2,237 matches
-
mână - dar continua să joace după cum îi cânta el. Pentru că Joe Stinson avea o soră bestială, pe nume Cloris, iar lui îi plăcea să stea de unul singur în camera ei. Pentru că Dan Klein avea un papagal care îți ciugulea biscuiți din gură. Pentru că sora bine făcută a lui Jimmy Harris l-a surprins tocmai când ieșea din cămara lor, i-a pus mâna pe sculă și i-a spus că-i una mare. Pentru că în timp ce se pregătea să ciupească niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ceaiul speriat se clătină în ceașcă. Nu; Să-1 aducă baba! - Miroase a bucătărie, se ru<"" JPJ, și doctorul. - Doctorul miroase a cadavru . . . Nu! - Se răcește! se vaită Lina, căutând echilibrul tăvei. - Dă-mi-1. 11 duc eu! și la acest munte de biscuiți și sandwich-uri, pe care le voi suprima, voi adăuga o tartină de morală, pe lângă cele ce i-am mai servit adineaori! - și, luând tava din mâinile Linei buimăcite, intră lovind ușa cu piciorul elegant. Nory avea o singură cochetărie: a
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
copil, cu atât mai puțin între ea și Doru, dar că viața e așa de aspră, încît te aduce la cele mai crude extremități. Era mâhnită cum nu fusese niciodată. - Te-ai certat cu tată-tău! strigă Nory înghițind rău biscuituL Cînd? De ce? Elena povesti că, așa cum desigur știau, Lenora și Doru erau de un timp la București. Mai întîi fusese nemulțumită că nu au găzduit la ea, fiindcă, orice ar fi, așa era cuviința și nu admitea, când le putea
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
organizatorilor, amestecînd în gloria trecutului propria sa contribuție. Serata se încheie astfel în chipul cel mai comis. La vernisajul ce urmase, un conferențiar cu gura uscată de pește vorbi răsunător publicului înșirat pe lîngă pereți. Șters și gălbui ca un biscuit, un profesor de limbi surd asculta cu atenția încordată. Cîțiva tineri livizi și o bibliotecară cu zulufi consumau exaltați hrana sufletească ce li se oferea. Deodată, dinspre coridor, răsună un tîrșîit de pîslari. Fredonînd, în ușă apăru un paznic grăsuț
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
-se peste tejghea. Cum pe Fărocoastă bătrînul pezevenghi îl distra, acesta ne îndemnă să-l cinstim. Instalat la Mitică acasă, bufetul avea pereții plini de rafturi cu sticle colorate. Un galantar cu pește sărat, pîinea cu gust de șoarec și biscuiții duhnind a gaz, totul mirosea a țuică. Cu o mutră de ciclop, Mitică umplea păhăruțele ce i se pierdeau printre degete. De mirare cum de-și pierde vremea cu lucruri atât de mărunte o namilă potrivită să sfarme stînci. Împingînd
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
să ne tragem către casele noastre: soarele prinsese să ardă prea tare, ne Încingea scăfârliile și ne Îndemna la lene. Tocmai când ne luam tălpășița, apare Mișu cel peltic și fără de gust. Ținea În mână o ditamai sacoșa plină cu biscuiți și rahat cu tot felul de arome. Ne-a chemat pe toți la umbră, În josul laturii dinspre Miazănoapte a șurei. A desfăcut sacoșa și ne-a Îndemnat la ospăț fără să ne ceară nimic În schimb. Am mâncat toți până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de prisos să-ți spun că n-a mai vorbit niciodată. În seara asta, În cinstea copilului Mișu, care nu voia să fie dat la o parte din pricina gângăvelii și care a furat ca să fie darnic cu noi, o să mănânc biscuiți și rahat. Ți-am povestit despre prăvălia de la capul satului, care nu avea firmă și-și schimba numele după cel al gestionarului? La Titi, La Olga, La Marioara... de acolo mi-am târguit cina. Mă opresc. Ai scăpat pe ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Îi lăsam În pace, nu mă speriam, nu țopăiam. Ba chiar, când vedeam a patra sau a cincea oară un film pe care ajunsesem să-l știu pe dinafară, mă distram hrănind guzganii. Le puneam bucățele de covrig sau de biscuit din ce În ce mai aproape. Păreau să șovăie când Îmi Întâlneau privirile, mă țintuiau bănuitor cu ochișorii ăia mici și scormonitori, Își mișcau mustățile țepoase. Dacă mă uitam În altă parte, furau firimitura fără să se teamă. Cum mă Întorceam scurt spre ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
