587 matches
-
te ador! Numai spre tine dorul mă înturnă Să îmi ogoi vreun ancestral frământ, Sub vigilența șoimilor-dejurnă, Cu aripi ghintuite-n Cerul Sfânt. Tixit de ani, mereu îmi bat cărare - Uitând puhoiul inșilor meschini - Către stejari cu fibre seculare Și blagiene scânduri în tulpini. Tu, braniște cinstită și robustă, Numai spre tine pașii mă atrag! De dragul tău nu m-am născut la pustă Ci într-un sat cu fluieraș de fag. Frunzișu-ntreg, furtuna când ți-l zbate în vâlvătuci de augur
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
rămâne etern și indescifrabil (subl. n.) - muzele și zămbetul zeilor”. În această sintagmă se află întregul crez al lui Dan Botta despre artă, ce trebuie să fie „eternă și indescifrabilă”, cu alte cuvinte, „eleată”. Sub protecția misterioasă a Marelui Anonim blagian, am fi înclinați să rostim la prima concluzie, dacă nu ne-am aminti celebra polemică din epocă asupra paternității metaforei de „spațiu mioritic”... Cu un asemenea ideal al perfecțiunii cristaline, poemele lui Dan Botta poartă o răceală nordică în chihlimbarul
Dan Botta () [Corola-website/Science/302784_a_304113]
-
cunoaștere de orizonturi; buzele - „treaptă“ a senzorialului / carnalului, „garoafă“ a rostirii, a exprimării sinelui etc.; mormântul - punct terminus al vieții, loc al ocultării, al trecerii din «Țara-cu-Dor» în «Țara-fără-Dor», spațiu al metamorfozelor "ens"-ului uman, al „transcenderii“ etc. "Catharsis"-ul blagian este rezultatul trăirii în tot mai «largi fiori de sfânt mister», condiție "sine qua non" a poeziei expresioniste. Poezia " Din ceas, dedus"..., «compusă în toamna lui 1929, utilizând un material poetic din 1920», cu care se deschide volumul "Joc secund
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
poezie românească și pe care eu aș scoate-o din toate cărțile de citire, întrucât cuprinde o monumentală lecție de lașitate, de renunțare” Prima intervenție consistentă aparține lui Constantin Brăiloiu (1946), într-un efort centrat cu precădere pe combaterea teoriei blagiene, teorie reluată și reactivată în "Trilogia culturii". „Sensurile noi” adăugate de C. Brăiloiu, etnografice prin excelență, coagulează o necesară abordare interdisciplinară a Mioriței. „Nuanța de regret și de compătimire, sensibilă, ici, acolo, în aceste incantații cu destinație schimbată, nu s-
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
ineluctabile ale destinului în curs de împlinire (...). Ciobanul săvârșește o transmutație - marea operă a denigraților alchimiști -, își transformă nenorocirea în taină mistică. Înfrânge soarta. Dă un sens fast nefericirii...”. În anul în care se împlineau patru decenii de la publicarea teoriei blagiene legate de „spațiul mioritic”, filosoful Constantin Noica scrie un incitant articol pentru o revistă clujeană, cu scopul vădit de a descongestiona filosofia culturii de prejudecata, încă dominantă, impusă prin teoria poetului-filosof din Lancrăm. „Desprinderea” pentru care pledează nu întrunește calitățile
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
Lucian Blaga, fondată în noiembrie 1990, la Cluj. Membrii fondatori ai societății, scriitori și oameni de cultură clujeni, au vrut să construiască un loc pe care să-l recunoască toată lumea drept cel mai potrivit pentru a găzdui și coordona exegeza blagiana națională și internațională. Organizarea Festivalului Internațional Lucian Blaga a venit ca un pas firesc. Prima ediție a Festivalului a avut loc un an mai tarziu, respectiv în 1991. Până acum au avut loc 20 de ediții succesive ale Festivalului, care
Festivalul internațional Lucian Blaga () [Corola-website/Science/321795_a_323124]
-
