738 matches
-
Vehiculele erau propulsate inițial de un motor Horch de 3,5 litri pe benzină, acesta fiind mai târziu înlocuit cu unul cu o capacitate de 3,8 litri. Toată seria a beneficiat de tracțiune integrală, până în 1943 anvelopele fiind antiglonț. Blindajul avea o grosime de 8 mm în partea frontală și în lateral, iar în spate, la plafon și podea avea o grosime de 5 mm. Ulterior, blindajul a crescut la 14,5 mm sau 30 de mm, în funcție de model. Primul
Leichter Panzerspähwagen () [Corola-website/Science/319947_a_321276]
-
litri. Toată seria a beneficiat de tracțiune integrală, până în 1943 anvelopele fiind antiglonț. Blindajul avea o grosime de 8 mm în partea frontală și în lateral, iar în spate, la plafon și podea avea o grosime de 5 mm. Ulterior, blindajul a crescut la 14,5 mm sau 30 de mm, în funcție de model. Primul vehicul al seriei și totodată modelul de bază, proiectat în 1934. Producția a încetat în mai 1940, acest model fiind construit în 339 de exemplare. Vehiculul era
Leichter Panzerspähwagen () [Corola-website/Science/319947_a_321276]
-
2 persoane: șofer și comandant. Comandantul se ocupa și de mitraliera din turelă; acesta putea fi folosită defensiv împotriva aviației. Inițial, mitraliera era de tipul MG 13, însă din 1938 acest tip de mitralieră a fost înlocuit de MG 34. Blindajul era format din plăci sudate la un unghi de 35° care protejau echipajul de gloațele de calibru 8 mm sau de mitralierele de calibru 7,62 mm. În timpul producției, SdKfz 221 nu a beneficiat de un aparat de radio, însă
Leichter Panzerspähwagen () [Corola-website/Science/319947_a_321276]
-
34 era montată coaxial pe un piedestal și putea fi orientată într-o pozitie aproape verticală, pentru a fi folosită defensiv împotriva aviației. Echipajul era format din 3 persoane: comandantul/servant, tunarul și șoferul. Din luna mai a anului 1942, blindajul frontal a fost mărit la 30 de mm, șasiul a fost îmbunătățit, motorul a fost schimbat cu unul de 3,8 litri, iar autovehiculul a beneficiat de frâne hidraulice. Spre deosebire de SdKfz. 221, care nu putea manevra decât roțile din față
Leichter Panzerspähwagen () [Corola-website/Science/319947_a_321276]
-
mitralieră MG 34. Echipajul era format din 3 persoane: comandantul autovehiculului, care manevra și mitraliera, operatorul radio și șoferul. În luna mai a anului 1942, acest model a suferit aceleași schimbări ca și SdKfz. 222: șasiu nou, motor mai mare, blindaj de 30 mm, frâne hidraulice, precum și dotarea cu un radio cu rază scurtă de acțiune. Greutatea era de 4,56 tone. În total au fost fabricate 550 de vehicule de acest tip, din 1935 până în ianuarie 1944 când producția a
Leichter Panzerspähwagen () [Corola-website/Science/319947_a_321276]
-
blindat, șenilat, amfibiu, proiectat și fabricat în România. Deși denumirea vehiculului în cadrul Armatei Române este asemănătoare unei mașini de luptă a infanteriei, este clasificat ca fiind un transportor blindat șenilat de către ONU și Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS), din cauza blindajului și armamentului ușor. Vehiculul blindat are la bază șasiul autotunului sovietic SU-76, fabricat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. MLVM este un vehicul specializat, destinat formațiunilor de vânători de munte. Carcasa este asemănătoare mașinii sovietice de luptă a infanteriei
MLVM () [Corola-website/Science/321663_a_322992]
-
