1,034 matches
-
cele subordonate față de verba dicendi, (90h-i)), structurile neinversate sunt, de asemenea, posibile (91). (90) a. Venit-ai încoace ainte de vreame a munci noi? (CC1.1567: 65v) b. oare afla-va fapte bune pre pământ? (CC1.1567: 242r) c. O, blajine Evante, dară pute-voiu merge până la raiu? (A.1620: 15v) d. Atuncea Noe dășchise corabiia de o margine și trimise pre corb, să vază: scăzut-au apa de pre pământ? (PI.~1650: 10r) e. Cunoști-mă pre mine, au ba? (NL
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Tetraevanghelul tipărit de Coresi. Brașov 1560 - 1561, comparat cu Evangheliarul lui Radu de la Mănicești. 1574, ed. F. Dimitrescu, București: Editura Academiei, 1963. CV.1563-83 Codicele Voronețean. Ed. M. Costinescu, București: Editura Academiei, 1981, 229-400. CZB.1675-6 Călătoria lui Zosim la blajini. Ed. M. Stanciu-Istrate, București: Minerva, 1999 (Cele mai vechi cărți populare în literatura română, 3), 55-65. DDL.1679 Dosoftei, Dumnezăiasca liturghie. Ed. N. A. Ursu, Iași: Mitropolia Moldovei și Sucevei, 1980, 3-313. DÎ Documente și însemnări românești din secolul al XVI
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
contraatacă“ de Tudor Popescu, regia Ioan Ieremia l 1988 - Zaițev, în „O zi de odihnă“ de V. Kataev, regia Ioan Ieremia l 1988 - Cebutîkin, în „Trei surori“ de A.P. Cehov, regia Alexa Visarion l 1989 - Vasile Vasile, în „Sfântul Mitică Blajinul“ de A. Baranga, regia Emil Reus l 1989 - Vencel, în „Moara de pulbere“ de D.R. Popescu, regia Ioan Ieremia l 1992 - Edoardo, în „Delict în Insula caprelor“ de Ugo Betti, regia Dan Alecsandrescu l 1995 - Tata, în „Proștii sub clar
Agenda2004-13-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282223_a_283552]
-
și despre călătoriile lui, simple jocuri de autoprotecție în care beneficiarul lor crede cumpănit, anunțînd intrarea în convențiile modernității. Dincolo, oarecum, de modernitate, la pragul unei alte tranziții (spre ce? spre unde?), călătoriile lui Dimov sînt de-aceeași sorginte. Bizarerii blajine, desprinderi colorate de o lume tot mai cenușie. Cărora nu li se poate găsi nici fantasticul-fantastic, nici miza unei înfruntări pieptișe cu realul, ci doar o plăcere a rătăcirii printre lucruri bineștiute, ca și cînd le-ai confunda, pe întuneric
Călătorie fără sfîrsit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6769_a_8094]
-
nu a putut fi clintită nici de veleitarii superficiali și aroganți, așa cum s-au manifestat ei în cazul demolării Coloanei... lui Brâncuși de la Tîrgu Jiu, și nici de escrocii și de impostorii analfabeți care au infectat piața românească, sub privirile blajine ale celor care veghează la buna funcționare a infracțiunii, cu acele obiecte triviale și ridicole atribuite lui Brâncuși. Însă în pofida firii sale discrete și pudice, atunci cînd vibrația lăuntrică l-a copleșit și cînd obrăznicia și vulgaritatea celor din jur
Stingerea lui Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8872_a_10197]
-
Cristian Teodorescu Mă așteptam ca după "schimbarea schimbării" și dl Ion Iliescu și dl Năstase să capete o atitudine mai blajină față de presă. Măcar pentru a nu repeta greșeala fostului președinte Constantinescu și a cîtorva lideri țărăniști care s-au rățoit la ziariști că nu prezintă realitatea luminoasă a regimului și nu înțeleg spiritul său reformator. (Îmi amintesc și acum cu
Strategii securistice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15142_a_16467]
-
