897 matches
-
S.J. , ed., Confraternities and Catholic Reform în Italy, France, and Spain, Sixteenth Century Essay and Studies 44 (Kirksville, 1999), 113-114, incepand cu 1542 o treime din amenzile pentru blasfemii în Florența erau direcționate către ajutorarea săracilor. 101 Pentru legislația asupra blasfemiei în secolele XVI-XVII, vezi Christin, "Sur la condamnation" (n. 28 mai sus), 49, si, în general, articolul său din "Matériaux [I-II]" (n. 5 mai sus), 29 (1994), 56-67, si 32 (1996), 67-85. 102 Gli stătuți quattrocenteschi di Bădia Tedalda
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
del Quadro, care a fost condamnat la plata unei amenzi de 200 de lire și perforarea limbii pentru că spusese "Târfa lui Christos" așa cum este scris în apelul sau și în mărturisirea să: pentru care Excelentă Să Ducele, daca nu era blasfemie a unui sfânt, uneori a eliminat pedeapsă corporală și a insistat doar pe cea pecuniara... Cât despre acest caz, Excelentă Să a fost informată și i s-a spus totul despre natura blasfemiei, si cum Piero este bătrân, sărac, si
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
care Excelentă Să Ducele, daca nu era blasfemie a unui sfânt, uneori a eliminat pedeapsă corporală și a insistat doar pe cea pecuniara... Cât despre acest caz, Excelentă Să a fost informată și i s-a spus totul despre natura blasfemiei, si cum Piero este bătrân, sărac, si împovărat de familie. Și la fel, așteptăm ceea ce Ilustra Să Excelentă ne va sfătui în această privință]. 105 ÎI Ravenna 1311, c. 27, în Mansi, Collectio (n. 16 mai sus), XXV, col. 471-472
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
nu în fața celor Opt. 212 Cu alte cuvinte nimeni nu a dat din cap în semn de acceptare a apelului. 213 "Boerius" este juristul francez Nicolas de Bohier (m. 1539), autor al Decisiones aureae, 2 vol. (Veneția, 1568), care discută blasfemia la 749-755 (pârș. 2, questio 301). Del Migliore nu l-a citat direct, ci pare să-l fi citat via un alt jurist. Compară, de exemplu, Tiberio Deciani, Tractatus criminalis, 2 vol. (Veneția 1590), ÎI, 6 (cartea 6, cap. 2
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
părea smuls). Te duci Înainte de răsăritul soarelui la fântână, scoți apă neîncepută, pui ciutura pe colacul fântânii și slobozi În apă capul de cuc. Înconjuri fântâna de trei ori și spui vorbele estea, pe care trebuie să le Înveți (erau blasfemii la adresa Sfintei Fecioare). Apoi, bei din ciutură, azvârli ce ți-o rămâne În patru vânturi și scapi de soarta cea ră.» Acest exercițiu de magie neagră, ce mi se propunea, m-a scos din toropeală. Am sărit ca arsă și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
fost cel de a scrie. M-a părăsit până și dorința de a scrie frumos. Nu a mai rămas nimic. Am facut, în nebunia mea, un pariu cu Dumnezeu. Am început să scriu la o carte care este o hula. Blasfemia nu se iartă în veci. Și am cerut Domnului să mă ajute să nu termin cartea, dacă, scriind-o, îmi pierd sufletul. A fost un alt vis, poate ultimul vis. Poate pierderea dorinței de viață este un răspuns. Am obosit
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
de scăpare pentru omenire: Arde, Îneacă tot Doamne! Cum de rabzi? Antonia avea momente În care se gîndea că nici Dumnezeu nu mai era cel de odinioară, neîndurător cu păcatul, poate chiar și El... Speriată, se autoflagela, În minte, pentru blasfemie: Iau În deșert numele Domnului, sînt o păcătoasă, sînt o stricată, o nenorocită: se plesnea pe spinarea minții cu bicele ultimei pocăinți, gemea; o durere insuportabilă Îi străbătea, atunci, cu adevărat, creierul, ar fi putut face o comoție ori chiar
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
să cuprindă Întreg trupul. Thomas Își iubea țara; la rîndul ei, aceasta se arăta tolerantă; dus la poliție, În tinerețea dintîi, În nenumărate rînduri, fusese de fiecare dată eliberat; amenzile fuseseră mici, de vreme ce nu izbuteau să Îl potolească. CÎt despre blasfemia cu Isus profet... Thomas era un cetățean al timpului său, cine ar fi putut să spună cu adevărat cum trebuia să fie un om potrivit unor vremuri anume? S-ar fi putut vorbi și de o viață Închipuită a lui
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
A fost nevoie de secole pentru a ne da bătuți în fața evidenței a ceea ce Copernic a citit printre stele, cu aceeași iubire și aceeași onestitate cu care hagiografii și misticii au cântat și s-au rugat. Ni se părea o blasfemie să auzim că Pământul nostru avea să nu mai fie curtenit, în vecii vecilor, de soare, de lună și de stele. Ba, chiar ne-a fost frică că nu vom mai putea citi în adevăr Scriptura de nu-l vom
