice guvernamentale, dar mai ales privilegierea actorilor nestatali, în special a celor transnaționali. Noii actori transnaționali au fost învestiți, adesea, cu un considerabil potențial de schimbare în politica internațională. Din această perspectivă, optimismul studiilor liberal-pluraliste asupra interdependenței își găsește astăzi corespondentul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
activității, nu doar pe considerente structurale (existența unor secțiuni în țări diferite). Chiar fără a avea structuri în mai multe țări, unele ONG se implică în jocul politicii globale. În al doilea rând, dacă problema participării unor actori etatici (agenții birocratice naționale) a condus la separarea teoretică utilă între OING și OING hibride, există autori care susțin delimitări similare și în cazul în care într-un OING sunt angrenate partide politice (spre exemplu „Internaționalele” doctrinare) sau actori ai pieței (de pildă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
redutabilă pe care CTN o poate folosi împotriva statului-gazdă, atunci când acesta din urmă are în vedere adoptarea unor reglementări sau politici ce ar leza interesele de profit ale companiei. Flexibilitatea sporită a corporațiilor le asigură avantaje în negocierile cu autoritățile birocratice ale statelor: ele pot transfera ușor bani, tehnici de producție și chiar forță de muncă înspre state cu regimuri investiționale mai favorabile. De mai bine de trei decenii, studiul relațiilor internaționale a fost marcat de interferențe cu economia politică internațională
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în considerate de marea majoritate a autorilor sunt în număr de trei, în ordinea relației de incluziune: individual (în special, dar nu exclusiv, decidenții politici), statal (intern, național) și sistemic (internațional, global). Alternativ, unii autori iau în considerare un nivel „birocratic” situat între individual și statal, alții includ un nivel „proces” între statal și sistemic, pentru a completa dimensiunea structurală a clasificării; iar alții, pornind de la aceeași clarificare, divizează nivelul sistemic într-unul „structural” și altul „al interacțiunilor”. În sfârșit, fără
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
operate de parteneri ca servind propriilor sale interese. Cooperarea internațională este facilitată de existența unor instituții internaționale - seturi persistente și conectate de reguli și practici care prescriu roluri, constrâng activitatea și modelează așteptările actorilor. În categoria instituțiilor intră organizații, agenții birocratice, tratate și acorduri, precum și practici informale pe care statele le acceptă drept constrângătoare. Un tip particular de instituții îl constituie regimurile internaționale, adică instituții sociale care se bazează pe principii, norme, reguli și proceduri decizionale acceptate și care guvernează interacțiunile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
într-un război inutil (Levy, 2003, p. 18). De asemenea, percepțiile greșite față de intențiile adversarilor pot deriva din aprecierea incorectă a sistemului de valori al adversarului, a intereselor vitale ale acestuia, a așteptărilor cu privire la viitor, precum și a constrângerilor domestice și birocratice asupra libertății de acțiune (Ibidem). În același timp, percepții greșite în privința capabilităților adversarului pot fi de asemenea critice; subestimarea capabilităților adversarului generează încrederea exagerată în propriile forțe și convingerea că o victorie rapidă cu puține costuri este foarte probabilă (Ibidem
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mai sus o altă categorie de împrumuturi care se simt în largul lor, mai ales în țările sărace, cu guverne slabe, și anume cele ce trebuie să acopere categoria „cheltuielilor parazite” care au destinația cheltuielilor militare exagerate, susținerea unui aparat birocratic supradimensionat și ineficient, lipsa controlului unor vicii ale populației (alcoolism, tabagism, consum de droguri, demotivare față de muncă, violență etc.), consumatoare de resurse financiare importante.<footnote Bran, F., Manea, G., Rădulescu, C.V., Ioan, I., op. cit. footnote> Exacerbarea consumului intern, comparativ cu
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
împrumuturilor. Împrumuturile pentru acoperirea deficitului bugetar, mai ales în cazul țărilor cu deficite cronice, pun probleme de eficiență a împrumutului. Este posibil ca din această sursă de bani din credite externe să fie finanțate „cheltuielile parazite”, alimentând economia neagră, aparatul birocratic supradimensionat, clientela politică etc. Este important ca recurgerea la credite externe să fie ultima opțiune în cazul unei necesități de fonduri financiare, analizându-se cu atenție resursele proprii care pot fi mobilizate pentru ca împrumutul să aibă valoarea minimă sau să