alcătuit un portret expurgat, bineînțeles, de etichetele infamante pe care i le aplicase savantului Securitatea, în viziunea căreia etnologul era o persoană "bizară și nocivă", un însingurat, un izolat. Dimpotrivă, scrie monografistul, omul a fost caracterizat de sociabilitate, de atitudine blajină, de cultul muncii, de cultul familiei, de cultul Iașilor, de înțeleaptă iubire față de oameni, de admirație față de personalități ale trecutului precum D. Cantemir și B. P. Hasdeu, față de contemporani marcanți ai săi, ca Eugen Coșeriu, Th. Simenschy, Ion Petrovici, I. D
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
excelent disimulat. „Emil Blaj. Nu, nu e numele adevărat al eroului meu. Pentru a-i proteja identitatea, am lăsat doar prenumele real. Numele de familie l-am ales eu, pentru că Emil, eroul acestei cărți, ar putea fi numit o ființă blajină, poate mult prea blajină pentru o lume atât de dezlănțuită”, citim în Nota editorului (p. 9). Două sute de pagini mai târziu, când același narator ne descrie în amănunt suicidul, aflăm că acesta a constat dintr-o mulțime de gesturi cumulate
Dosare de existență, exerciții de lectură by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2631_a_3956]
-
Nu, nu e numele adevărat al eroului meu. Pentru a-i proteja identitatea, am lăsat doar prenumele real. Numele de familie l-am ales eu, pentru că Emil, eroul acestei cărți, ar putea fi numit o ființă blajină, poate mult prea blajină pentru o lume atât de dezlănțuită”, citim în Nota editorului (p. 9). Două sute de pagini mai târziu, când același narator ne descrie în amănunt suicidul, aflăm că acesta a constat dintr-o mulțime de gesturi cumulate: pastile plus alcool plus
Dosare de existență, exerciții de lectură by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2631_a_3956]
-
Față de senzaționalul cu care suntem noi, azi, obișnuiți, venind din aceeași zonă, constatările lui Alexandru Mușina sunt, poate, nespectaculoase. La vremea lor, ele trădau, însă, o mare empatie cu o generație venită în poezie dinspre catedră și o mare și blajină înțelegere a unei lumi în care il faut tenter de vivre. Găsind soluții de-a o transporta într-un alt decor, care este și nu este cel atât de bine cunoscut. În totul, școala lui Mușina e asemeni celei a
Profesorul A.M. by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3466_a_4791]
-
oameni care-și fac singuri dreptate, de nelegiuire. Nu moș-te-nește cele O mie și una de nopți, ci arată un Orient mult mai crud, stîrnind, remarcă Rodica Zafiu după ce a recitit critica anilor '30, nu o dată, ostilitate. Trăsăturile naționale, convențional blajine, se opuneau, în percepția unei critici colorate de autenticism, imaginii brutale din oglinda lui Istrati. Descrierea tipurilor de violență, discutarea modului în care ea e contemplată și asimilată, în cele din urmă, normalității, trec, în studiul Rodicăi Zafiu, de clișee
Călătorii scrisului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7128_a_8453]
-
de cîte ceva. Pînă să ajungă el de la gară la cenaclu, Sorin Preda și Nedelciu îi pregăteau atmosfera. Adică relatau faptele și vorbele lui Crăciun din timpul studenției, îngroșîndu-i seriozitatea, ceea ce nu era prea greu, încît cînd Gheorghe apărea - grav, blajin și nemulțumit, ne umfla pe toți rîsul. Vedeta noastră era Nedelciu, cel care a fost vîrful de lance al prozatorilor optzeciști, dar strategul a devenit Crăciun. El ne dădea la toți peste picioare dacă uitam sau nu aveam loc să
Mulţumesc, Gheorghe! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9906_a_11231]
-