blid de mâncare. Pe când eu, ca un mare boier, aveam frigiderul plin de oalele și ulcelele cu mâncare gătită de mama (ai mei nu au aflat niciodată că deșertam acele oale la gunoi și că mă hrăneam În oraș cu biscuiți, rahat, covrigi ori prăjiturele grețoase cumpărate de prin holurile cinematografelor). Nu trebuia decât să-mi așez curul pe scaun, coatele pe birou, stiloul În mână și cărțile sub ochi. Cum adică nu puteam? Ce era aia că nu puteam? Învățătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se putea zări, căci era Înconjurată de clădirile școlii, bibliotecii sătești, căminului cultural și, de curând, de când cu economia de piață, a unei prăvălii din care săteanul Își poate târgui becuri, bomboane, papuci de plastic, gumă de mestecat, zahăr, ulei, biscuiți, chibrituri, țigări străine, sucuri În bidoane de plastic și pâine. Am intrat Încet, fără grabă, prin spațiul Îngust dintre zidurile școlii și ale căminului cultural. Am primit În nări, cu o bucurie ce anticipa altele și mai și, mirosul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Înăuntrul cercului format din băieți care ședeau turcește și din fetele care, pudic, Își aduceau picioarele sub ele și tăiau cu mișcări repezi și pricepute pâinea de casă, brânza, ceapa, slănina, răspândeau, ca să le fie tuturor la Îndemână, „omiduțele” - niște biscuiți șprițați făcuți În casă și semănând Într-adevăr cu niște omizi. La acel sfârșit de noiembrie cu mâini și nasuri Înghețate, lucrul se desfășura fără prea multă vorbă, se auzeau numai foșnetul pănușilor, zgomotul știuleților izbindu-se unul de altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Rachel, mi-a răspuns ea părând plăcut surprinsă. Cina nu e pe masă. —Cămășile lui nu sunt călcate, am strigat eu. Chiar aș... Copiii vin acasă de la școală și găsesc o casă pustie și rece... Chiar aș... Mănâncă chipsuri și biscuiți în locul unei farfurii cu mâncare caldă și hrănitoare... —Exac... Se uită la filme pornografice la televizor, se dedau unor acte incestuoase, casa arde din temelii, mama lor nu e acolo ca să prevină toate astea, iar ei mor cu toții! Chaquie n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
lui Mike avea pe umăr un rucsac. — Vezi geanta aia, a bolborosit Mike arătând cu degetul spre ea. Am dat din cap. —E pentru mine, mi-a explicat el. Eu am dat din nou din cap. E plină cu niște biscuiți nenorociți, mi-a spus el amărât. După care a plecat. La ce-mi trebuie mie biscuiți? a mai strigat peste umăr. Nu știu, am spus eu nervoasă. După care m-am îndreptat spre sala de mese. Coridorul era plin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
spre ea. Am dat din cap. —E pentru mine, mi-a explicat el. Eu am dat din nou din cap. E plină cu niște biscuiți nenorociți, mi-a spus el amărât. După care a plecat. La ce-mi trebuie mie biscuiți? a mai strigat peste umăr. Nu știu, am spus eu nervoasă. După care m-am îndreptat spre sala de mese. Coridorul era plin de copii fericiți care se băteau între ei și spărgeau tot felul de lucruri. Spre oroarea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
plecaseră. Toată lumea era plictisită și morocănoasă. Cu excepția mea. Mie îmi venea să mă sinucid. După ceai am deschis bufetul din sala de mese, în căutare de ciocolată. Văzusem așa ceva mai devreme. Dar am fost aproape ucisă de o avalanșă de biscuiți, prăjituri, gogoși și ciocolate care s-a prăvălit peste mine. —Dumnezeule! m-am lamentat în timp ce o pungă cu mini-Mars aproape că mi-a scos un ochi. Ce-i cu toate astea aici? Banii vinovăției, a zis Mike. întotdeauna ne aduc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
dat afirmativ din cap: „De la Vioara Orbului. De la“. După-amiaza mi-o petrecusem cu Celine, în cabinetul asistentelor care era foarte intim. Dar în ciuda atmosferei intime a cabinetului, a prezenței materne și benefice a lui Celine și a cantității impresionante de biscuiți cu ciocolată, devenisem aproape isterică din cauza agitației. Treceam prin chinurile damnaților întrebându-mă ce altceva mai scrisese Luke în chestionarul ăla. Știa mult prea multe despre mine. —Tu l-ai văzut? am întrebat-o pe Celine cu inima bubuindu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mine. Dar atunci când o să pleci, o să fii de acord cu mine, mi-a zâmbit ea. Bosumflată, n-am făcut decât să privesc fix în poală. — Mai bea o ceașcă de ceai, mi-a propus Celine. Și mai ia și niște biscuiți. Am acceptat în tăcere. Voisem să-i demonstrez cât de dezgustată eram refuzând să mănânc, dar un biscuit cu ciocolată e un biscuit cu ciocolată. —Cum te simți acum? m-a întrebat Celine după o vreme. —Mi-e frig. —E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