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
bani publici, acoperirea arieratelor întreprinderilor de stat generate de gestiunea necorespunzătoare a acestora. Un regim de austeritate a fost impus populației cu efecte dramatice asupra unor categorii socioprofesionale, dar același regim nu s-a generalizat și asupra susținerii uriașului aparat birocratic. Creșterea și dezvoltarea economică a României rămân spații critice lipsite de direcții clare de acțiune. Rămân în afara logicii economice aspecte importante precum: valorificarea potențialului agriculturii și evitarea dependenței de importul de alimente, sprijinirea IMM-urilor care sunt generatoare de locuri
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
ce pot interveni în analiza și prezentarea datelor; Să precizeze rolul și structura unui raport de cercetare Cercetarea în domeniul industrial și organizațional joacă un rol deosebit de important în eficientizarea activității umane. De la cercetarea clasică a lui Merton asupra personalității birocratice până la studiile contemporane complexe de simulare pe calculator, se urmărește același scop: studiul omului la locul său de muncă. De exemplu, Scott (2002) amintea o veche cercetare a lui Merton, care identifica transformările prin care trece o persoană într-o
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
studiile contemporane complexe de simulare pe calculator, se urmărește același scop: studiul omului la locul său de muncă. De exemplu, Scott (2002) amintea o veche cercetare a lui Merton, care identifica transformările prin care trece o persoană într-o organizație birocratică. Odată cu trecerea timpului, individul va pierde privirea de ansamblu care a condus la instituirea regulilor. În schimb, va adera în sens strict și rutinier la acestea, creând un comportament organizațional rigid. Această situație era definită ca o stare de incapacitate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
prin aplicarea unor norme și reguli stricte, indiferent de contextul sau circumstanțele implicate. Astfel, se ajungea la situații paradoxale în care programele de acțiune sau regulile utilizate cu scopul de a eficientiza activitatea se transformau în cauze ale ineficienței sistemului birocratic. 2.1. Particularitățile problemelor cercetate în psihologia muncii și organizațională O cercetare este până la urmă o modalitate științifică de a răspunde la o întrebare sau de a rezolva o problemă. Prin urmare, în cazul oricărei cercetări trebuie să devină foarte
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
autoritate acceptată în virtutea tradiției, a datinilor, a faptului că „întotdeauna a fost așa”. Tradiția este glorificată, rangul sau poziția în societate au o importanță deosebită, iar relațiile existente într-o astfel de organizație sunt mai mult de tipul „stăpân-supus”. organizația birocratică (tipul rațional-legal) - este al treilea tip de sistem de autoritate, cel rațional-legal, pe care Weber îl consideră ca reprezentând instituția dominantă în societatea modernă. Sistemul este numit rațional pentru că mijloacele sunt desemnate expres pentru realizarea unor scopuri specifice. Este legal
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mijloacele sunt desemnate expres pentru realizarea unor scopuri specifice. Este legal fiindcă autoritatea este exercitată pe baza unui sistem de reguli și proceduri specifice poziției pe care individul o ocupă într-o anumită perioadă de timp. Principalele caracteristici ale organizațiilor birocratice, așa cum au fost ele definite de Weber, sunt următoarele (Vlăsceanu, 1999): Specializarea, respectiv diviziunea clară a muncii între membrii organizației. Structura ierarhică autoritară, pozițiile organizaționale, funcțiile fiind ordonate „după principiile ierarhiei și ale nivelurilor de autoritate gradată”, respectiv „fiecare funcție
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
impersonală, ea fiind dependentă de regulile organizaționale și corespunzătoare nivelului ierarhic al funcției unei persoane. Promovarea în carieră se face fie în funcție de vechime, fie de competența dovedită în realizarea activităților, fie printr-o combinație a celor două criterii. Eficiența organizațiilor birocratice decurge tocmai din caracteristicile amintite anterior. În concepția lui Weber, tipul de organizare pur birocratic este capabil, din punct de vedere tehnic, de a atinge cel mai înalt grad de eficiență: „motivul decisiv pentru progresul organizației birocratice a fost întotdeauna
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Promovarea în carieră se face fie în funcție de vechime, fie de competența dovedită în realizarea activităților, fie printr-o combinație a celor două criterii. Eficiența organizațiilor birocratice decurge tocmai din caracteristicile amintite anterior. În concepția lui Weber, tipul de organizare pur birocratic este capabil, din punct de vedere tehnic, de a atinge cel mai înalt grad de eficiență: „motivul decisiv pentru progresul organizației birocratice a fost întotdeauna cel al superiorității sale tehnice față de orice altă formă de organizare”. Astfel, conform viziunii lui
