1,717 matches
-
șir de episoade și mai mulți susținători ai fiecărei poziții. Faptul dovedește situația în care se găsea vârful de lance a umanismului bizantin din acea vreme. Dacă Varlaam era venit din părțile latine, Achindin și Nicephorus Gregoras aparțineau Răsăritului. Umaniștii bizantini nu resimțeau nevoia autonomizării discursului lor de tradițiile consemnate de Biserica Răsăritului, ci ajun¬seseră să facă lectura aspectelor cheie ale dogmei ortodoxe cu instrumente intelectuale noi, mai precis spus cu o terminologie ce însemna o conotare modificată a terme
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
reproșului lipsei autonomiei discursului, nu au putut fi recunoscute și descrise ca atare principalele domenii ale filosofiei în accepțiunea sa apuseană, post- renascentistă, și mai ales contururile unei metafizici. Lipsa a ceea ce spiritul modern recunoaște a fi originalitate în gândul bizantinului a reprezentat un aspect la fel de important, ca să nu mai menționăm nemanifestarea gândirii sistematice, a sistemului, în filosofia Răsăritului. Ceea ce s-a întâmplat atunci când, în secolul IV după Hristos, primii gânditori bizantini au trebuit să dea expresie modului creștin de a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
clarifice înțelesul folosinței termenului de filosofie în spațiul bizantin, reușindu-se într-o bună măsură să se iasă din fundătura interpretativă la care ajunsese exegeza clasică bizantină. În primul rând trebuie găsită raționalitatea sub care se justifică dubla atitudine a bizantinilor față de filosofie: respingere și în același timp utilizarea căilor și mijloacelor sale expli¬cative. De folos este aici precizarea oferită de Nikos Matsoukas, care observă că această situație își are întemeierea în ceea ce el numește metodologia dublă implicată de bizantini
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
bizantinilor față de filosofie: respingere și în același timp utilizarea căilor și mijloacelor sale expli¬cative. De folos este aici precizarea oferită de Nikos Matsoukas, care observă că această situație își are întemeierea în ceea ce el numește metodologia dublă implicată de bizantini în actul gnoseologic. Spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în Apusul latin, unde a fost pusă în joc o metodă de lucru unică, în Răsărit a fost utilizată o metodă diferită atunci când era vorba de ceea ce Matsoukas numește teologie harismatică, spre deosebire de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
pe logica aristotelică, Organon fiind de altfel o denumire ce s-a impus în Bizanț pentru scrierile de logică ale Stagiritului. În altă ordine de idei, este de extremă importanță distingerea nuanțelor sub care este înțeles termenul de filosofie de către bizantini. Pe ansamblu, este practicată distincția între esoterike și exoterike în exercițiul filosofic, adică între filosofia exterioară și cea interioară. Prin filosofia exterioară se înțelegea filosofia antică greacă și filosofia păgână din primele secole creștine. Ceea ce interesa pe bizantin din învățarea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
filosofie de către bizantini. Pe ansamblu, este practicată distincția între esoterike și exoterike în exercițiul filosofic, adică între filosofia exterioară și cea interioară. Prin filosofia exterioară se înțelegea filosofia antică greacă și filosofia păgână din primele secole creștine. Ceea ce interesa pe bizantin din învățarea și exercițiul acestei tradiții filosofice necreștine era instruirea minții în gândirea corectă și nuanțată. Accentul era pe cum și nu pe ce. Mult mai complexă era însă înțelegerea filosofiei interioare. Acesta putea să însemne, pe de o parte
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
filosofiei din afară. De la Grigorie de Nyssa și Vasile cel Mare până la ultimii umaniști ai secolului al XV-lea, mereu a fost subliniată importanța propedeutică a învățăturii clasice grecești. De reținut este modul, oarecum neobișnuit pentru interpretul modern, în care bizantinii s-au raportat la gândirea clasică greacă, deoarece nu este de găsit nici o manieră sistematică de prezentare a unei filosofii sau alteia. Ceea ce ar descrie cel mai bine relația bizantinului cu filoso- fiile antichității este maniera de compoziție a Stromatelor
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
reținut este modul, oarecum neobișnuit pentru interpretul modern, în care bizantinii s-au raportat la gândirea clasică greacă, deoarece nu este de găsit nici o manieră sistematică de prezentare a unei filosofii sau alteia. Ceea ce ar descrie cel mai bine relația bizantinului cu filoso- fiile antichității este maniera de compoziție a Stromatelor lui Clement Alexandrinul. Eclectismul dovedit de alcătuirea acestei timpurii lucrări este semnul rolului atribuit de bizantinul de mai târziu filosofiei din afară. Nu interesa atât descoperirea conținuturilor autentice ale filosofiei