dotare nu are un sistem de stabilizare. Din cauza puterii de foc limitate, MLVM nu poate fi clasificat ca fiind o mașină de luptă a infanteriei. Grupa de vânători de munte are în dotare și un aruncător de grenade antitanc AG-7. Blindajul este din plăci de oțel sudate și asigură protecție împotriva gloanțelor de calibru 7,62 mm și schijelor artileriei. Suspensia este de tip bară de torsiune. Galeții (câte șase la fiecare șenilă) sunt găuriți pentru a reduce greutatea. MLVM este
MLVM () [Corola-website/Science/321663_a_322992]
-
lansatoare de grenade fumigene, sistem optic mai performant, transmisie automată, motor diesel Mercedes-Benz sau Deutz (de aproximativ 400 de cai putere), sistem automat de stingere a incendiilor, sisteme de comandă și control îmbunătățite și posibilitatea de a monta plăci de blindaj suplimentare. Greutatea noului vehicul era de 11,3 tone, însă viteza maximă, puterea specifică și autonomia erau mai mari. În urma îmbunătățirii armamentului, vehiculul putea fi clasificat ca o mașină de luptă a infanteriei. Rezultatul programului de modernizare era un vehicul
MLVM () [Corola-website/Science/321663_a_322992]
-
proiectul inițial.<br> Luând în considerare restricțiile politico-diplomatice, tehnice, și geografice, inginerii germani au pus la punct proiectul bastimentului la sfârșitul lui 1934. Acesta prevedea o navă foarte bine blindată, foarte rapidă, dar slab înarmată în raport cu dimensiunile sale totale. Dimensiuni: Blindaj<br> Citadela cuirasatului proteja 70% din lungime pe linia de plutire. Grosimea blindajului vertical varia între 145 și 320mm, iar a celui orizontal între 50 și 110mm. Plăcile de armură se suprapuneau în zonele vitale ale navei, astfel că un
Bismarck (cuirasat) () [Corola-website/Science/321268_a_322597]
-
au pus la punct proiectul bastimentului la sfârșitul lui 1934. Acesta prevedea o navă foarte bine blindată, foarte rapidă, dar slab înarmată în raport cu dimensiunile sale totale. Dimensiuni: Blindaj<br> Citadela cuirasatului proteja 70% din lungime pe linia de plutire. Grosimea blindajului vertical varia între 145 și 320mm, iar a celui orizontal între 50 și 110mm. Plăcile de armură se suprapuneau în zonele vitale ale navei, astfel că un proiectil ar fi trebuit să spargă 2 straturi succesive de armură pentru a
Bismarck (cuirasat) () [Corola-website/Science/321268_a_322597]
-
Tirpitz a fost începută în 1936, pe șantierul companiei Blohm&Voss din Hamburg. După 3 ani, scheletul navei era complet, și a început echiparea sa. Oțelul folosit pentru construcție era St52, un oțel omogen foarte rezistent. Toate îmbinările plăcilor de blindaj, a grinzilor și a traverselor, s-a făcut prin sudură în arc electric, în vreme ce majoritatea navelor contemporane aveau îmbinări bazate pe nituire. Acest aspect conferea o rezistență sporită navei în ansamblu. S-a pus accent deosebit pe calitatea materialelor utilizate
Bismarck (cuirasat) () [Corola-website/Science/321268_a_322597]
-
parte din proiectil se numește reactor. Înaintea conului de cupru este "cap gol" al proiectilului și în vârf o siguranță de activare, așezată la o distanță determinată pentru a avea un efect maxim destructiv. Datorită efectului Munroe la impactul cu blindajul la distanța optimă detonează explozibilul și topește cuprul din centru vârfului orientat în spate, spre bază care este orientată în față. Urmând legile hidrodinamice, cuprul și gazele exploziei formează un jet de plasmă semisolid de înaltă temperatură și viteză (până la
HEAT () [Corola-website/Science/311260_a_312589]
-