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
oscior?! Ca tu să săvârșești, acum, una dintre cele mai ireparabile greșeli... Din câte le e dat, pământenilor, să comită?! 357 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Până la urmă, căzură la înțelegere ca madam Nicolici să rostească, tare și răspicat, blasfemia, Sinistratul încuviințînd o singură dată din cap. Liceanul intuia că poezia domnului Cîrlova se va dovedi o poezie cât se poate de agreabilă. Își promise ca, în timp ce controlorul spiritual va călca porunca a treia și el va bâțâi, ca un
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
diavolul este „tatăl minciunii” (In. 8,4). Oricine „care nu mărturisește pe Iisus Hristos, nu este de la Dumnezeu, ci este duhul lui antihrist” (1In. 4,3). Au existat, fără îndoială, reacții organizate împotriva kerygmei apostolice. Varietatea acestor poziții include atât blasfemiile fățișe, cât și numeroase mostre de rea-intenție. Totuși, trebuie să acceptăm că problemele cu care ereticii s-au confruntat erau nu mai puțin și problemele teologilor ortodocși: în primul rând, înțelegerea unității transcendentale a Scripturilor și recepția Revelației în Biserica
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
biserică, nicidecum în afara ei. Vrea să curețe de mucegai creierele cardinalilor și să înlăture opreliștea dintre conceptul de Dumnezeu și cel de Natură. Atunci când își exprimă proprille idei teologice confraților, mulți își fac semnul crucii și se îndepărtează: Erezii, erezii, blasfemie, fra' Tommaso. Nici vorbă să se facă înțeles. Cine-l ascultă, nu-i vine deloc ușor să-l urmărească, ca și cum el ar muta cursul unui râu din matca sa și l-ar vărsa peste altele.Cuvintele se modifică atunci când își
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
dat nu-ți este indiferent. Pe de altă parte, faptul că ai primit ceva în necunoștință de cauză poate să devină sursa unui protest infinit. De aici ambiguitatea oricărui jurnal, amestec de curtoazie, tandrețe și recunoștință cu strigăte, reproșuri și blasfemii. Ceea ce se numește îndeobște "depresie nervoasă" este o criză prelungită de luciditate. Depresivul iese din rândul "oamenilor normali" și începe să vadă altfel. Această schimbare a calității privirii survine ca urmare a degradării stratului protector pe care, pentru orice om
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
aparțin deopotrivă Casanova, de Sade sau faimosul Gruppensex contemporan. luni, 4 martie Cine a spus că iubirea repetă, că ea nu este decât o imensă tautologie a speciei în care se scaldă, pre-firînd aceleași gesturi, toate cuplurile lumii? Există oare blasfemie mai mare? Fiecare cuplu se naște printr-o suită de gesturi fondatoare. Iar gesturile acestea nimeni, până la cei doi, nu le-a mai făcut vreodată și nimeni, până la sfârșitul timpurilor, nu le poate repeta. Alunecarea unei priviri, felul de a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
unui jurnal trebuie să afli care anume este încăperea din ființa ta pe care nu o poți deschide decât cu prețul pierderii, al destrămării, al îmbolnăvirii. Atât pentru terapia psihanalitică cât și pentru etica religioasă acest tip de discurs este blasfemie. În ambele cazuri, camera zăvorită, ușa condamnată, încăperea tăinuită etc. reprezintă un scandal. În primul caz, acolo se intră cu chei potrivite și cu lanterna în mână, rezultatul prezumat fiind "vindecarea"; în cel de al doilea caz, camera este deschisă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dricul d-voastră a ajuns să se poticnească, foarte probabil în căutare de întâmplări, coincidență, în fața unei mici capele pentru ciumați. Daca e sa ne luăm după praful de pe el, dricul tău e unul fanatic. La dumneata totul tinde spre blasfemie, spre soluția finală 1, deci spre Absolut. Istovirea de sine este mediocritatea ta binevoitoare, incinerarea de sine este media la nivel ridicat. Până una alta ești un mișcător și agitat cap de Idiot. (Vehiculul gol a intrat între timp și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
să latre, să cerșească și să facă pe el. EL: Dar ca și cățel de rasă aș primi un locșor direct sub cel al crucificatului porc de câine în cel mai înalt cimitir câinesc personal al d-vostră. Știu asta. EA: Blasfemia este bine ancorată în câmpul tău de sfeclă, dar apelați prea des la ea, cu al d-voastră porc de câine crucificat, asta face să dea de bănuit conștiința dumitale. Dar mie mi-e indiferent dacă porcul de câine care
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