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
criterii. Eficiența organizațiilor birocratice decurge tocmai din caracteristicile amintite anterior. În concepția lui Weber, tipul de organizare pur birocratic este capabil, din punct de vedere tehnic, de a atinge cel mai înalt grad de eficiență: „motivul decisiv pentru progresul organizației birocratice a fost întotdeauna cel al superiorității sale tehnice față de orice altă formă de organizare”. Astfel, conform viziunii lui Weber, conceptul de tip ideal asociat de autor birocrației trebuie înțeles în acest spirit și nicidecum în sensul superiorității absolute sau al
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sau al perfecțiunii întruchipate în birocrație. El a folosit conceptul de „tip ideal” drept instrument metodologic prin care a încercat să capteze caracteristicile distinctive ale unui model specific de organizare socială - birocrația. Teoria lui Weber, și în special analiza structurii birocratice, a constituit mult timp și încă mai constituie un punct central de referință pentru mai toți teoreticienii și analiștii organizațiilor. Mulți dintre comentatorii operei lui Weber s-au raportat la el fie critic, fie încercând o reinterpretare din perspectivă modernă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
comportare împărtășite de o colectivitate. O variantă a postmodernismului organizațional este oferită de abordarea feministă care, adoptând o poziție general critică față de raționalitatea modernistă, introduce genul social - gender - ca factor cheie al modelării practicilor rutiniere din organizațiile contemporane de tip birocratic. În astfel de organizații, sunt predominant sau chiar exclusiv promovate formele raționale de cunoaștere, excluzând experiențele emoționale sau intuitive, care sunt considerate ca având efecte destabilizatoare sau distructive. Raporturile de putere socială constituite induc genul ca o categorie de diferențiere
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
chiar exclusiv promovate formele raționale de cunoaștere, excluzând experiențele emoționale sau intuitive, care sunt considerate ca având efecte destabilizatoare sau distructive. Raporturile de putere socială constituite induc genul ca o categorie de diferențiere care favorizează patriarhatul direct conectat cu raționalitatea birocratică și cu efortul de dominare a emoțiilor și de stăpânire a intuițiilor neraționalizate. Putnam și Mumby au demonstrat însă prin cercetările lor, că emoția include sentimente despre ceea ce este bun, drept și posibil. Sensibilitatea față de ceea ce simt alte persoane este
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și se poate ajunge la identificarea corectă a problemelor. 1997 Relația consultantului cu setting-ul grupului familial pe parcursul procesului de dezvoltare organizațională Volpe, V. Lucrarea prezintă obiectivele și metodologia intervenției psihosociale indicate pentru a ajuta dezvoltarea organizațiilor pe parcursul tranziției de la organizarea birocratică (pe verticală) la organizarea profesională (pe orizontală). 1997 Schimbări în procesul muncii și în organizații: Noi fațade și fenomene Jackson, P. J. Această lucrare argumentează faptul că dezvoltarea tehnologiei (care a dus la apariția teleworking-ului și a organizațiilor virtuale) implică
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
nici măcar nu știu ce e. Ei cred că poporul nu are cultură pentru că nu are cultură burgheză; sau cultura sa este acea spoială de cultură burgheză pe care poate s-o învețe la școală, la cazarmă sau, în orice caz, în relațiile birocratice cu clasa dominantă. Prin urmare, că poporul trăiește într-un fel de vis precultural, adică premoral și preideologic. Unde morala și ideologia sunt văzute ca fiind apanajul exclusiv al clasei burgheze (sau, mai bine spus, al intelectualilor înșiși, oameni de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
stabilește cinci stiluri de abordare a conflictelor, mai mult sau mai puțin eficiente: evitarea conflictului (implică ignorarea conflictului în speranța că va dispărea, înăbușirea conflictului prin invocarea unei strategii lente de rezolvare, evitarea conflictului prin revendicarea „discreției”, apelul la regulile birocratice ca metodă de rezolvare a situației conflictuale), compromisul (se realizează în general prin negociere, căutarea unor tranzacții și acorduri, găsirea unor soluții satisfăcătoare și acceptabile), competiția (presupune crearea unor situații de tipul câștig-pierdere, folosirea rivalității, a jocurilor de putere pentru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]