orientat în spate, spre bază care este orientată în față. Urmând legile hidrodinamice, cuprul și gazele exploziei formează un jet de plasmă semisolid de înaltă temperatură și viteză (până la 8 km pe secundă) care topește instantaneu mai mulți centimetri de blindaj creând un mic orificiu prin care injectează plasma în interiorul tancului anihilând piloții. Blindajul reactiv se considera cea mai bună apărare contra acestei muniții până la invenția blindajului compus care se compunea dintr-un "sandwich " de explozibil plastic între straturile de metal
HEAT () [Corola-website/Science/311260_a_312589]
-
cuprul și gazele exploziei formează un jet de plasmă semisolid de înaltă temperatură și viteză (până la 8 km pe secundă) care topește instantaneu mai mulți centimetri de blindaj creând un mic orificiu prin care injectează plasma în interiorul tancului anihilând piloții. Blindajul reactiv se considera cea mai bună apărare contra acestei muniții până la invenția blindajului compus care se compunea dintr-un "sandwich " de explozibil plastic între straturile de metal, care detonau când proiectilul impacta, creând un curent de gaze și o undă
HEAT () [Corola-website/Science/311260_a_312589]
-
și viteză (până la 8 km pe secundă) care topește instantaneu mai mulți centimetri de blindaj creând un mic orificiu prin care injectează plasma în interiorul tancului anihilând piloții. Blindajul reactiv se considera cea mai bună apărare contra acestei muniții până la invenția blindajului compus care se compunea dintr-un "sandwich " de explozibil plastic între straturile de metal, care detonau când proiectilul impacta, creând un curent de gaze și o undă de șoc reactivă care reduceau drastic efectivitatea atacului. S-au creat vârfuri de
HEAT () [Corola-website/Science/311260_a_312589]
-
explozibil plastic între straturile de metal, care detonau când proiectilul impacta, creând un curent de gaze și o undă de șoc reactivă care reduceau drastic efectivitatea atacului. S-au creat vârfuri de proiectil HEAT cu duble pentru a evita efectele blindajului reactiv. În ziua de azi cea mai bună protecție pasivă, dar insuficientă, sunt sofisticatele blindaje compuse din multiple aliaje de metale și ceramică care încearcă să împrăștie jetul de plasmă. Aceste blindaje compuse deja nu pot suporta efectele noilor muniții
HEAT () [Corola-website/Science/311260_a_312589]
-
gaze și o undă de șoc reactivă care reduceau drastic efectivitatea atacului. S-au creat vârfuri de proiectil HEAT cu duble pentru a evita efectele blindajului reactiv. În ziua de azi cea mai bună protecție pasivă, dar insuficientă, sunt sofisticatele blindaje compuse din multiple aliaje de metale și ceramică care încearcă să împrăștie jetul de plasmă. Aceste blindaje compuse deja nu pot suporta efectele noilor muniții, mult mai puternice . Doar blindajul MBT se poate considera mai ceva mai sigur în fața unui
HEAT () [Corola-website/Science/311260_a_312589]
-
proiectil HEAT cu duble pentru a evita efectele blindajului reactiv. În ziua de azi cea mai bună protecție pasivă, dar insuficientă, sunt sofisticatele blindaje compuse din multiple aliaje de metale și ceramică care încearcă să împrăștie jetul de plasmă. Aceste blindaje compuse deja nu pot suporta efectele noilor muniții, mult mai puternice . Doar blindajul MBT se poate considera mai ceva mai sigur în fața unui asfel de impact. În cazul transportului blindat de trupe, s-a demonstrat că sunt pradă ușoară în fața
HEAT () [Corola-website/Science/311260_a_312589]
-