încercărilor melancoliei îi conferă o sensibilitate mai pătrunzătoare, ad secretiora et altiora contemplanda conducit". E adevărat că, așa cum observa Ficino, " Saturn nu desemnează de regulă calitatea și soarta comună a muritorilor, ci pe omul separat de ceilalți, divin sau bestial, blajin sau strivit de o extremă mizerie". Dar fetele bestiala și genială (sinonim renascentist pentru divin), ca și mizeria, nefericirea, formează o platformă pentru marea personalitate creatoare, pentru înălțarea ei în abstracțiune și metafizic. Unul din poeții de curte ai lui
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
se știe cîți securiști de meserie s-au ținut după profesorul Livius Ciocârlie din 1966, pînă în 1989. A rezultat un dosar de peste 1000 de pagini. Cînd am citit confesiunea sa din revista "22", mi-am imaginat, la început, că blajinul cărturar a dus o viață dublă. Mă așteptam să aflu că se vîrîse în cine știe ce filieră de comunicații (spionaj) cu Occidentul sau că fusese organizatorul vreunei mișcări secrete împotriva regimului. Dl Ciocârlie îmi taie macaroana acestor scenarii. Recunoaște, cu părere
Securitatea l-a mirosit pe Livius Ciocârlie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9413_a_10738]
-
așa, ca o focă (avea cam 30 de ani), și începe să ne explice și să scrie pe tablă niște lucruri care pentru noi erau...pe chinezește. Nu înțelegeam nimic. Pînă să vină acest interimar mustăcios, avuseserăm un profesor tare blajin, d-l Focsa. Văzînd pe figurile noastre nedumerirea, Dan Barbilian ne-a scos pe rînd la tablă: am fost cu toții lamentabili, ce mai! Și cînd a văzut cît de ageamii sîntem, Dan Barbilian s-a înfuriat. A țipat la noi
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
pe marginea unor noțiuni aparținînd jargonului medical, reflecții despre psihanaliză sau despre starea de spirit ce domnește în lume: o degringoladă provocată de lipsa sentimentului transcendentului și întețită de imperialismul financiar sub a cărui zodie trăim. Autorul e un spirit blajin, nebătăios, dar manifestînd o curiozitate vie pentru lumea filozofiei. Neavînd o natură emotivă, expresia autorului are netezimea stinsă a frazelor cuminți. E genul de scriitor care nu se încinge pe măsură ce intră în atmosfera temei, tonul fiind de curgere liniștită și
Ochiul clinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6241_a_7566]
-
asimilată în structura acestui demers: între document și ficțiune, câtă e, se produce o relație osmotică și aceasta e una dintre reușitele lui Jay Parini. Titlul romanului duce la imaginea comună instalată în memoria colectivă: un bătrân genial, înțelept și blajin, simțindu-și sfârșitul aproape, fuge dintre ai săi, care prea îl sâcâiau de la o vreme și, căutându-și liniștea de pe urmă, moare singur pe o bancă de pe peronul unei gări obscure din imensitatea măicuței Rusii. Una dintre ideile cărții lui
Un „docu-roman“ by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6744_a_8069]
-
Păseri lăutari./ Pasarele mii/ Și stele făclii!") O povățuiește că și mamei sale să-i spuie că nu s-a întors acasă pentru că s-a însurat și s-a dus cu o fată de crai în lume. Din această resemnare blajina s-a nascut ideea fatalismului care ar fi trăsătură fundamentală a românului. El n-ar reacționa niciodată luptător în fața năpastei, ci s-ar supune înțelept și fatalist. În Spațiul mioritic (1936), componența a Trilogiei culturii, Blaga a stabilit că de vreme ce
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
prezent între noi, cu o voce proprie nu mai puțin îndreptățită decît cea intelectualizantă ori stradală, jemanfișistă, în vogă acum. Unul din autorii care o cultivă în chip caracteristic este sigheteanul Vasile Muste. Descendent al unui șir de preoți, om blajin, criptînd însă sub o asemenea înfățișare impulsurile năvalnice ale toposului natal, d-sa ne propune figura unui maramureșean în suflet și trup, „uimind întunericul pe cărări neumblate/ cu alte ploi demult răstignit în înalturi” (Copil cu zmeu). Sentimental fără a