verificat, oferă locutorului un feed-back direct, imediat, care nu are loc în cazul textului scris.345 „Nevasta își pune întrebări și încearcă să găsească citate relevante care să-i susțină părerile, și acei dintre noi care nu sunt intrigați de blasfemia ei, îi admiră rezistența și tenacitatea și curajul.”346 Puterea limbajului dovedește la târgoveața din Bath un lucru aproape paradoxal: nu construiește, ci distruge.347 Personajele feminine se disting în opera chauceriană tocmai prin puterea de a vorbi sau prin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
discutat În dialogurile delfice. Concepțiile expuse de Ammonios despre univers (to pan), despre principiile primare și lumea metafizică sunt vădit rodul Învățăturilor platonizante despre structura universului. Identificarea lui Apollo cu Soarele, deși circulă Încă, i se pare bătrânului filosof o blasfemie. Pentru el Apollo se identifică cu eidos (forma), stadiul suprem din eide (formele) stabilite de Platon. Cu bunăvoință, Soarele poate fi considerat cel mult un simbol al „formei” supreme. * Între acest dialog compus de Plutarh și unele Învățături similare din
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
verificat, oferă locutorului un feed-back direct, imediat, care nu are loc în cazul textului scris.345 „Nevasta își pune întrebări și încearcă să găsească citate relevante care să-i susțină părerile, și acei dintre noi care nu sunt intrigați de blasfemia ei, îi admiră rezistența și tenacitatea și curajul.”346 Puterea limbajului dovedește la târgoveața din Bath un lucru aproape paradoxal: nu construiește, ci distruge.347 Personajele feminine se disting în opera chauceriană tocmai prin puterea de a vorbi sau prin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
din fotoliul propagandei de partid, publică o carte de versuri intitulată - chiar așa! - „Steaua Eminescu”, poate cea mai proastă carte scrisă vreodată în limba română. Nimeni din criticii și eminescologii noștri nu s-au simțit ofensați, n-au consemnat măcar blasfemia, iar „creatorul”, devenit deodată un adorator impenitent al lui Eminescu, promite să scrie și un al doilea volum. Nu mai pomenesc aici de marea armată de versificatori, plodiți parcă pe bandă rulantă, care se simt obligați să consacre „câteva versuri
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
decât sinuciderea lui Cato», scrie cuprins de-o frenetică admirație Seneca. Și totuși, această moarte voluntară, cea mai glorioasă din istoria Occidentului, s-a alterat de atâtea confuzii, de atâtea contradicții.33 Astăzi, sinuciderea nu mai iscă oroarea, spaima, revelația blasfemiei pe care o invoca Biserica. Demonetizată alături de celelalte boli ale veacului, ea rezistă mai degrabă ca temă a literaturii, decât ca dramă capitală a umanității. „Aveți moartea În mână!” Puține morți sunt filozofice, așa cum e aceea a lui Cato, model
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și ei, e o ființă delirantă, neîndemânatică și devotată. Germanii sunt, așadar, ceea ce ar fi vrut el să fie. Ca și ei, el nu aparține unei națiuni, ci unei rase. Antrenat Într-un vertij al negării, Drieu nu ocolește nici blasfemia și nici blestemul păgân: Ei bine, În această zi În care Hitler eșuează, după Napoleon, Cezar și Alexandru (mort la bordel), țin să spun că-l disprețuiesc pe Isus, ceea ce e mai bine decât a-l urî. Această umanitate nu
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
acceptabilă, deși, la o analiză mai atentă, descoperim că este incompatibilă cu libertatea de expesie. De unde vine și întrebarea: toate judecățile de valoare sunt legitime? Putem spune orice, oricui? Unii se revoltă împotriva cenzurii pornografiei. Alții revendică dreptul de a blasfemia. Câteva sute de artiști, marea majoritate francezi, au semnat un manifest în care proclamă că "nicio religie, nicio filozofie, niciun concept filosofic, nicio rațiune de stat nu justifică nici cea mai mică lezare a libertății de expresie". Contrar acestor declarații
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
absorbind totul pe masura ce înaintează. Începe cu o zi frumoasă de o oră, cu străluciri; strălucirea este însă falsă și anticipează furtună". 1811-1863 William Makepeace Thackeroy (1811-1863) afirmă într-una din scrisori: "Toți am gasit piesă plicticoasa... Deși este aproape o blasfemie să afirmi că o piesă de Shakespeare este proastă, nu pot să mă abțin să spun că așa cred eu". 1817 William Hazlitt (1778-1830), eseist englez, scria în Characters of Shakespeare's Plays (Personajele din opera lui Shakespeare), că Regele
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]