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de prezentare a unei filosofii sau alteia. Ceea ce ar descrie cel mai bine relația bizantinului cu filoso- fiile antichității este maniera de compoziție a Stromatelor lui Clement Alexandrinul. Eclectismul dovedit de alcătuirea acestei timpurii lucrări este semnul rolului atribuit de bizantinul de mai târziu filosofiei din afară. Nu interesa atât descoperirea conținuturilor autentice ale filosofiei lui Platon sau Aristotel, cât mai ales folosirea unor concepte și teme utile în adâncirea înțelesurilor doctrinei creștine. Nu este aici un dispreț față de gândul anticilor
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
în adâncirea înțelesurilor doctrinei creștine. Nu este aici un dispreț față de gândul anticilor, ci doar credința că fiecare a avut o scânteiere, o inspirație divină, dar numai în parte, și niciunul dintre antici nu a avut întreaga revelație. De aceea bizantinul citea în mod selectiv pe filosoful grec. Iar această selecție ținea de cele mai multe ori de accentele pe care cititorul dorea să le descopere în text. Respectul pentru clasicismul grec era oricum enorm, fapt dovedit de adoptarea atât a terminologiei filosofice
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
aceasta ar trebui să îl joace. Eforturile acestei vremi au adus o reală și autentică originalitate a demersului filosofic, așa cum afirmă Constantine Niarchos. Chiar dacă intenția care a stat la baza acestei înnoiri culturale a fost redesco¬perirea textelor clasicilor, gânditorii bizantini ai vremii nu pot fi în nici un caz considerați simpli păstrători ai moștenirii filosofiei antice grecești. Un studiu atent al textelor produse în această vreme relevă o nouă dimensiune distinctă a filosofiei bizantine, combinată cu o folosire cu acuratețe a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
dobândi adevărul atât în domeniul religios, cât și secular. Ioan Mauropous, accen¬tuează afinitatea între Platon și Hristos, afirmând că Platon a fost creștin în aspectele esențiale ale filosofiei sale. Simptomatic este profilul intelectual al lui Psellos. Platonismul acestui ilustru bizantin se profilează în contextul interpretării textelor lui Dionisie Areopagitul, în condițiile în care filtrele sale interpretative datoresc mult lui Proclus, prin care este considerată cu putință înțelegerea gândurilor adânci ale lui Platon și Plotin. În ceea ce privește neoplatonismul, principala grijă a lui
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
modern să înțelegeagă rațiunile care au animat această spiritualitate este următorul: spre deosebire de atitudinea autorului modern de filosofie, care se străduiește nu doar să își asume la modul personal discursul, dar își consideră valoroasă gândirea în măsura în care aduce ceva original față de antecesori, bizantinul face filosofie doar din perspectiva a ceea ce numim smerenie. Kenosis, un termen central al spiritualității creștine, este modelul absolut sub care trebuie să își rânduiască gândirea și fapta orice adevărat creștin. Arhetipul este Hristos, cel care a părăsit slava Cerurilor
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
discursivă. La o mai atentă investigație se observă însă că ceea ce pare a fi o simplă repetiție se dovedește a fi de fapt o reluare, o asu¬mare proprie a temelor filosofice care i-au preocupat pe cei dinainte. Ceea ce bizantinii numeau filosofia din afară nu a devenit un discurs autonom, preocupat doar de datele sale, ci a fost întotdeauna practicată din perspectiva dorinței de a dobândi și filosofia interioară, ori această înțelepciune dinlăuntru este mai ales un fapt al spiritualității
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
în spatele acestei înțelegeri a filosofiei o atitudine diferită de modernitate în ceea ce privește conceperea libertății. A gândi liber în modernitate înseamnă a gândi dezlegat de constrângeri, a te situa în afara oricărei căi spirituale ce te-ar limita prin rigoarea sa, ceea ce pentru bizantin ar fi fost împotriva ideii sale despre filosofie. Dacă există o libertate în gândire, și ideea era susținută de bizantini, această libertate echivala cu putința adâncirii, nuanțării, precizării temelor ce străbat de la un cap la altul spiritualitatea bizantină. A fi
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
gândi dezlegat de constrângeri, a te situa în afara oricărei căi spirituale ce te-ar limita prin rigoarea sa, ceea ce pentru bizantin ar fi fost împotriva ideii sale despre filosofie. Dacă există o libertate în gândire, și ideea era susținută de bizantini, această libertate echivala cu putința adâncirii, nuanțării, precizării temelor ce străbat de la un cap la altul spiritualitatea bizantină. A fi liber înseamnă a fi tu însuți, iar autenticitatea interioară, adân¬cirea caracterului personal al experienței este rodul apro¬pierii de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și la autori diferiți obsesiva manieră de imitarea și reluare a clasicilor ori a Părinților, acest act stă sub conștiința imposibilității de a repeta experiența interioară a celor dinainte. În perspectiva cadrelor hotărâte și precizate de cei vechi, în conștiința bizantinului se petrecea o experiență nouă și originală. Acest fapt este trădat, de asemenea, de o folosire neobișnuită și schimbată a cuvintelor. În repetate rânduri, criticii moderni au semna¬lat o importantă dificultate interpretativă provenită dintr-o folosire mereu schimbată și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