Într-o nouă variantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4146_a_5471]
-
Sache, celebrul jurist european, figurează și că emitent de opinii în volumul de însemnări în pregătire al Editură Allfa ( Doamne ajuta!) tot al autorului modestelor rînduri de față; ...ei bine, amicul, un vitalist de forță în concepții, trecut deodată la blajinii ecologiști... Numai la una că aceasta nu m-aș fi așteptat. Cum, teribelul domn, filozof, putem spune, al legilor sălbatice ale naturii, afirmînd decis că natura, inclusiv cea umană, este și trebuie să fie o junglă, unde milă ar fi
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
primească numeroșii musafiri, ceea ce îl face nervos. De unde obsesia lui cu privire la "catastrofa necesară", la apocalipsa iminentă, a cărei imagine pare să-i provoace o satisfacție de-a dreptul euforică? Dezamăgirea iubirii de aproapele, insomnie, crize de creație? Disperarea oamenilor prea blajini. 16.3.1977. Cioran și Sperber sunt personificarea celor mai ascuțite contradicții: unul dintre ei ține la aspectul pozitiv, în ciuda unui destin propriu dintre cele mai dure, este recunoscător pentru fiecare turnură benefică, pentru fiecare zi cu soare, celălalt - Cioran
Wolfgang Kraus despre Emil Cioran () [Corola-journal/Journalistic/7297_a_8622]
-
ridicîndu-se din ocean,... involvens umbră magna terramque polumque mirmidonumque dolos... învăluind cu o umbră imensă pămîntul și polii și vicleniile grecilor ( Cînd cu calul lor troian). Cu asta m-am aparat de fapt,... clasicii,... Platon,... certîndu-mă cu bunul Rachmuth, evreul blajin, insă îndoctrinat, sincer, si care susținea că autorul mîțului Peșterii era un reacționar și un idealist... Și-i spuneam, cu candoare, (și sînt sigur că nu m-a turnat niciodată, fiindcă totdeauna vorbeam singuri fără să mai fie altcineva de
Monstrum horrendum ingens by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18143_a_19468]
-
pe atunci douăzeci și șase sau douăzeci și șapte de ani, adică era în plină strălucire a frumuseții sale. Avea un mers de regină sau de zeiță și ochi cu luciri de smarald, de o frumusețe neasemuită, cu o căutătură blajină, dar și maiestuoasă. Gura îi era mică și rumenă; deși buza de jos trecea puțin peste cea de sus, ca la toți principii casei de Austria, această gură știa să întruchipeze grația atunci cînd surîdea, dar și dezgustul neîndurător atunci
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
Nu mă satisface nimic, oricum, cu atît mai mult nu mă satisfac cei care își găsesc un rost în a sculpta aerul din jurul cuvintelor ce vin spre noi, roze și pline de razele nestăpînite ale lunii. Nu-mi place viziunea blajină și visătoare a unui cosmos educat prin metafore nenumărate. Ce să mă fac eu biată muritoare ce vreau să mă regăsesc în fața lui Dumnezeu cu o lume atît de colorată ca și a lui Cărtărescu. Atîtea baloane colorate peste capul
Confesiuni nefardate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13132_a_14457]
-
din zile am ieșit ca de obicei pe uliță și am văzut apropiindu-se un om ca la 50 de ani, îmbrăcat la fel ca și ceilalți țărani: în pantaloni groși de dimie, surtuc și încălțat cu opinci; un bărbat blajin care s-a oprit imediat ce m-am postat în fața lui. În timp ce mă pregăteam să rostesc cuvintele pe care ajunsesem să le spun ca pe o poezie, am simțit cum mi-au fost smule din mâini găina și cuțitul. Săriseră femeile
Românul care l-a întâlnit pe Dumnezeu. Ce spune un mare scriitor by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34633_a_35958]