Irimie, Shaul Carmel, George Vulturescu, Ion Brad, Petre Got, John Balaban, Valentin Tașcu, Adrian Popescu, Emilian Galaicu-Păun, Iulian Filip, Lucian Vasiliu, Dumitru Cerna, Teofil Răchițeanu, Mihai Goțiu, Nicolae Prelipceanu, Horia Bădescu, Floarea Țuțuianu, Mariana Bojan, Marcel Mureșanu. Premiul pentru exegeza blagiana: Mihai Cimpoi, D. Vatamaniuc, Ilie Pârvu, Ștefan Afloroaiei, Mihai Cimpoi, Ion Bălu, Cornel Ungureanu, Dumitru Irimia, Iosif Cheie-Pantea, Corneliu Mircea, Ion Pop, Marin Mincu, Traian Pop, Felicia Burdescu, Mircea Tomuș, Doina Modola, Rodica Marian, Mircea Muthu, Corin Braga, Gabriela Gabor
Festivalul internațional Lucian Blaga () [Corola-website/Science/321795_a_323124]
-
Gheorghe Pavelescu a fost între puținii elevi ai lui Lucian Blaga care au atins secolul XXI. A avut o biografie extrem de strânsă de cea a filozofului născut la Lancrăm. Ca elev, învățase pe de rost versurile din cele cinci volume blagiene apărute până atunci, uimindu-și profesorii. Ca student, a frecventat cursul de Filozofia culturii al lui Lucian Blaga, apoi a devenit doctorandul său. G: Pavelescu este și primul care a salutat într-un articol de ziar numirea lui Lucian Blaga
Gheorghe Pavelescu () [Corola-website/Science/325613_a_326942]
-
cercetător științific la Institutul de cercetări socio-umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, la Filiala regională Târgu-Mureș (din 1994, secretar al Filialei din 2000) și membru al Societății Române de Filosofie (din 2010). Filosofie: Teoria blagiană despre matricea stilistică (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 1999, cu o apreciere pe copertă de Acad. Alexandru Surdu); Dialoguri în Agora - cu filosofi și scriitori (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2005); Conceptul de spațiu mioritic în filosofia lui Lucian Blaga (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2007
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
il proprio intervento nell’occasione del convegno internazionale e gli Stati Uniti d’Europa” (Lecce, Italia, 2014). De asemenea i s-au decernat 8 premii din partea Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Târgu-Mureș, după cum urmează: Premiul pentru eseu - pentru volumul Teoria blagiană despre matricea stilistică (2000); Premiul pentru poezie - pentru volumul Îndepărtatele coline (2001); Premiul pentru ediții îngrijite - pentru volumul Vasile Conta - Încercări de metafizică (2003); Premiul pentru antologie poetică - pentru volumul Antologia poeților ardeleni contemporani (2004); Premiul pentru publicistică - pentru volumul
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
1790-2000, ediția a III-a (Editura Insitutului Cultural Român, București, 2004); Angela Botez - Un secol de filosofie românească (Editura Academiei Române, București, 2005); Constantin Nicușan Micu - Reverberații. Studii și eseuri (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2005); Angela Botez - Arhitectura sistemului și conceptele integrative blagiene (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2006); Aurel Sasu - Dicționarul biografic al literaturii române, lit. M-Z (Editura Paralela 45, Pitești, 2006); Constantin Cubleșan - Eminescu în comentarii critice (Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2008); Marian Popa - Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol II
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
mai iubi. Conjugarea lor e letală și e generatoare de poezie adevărată. Nu întâmplător, ultimele trei texte din volum se numesc Recviem, Omul care nu-și găsește locul și Viața sau despre cum înveți să mori. Recviem sună a Scrisoare blagiană, destinată, de această dată, tatălui, a cărui imagine revine obsesiv: „câtă viață mai ai tu în moartea asta a ta/ de mă trezești noaptea din somn/ să mă întrebi de ce nu mă bucur/ eu de floarea de prun/ că doar
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]