în mod esențial înseamnă aceeași dispunere a gândirii valabilă în esență și în veacul al IV-lea, un autor al acestui timp al începuturilor spiritualității bizantine conota altceva prin noțiunea de tradiție. A descoperi originalul și noul în gândirea unui bizantin înseamnă mai ales să cercetezi cu atenție felul în care acesta înțelege să se folosească de cuvinte, să observi modalitățile particulare de prezență a cuvântului în context. O asemenea situație poate fi ilustrată de texte precum cele puse sub numele
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
rând un înțeles textual facil și direct. Dar asemenea muzicii bizan-tine, fraza complicată și neobișnuit de lungă pentru regulile moderne trădează altceva decât dorința de a transmite un simplu mesaj. Ceea ce lasă să indice o scriitură așa cum au articulat-o bizantinii este meditația din spatele unei teme ce nu este nouă sau originală. Repetiția sau zăbovirea pe o idee este o modalitate comună în scriitura bizantină, la care se mai adaugă o aparentă lipsă de preocupare pentru coerența de ansamblu a textului
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
este nouă sau originală. Repetiția sau zăbovirea pe o idee este o modalitate comună în scriitura bizantină, la care se mai adaugă o aparentă lipsă de preocupare pentru coerența de ansamblu a textului. Multe din lucrările de filosofie ale umaniștilor bizantini dau impresia de eclectism din această cauză. Unde noi vedem eclectism și gândire disparată se indica, din perspectiva acestui model cultural, modalitatea personală a autorului de experiere a temelor și ideilor la care au meditat cei dinaintea sa. 4. Platonism
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
reprezentat un puternic argument pentru mulți dintre exegeții moderni de a crede că nu a existat o adevărată viață intelectuală în Bizanț, ci s-ar putea mai degrabă vorbi de un mediu propice doar supraviețuirii și conservării clasicismului grec. Meritul bizantinilor ar consta, în această perspectivă, în aceea de a fi putut oferi Renașterii apusene un prilej de elan spiritual nemaiîntâlnit din Antichi¬tate, prin contactul cu operele pierdute (pentru apuseni) ale clasicilor. Consecința a fost că nu a putut să
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
spiritualitate. Chiar și o istorie a filosofiei bizantine așa cum a prezentat-o Basile Tatakis cu greu și prea puțin poate dovedi că în Bizanț a existat o meditație filosofică activă. În multe cazuri, atunci când Tatakis analizează gândirea filosofică a unui bizantin, remarcile sale privesc de fapt ceea ce reprezintă preocupările de ordin teologic sau științific ale acestuia. Această situație poate fi întâlnită în mai toate portretele făcute de acest exeget tradiției filosofice bizan¬tine. În cele din urmă, o astfel de prezentare
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
atunci când Aristotel sau Platon au devenit autorii predilecți ai exercițiului intelectual în tradiția culturală bizantină. A fost vorba însă de o altă folosire decât cea conceptuală a termenilor, pentru că acest fapt a fost resimțit mai degrabă ca un pericol, pentru bizantin. Un termen în dimensiunea de concept mai degrabă ar fi blocat accesul la ceea ce trebuia în mod esențial să vizeze orice expresie: relatarea și nuanțarea unei experiențe spirituale. Nu putea fi vorba decât de rolul de semn pentru cuvinte, căci
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
modificare a cuvintelor filosofiei pe cale speculativă ar fi compromis grav putința de comunicare a experienței spiri¬tuale, care și așa stătea sub semnul unei extreme dificultăți. Posibilitatea nuanțării celei mai subtile a expresiei trăirilor sale stătea, în mod paradoxal pentru bizantin, într-o uzanță mai degrabă simplă și clară a termenilor. Ceea ce conta în comprehensiunea relatării unei experiențe spirituale era, din punctul de vedere al celui cărui i se adresa discursul, nu concentrarea pe înțelesul termenilor implicați, pe aproximarea definiției sub
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ca beție trează. Claritatea minții trebuia să fie un apanaj obligatoriu al oricărei trăiri, și acest fapt era verificabil prin putința de a exprima, în limitele posibilului, în mod limpede cel puțin tipologia acelei trăiri. Acesta era motivul pentru care bizantinii nu au pus niciodată la îndoială valoarea filosofiei clasice și târzii a grecilor. Rolul de formare a minții era hărăzit unui învățământ centrat pe discursul filosofic al platonismului și aristotelismului, și cu cât era mai bine antrenată mintea în datele
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]