587 matches
-
concluzie, ea implică atitudinea poetului față de tainele lumii. Antiteza „lumină - Întuneric” ocupă un loc de frunte În mai multe poezii semnate de Lucian Blaga. Ea pune față În față elemente antinomice, deși ele coexistă ca și viața cu moartea. Motivul blagian al luminii, opus celui al Întunericului, are În poezia „Eu nu strivesc...” o altă semnificație. Lumina sugerează aici puterea limitată a rațiunii omenești de a cunoaște lumea, În vreme ce Întunericul este depozitarul misterului exprimat prin „taina nopții”, „Întunecata zare” și „morminte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În ultima strofă, termenul intră Într-un alt câmp de relații semantice: „... și liniștea / ce voi gusta-o Între scândurile lui / o simt pesemne de acum...” Este evidentă o creștere În intensitate a trăirilor, ca urmare a meditației pe motivul blagian al liniștii; la Început, liniștea este abia simțită, devine „pace” iar la sfârșit a devenit liniștea eternă dintre scândurile aflate În stare ipotetică În trunchiul gorunului. Cel de-al doilea termen cu o mare Încărcătură semantică, este gorunul, aflat În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vis, trăirea este visată, visul este o vrajă sub puterea căruia poetul se lasă Învins „cu aripi moi”. Atmosfera este statică, de extaz. Termenii abstracți se materializează. Cuvintele se Încarcă mereu cu alte semnificații. De aici se desprinde proiecția expresionistă blagiană, de sorginte germană. În concepția lui Blaga, cuvântul are rolul de a sugera relațiile „cu cosmicul, cu absolutul, cu ilimitatul”. O versificație liberă de orice constrângere ajută magistral la Închegarea acestei atmosfere. Două procedee de versificație sunt caracteristice pentru poemul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
gorunule din margine de codru”, este Întins un arc poetic cu o bogată amplitudine. Poemul, prin imaginile proiectate, dezvăluie gândirea metaforică și mitică a lui Lucian Blaga. Gândirea mitică este prezentă nu numai În poezie, ci și În concepția filosofică blagiană. În volumul „Geneza metaforei și sensul culturii”, publicat În 1937, Într-un capitol intitulat „Despre mituri”, unde se face o delimitare Între mit și ipoteza științifică, Lucian Blaga diferențiază ouă mari grupuri de mituri: 1. miturile semnificative; 2. miturile trans-semnificative
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
care, desfăcându-se progresiv în conștiința românească, "a cucerit toate mințile și a devenit suprema noastră dogmă" (Goga, 1927, p. 28). Ideea națională dominanta în jurul căreia pivota întregul sistem de credințe al naționalismului fanatic românesc își găsea reazem în convingerea blagiană a "fatalității etnice" (Crainic, 1929, p. 6). Această imperioasă pecete etnică definește coordonatele ontologice ale sufletului românesc, imprimându-se implacabil pe fiecare expresie a culturii autohtone. Națiunea etnică este inescapabilă. Născut în marele organism al neamului de sânge pătruns de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de "metafizica harică" înstăpânită în gândirea românească sub acțiunea lui N. Crainic, declanșând prin această erezie intelectuală "disputa metafizică dintre București și Sibiu" (Mihu, 1995b, p. 30), Blaga (1969) rămâne ferm înrădăcinat în ancadramentul ideologic conturat în jurul consensului naționalist. Tezele blagiene ale "unității stilistice" românești și "apriorismului românesc" idei matriciale în metafizica românismului al cărui corifeu irecuzabil este Lucian Blaga constituie chiar armătura conceptuală a unei filosofii a fenomenului cultural românesc. Instalând în subsolul expresiilor culturale ale spiritului românesc un inconștient
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai mult despre scriitura lui Blaga), când ești inundat de conștiința sufocantă a faptului că, cel mai probabil, orice construcție lexicală pe care ai ctitori-o se apropie de a fi o cacofonie în raport cu concertul fonetico-semantic ce răsună prin stilistica blagiană? Epifania lecturală pe care ți-o prilejuiește cufundarea, ca cititor, în universul cognitiv plăsmuit de Blaga este urmată de înfiriparea unei copleșitoare atitudini chietiste, pătrunsă de tentația tăcerii, a unui soi de "boicot al expresiei". Aceasta apasă și mai greu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Metafizia românismului pe care filosoful o expune în Spațiul mioritic se reazămă pe o serie de concepte universale, de maximă generalitate, precizate în Orizont și stil. Drumul către "apriorismul românesc" începe cu noțiunile generale care alcătuiesc armătura conceptuală a filosofiei blagiene a culturii "stil" și "unitate stilistică", "inconștient colectiv" și "personanță", "orizonturi spațiale și temporale" ale inconștientului, "accentul axiologic" și "atitudinile anabasică și catabasică", la care se adaugă "năzuința formativă" pentru a forma "matricea stilistică". Acceptând asumpțiile filosofiei germane a culturii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spațial inconștient al spiritualității noastre etnice; ii) orizontul temporal al românismului definit de o încăpățânată sfidare a provocărilor istoriei exprimată printr-un recurent "boicot al istoriei" (p. 230). Cele două axe orizontice spațio-temporale constitutive matricei stilistice românești fuzionează în metafizica blagiană a românismului pentru a rezulta ceea ce poate fi numit cronotopul matricial în coordonatele căreia se desfășoară drama istorică românească. Dacia Traiană este orizontul spațial în cadrul căruia s-a precipitat țâșnirea în "istorie" a românismului. Tragedia originară a destinului românismului în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a românismului. Tragedia originară a destinului românismului în istorie a constat însă în năvălirea valurilor de popoare migratoare, care au anihilat angajarea proto-românilor în istorie. "Începuturile românismului coincid astfel cu o "retragere" din "istorie"" (p. 227). Metaforicitatea neprelucrabilă a limbajului blagian obligă imperativ la reproducere, ca în cazul de față, în care filosoful lansează o altă metaforă fascinantă pentru a ilustra această recluziune în sine a românismului pus în fața asaltului devastator al istoriei: "Pre-românismul s-a retras gasteropodic în scoica sa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dar nu istorie de evoluție firească" (p. 240). După cum nota V. Muscă (1996), încercând să situeze sistemul lui Blaga în categoriile binare în care se împart "filosofia existenței" și "filosofia devenirii", formula în care se organizează atât de sistematic gândirea blagiană este perfect încadrabilă în blocul filosofiei existenței. Blaga identifică în matricea stilistică autohtonă un "apriorism românesc", un "românism" pe care îl înțelege sub forma unei constelații de determinante spirituale (p. 225). Cronotopul matricial alcătuit din încrucișarea axelor spațială și temporală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
indelebil în orice suflare culturală a geniului etnic, Blaga elaborează un foarte puternic argument, înrădăcinat într-un sistem metafizic de o robustețe geometrică, în favoarea permanenței ontologice a românismului în spațiul mioritic. Venerabila teză a continuității românești își găsește în metafizica blagiană a românismului aprioric desăvârșirea stilistică. Cuplată cu ideea la fel de tare a "unității stilistice" a spiritualității românești, care adaugă încă un contrafort doctrinei unității neamului românesc, avem în filosofia lui Blaga o teorie cronotopială a identității etnice românești cea mai stilată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]