făcut decât să privesc fix în poală. — Mai bea o ceașcă de ceai, mi-a propus Celine. Și mai ia și niște biscuiți. Am acceptat în tăcere. Voisem să-i demonstrez cât de dezgustată eram refuzând să mănânc, dar un biscuit cu ciocolată e un biscuit cu ciocolată. —Cum te simți acum? m-a întrebat Celine după o vreme. —Mi-e frig. —E din cauza șocului, mi-a spus ea. Asta îmi convenea. însemna că era OK să mă simt pe cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în poală. — Mai bea o ceașcă de ceai, mi-a propus Celine. Și mai ia și niște biscuiți. Am acceptat în tăcere. Voisem să-i demonstrez cât de dezgustată eram refuzând să mănânc, dar un biscuit cu ciocolată e un biscuit cu ciocolată. —Cum te simți acum? m-a întrebat Celine după o vreme. —Mi-e frig. —E din cauza șocului, mi-a spus ea. Asta îmi convenea. însemna că era OK să mă simt pe cât de îngrozitor mă simțeam. — Mi-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
fiindcă m-am gândit că era de datoria ei să-mi spună chestiile alea. Vreme de câteva minute mi-am mâncat HobNob-urile și mi-am băut ceaiul, crezând că mă calmasem. Dar în secunda în care am terminat ultimul biscuit, durerea aceea înfiorătoare a revenit la fel de intensă. Eram uluită de cruzimea de care dăduse dovadă Luke. Mă frigea ca o palmă peste pielea arsă de soare. Mai întâi îmi dăduse papucii, după care mă băgase în rahat până-n gât. De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
nu avuseseră nici un efect. Poate că avusesem noroc și mă căptușisem cu vreo tenie. Dar, un lucru era sigur. Mi-am promis foarte hotărâtă că acum, dacă tot slăbisem, n-aveam să mă mai îngraș. Gata cu Pringles, gata cu biscuiții, gata cu ronțăitul între mese. De fapt, gata și cu mesele. Asta trebuia să fie soluția de menținere a greutății. Și, înainte să-mi dau seama, săptămâna s-a încheiat, au trecut și lecția de gătit și jocurile de sâmbătă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
se dea atenție. Voiam ceva savuros de ronțăit la fel de mult pe cât îmi doream să aibă cineva grijă de mine. Don a alergat spre mine cu șase pachete de Monster Munch în mână. Peter a strigat: —Pot să-ți aduc niște biscuiți Ritz. Barry-copilul a zis: — Dacă e o urgență, atunci pot să renunț la o pungă de Kettle Crisps. Iar Mike a bolborosit cu o voce pe care trebuia s-o aud doar eu, nu și Celine. Am ceva drăguț și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
totul părându-mi-se însorit și minunat. —Când ai ieșit? —Vineri. Ar fi trebuit să știi. —Ai fost la vreo întâlnire? m-a întrebat el. —Ăăăă, nu, am răspuns eu vag. Am fost ocupată, știi... Fusesem ocupată cu mâncatul de biscuiți, tândălitul prin casă și plânsul de milă. — Să nu le neglijezi, Rachel, m-a avertizat el cu blândețe. Nu, nu, am promis eu grăbită. Deci, ăăăă, vrei să ne vedem? Presupun c-am putea să ne vedem, a zis Chris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
o atinsese delicat undeva unde, dacă ar fi fost trează și mai puțin incitată, Eva Wilt ar fi negat cu fermitate că are vreun sine. Apoi intraseră amândouă în casă, unde luaseră prânzul, o combinație de tequila îiar tequila!), salată, biscuiți Ryvita și brânză de casă, pe care Eva, a cărei poftă de mâncare era aproape la fel de omnidevoratoare ca și entuziasmul ei față de experimentele inedite, o găsi nesatisfăcătoare. Ea bătu niște apropouri atât cât își putu permite, dar Sally se arătă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
de mentă, de tei, de mătrăgună, ce-o fi. Distinsul oaspete nu se ridică, enervat, părăsind falsa cofetărie, în care nici bomboane, nici prăjituri nu erau, ci doar rânduri rânduri de borcane cu gem și aceleași vechi pungi obosite cu biscuiți. Nu cere condica de reclamații, nici să vină responsabilul. Dă din cap, politicos, la fiecare informație și fiecare refuz, mersi, nu avem ceai, mersi, nu avem cafea, nici lapte nu avem, mersi, nu mai avem prăjituri, nu servim răcoritoare, mersi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]