azi cea mai bună protecție pasivă, dar insuficientă, sunt sofisticatele blindaje compuse din multiple aliaje de metale și ceramică care încearcă să împrăștie jetul de plasmă. Aceste blindaje compuse deja nu pot suporta efectele noilor muniții, mult mai puternice . Doar blindajul MBT se poate considera mai ceva mai sigur în fața unui asfel de impact. În cazul transportului blindat de trupe, s-a demonstrat că sunt pradă ușoară în fața orcărui tip de armament Heat, lucru observat în războiul din Irak. Deja se
HEAT () [Corola-website/Science/311260_a_312589]
-
unui asfel de impact. În cazul transportului blindat de trupe, s-a demonstrat că sunt pradă ușoară în fața orcărui tip de armament Heat, lucru observat în războiul din Irak. Deja se găsesc în fază de dezvoltare o nouă generație de blindaj special proiectată să suporte un impact de proiectil HEAT și în plus poate fi introdusă pe vehicule deja existente. Se numește DARM și cu o grosime de 200 mm oferă o protecție similară a blindajului de oțel standard (RHA) de
HEAT () [Corola-website/Science/311260_a_312589]
-
dezvoltare o nouă generație de blindaj special proiectată să suporte un impact de proiectil HEAT și în plus poate fi introdusă pe vehicule deja existente. Se numește DARM și cu o grosime de 200 mm oferă o protecție similară a blindajului de oțel standard (RHA) de 1000 mm suficient pentru a se proteja de RPG-29-V (care penetra 700 mm) și de racheta AT-8 (penetrează 700 mm).
HEAT () [Corola-website/Science/311260_a_312589]
-
articol în "Jane's Fighting Ships", pledând în favoarea conceptului său. El a propus un viitor cuirasat britanic „ideal" de 17.000 de tone, cu armamentul principal format dintr-o duzină de tunuri de 12 țoli, dispuse în opt turele, cuirasă(blindaj) de 12 țoli, și o viteză de 44 km/h (24 de noduri). Royal Navy (RN), Marina Imperială Japoneză și United States Navy (Marina Statelor Unite) au recunoscut toate aceste probleme înainte de 1905. Royal Navy a modificat proiectul cuirasatelor din "clasa
HMS Dreadnought () [Corola-website/Science/331784_a_333113]
-
descoperirii / alegerii și rostuirii liremelor în spațiile inefabile ale Logosului, pentru ca la „momentul-eclat“ al textului, să rotească labirintul vocalelor și „să rostească“ simbolul, ori (mai rar) starea absolutei libertăți a Eului, a acelui Eu fără corsete, un Eu „decorticat“, fără blindajul „normelor“, întrucât, în ultimă instanță și mai la vale de „limbajul“ corpurilor, epidermelor, suprafețelor, „cel ce iubește n-are decât o dorință: / să violeze regulile eului“, în anotimpul de hibernare a neuronilor de aur, sau de argint. Claudine Bertrand înaintează
Claudine Bertrand () [Corola-website/Science/310355_a_311684]
-
la rândul lor de pe ambele flancuri, distrugând formațiile germane formate din tancuri Panzer IV. Pentru Wehrmacht, șocul acestei înfrângeri a fost atât de mare, încât a fost ordonată o investigație specială. Guderian și tanchiștii lui au descoperit cu uimire că blindajul noilor tancuri sovietice T-34 rezista cu succes proiectilelor germane. După cum scria un general german: "Tancurile noastre T-IV cu tunurile lor scurte de 75 mm puteau distruge un T-34 doar dacă îi loveau din spate motorul." Guderian nota
Bătălia de la Moscova () [Corola-website/Science/299290_a_300619]
-
din Basarabia, avioanele He 112 au fost reprofilate ulterior pentru atacul la sol din cauza armamentului superior avioanelor IAR 80. Tunurile de calibru 20 mm erau eficiente în acest rol, însă pierderile au fost relativ mari, fiindcă He 112 nu avea blindajul specific avioanelor de atac la sol și din cauza uzurii excesive. Avioanele He 112 executau minim trei misiuni pe zi, iar mentenanța era dificilă din cauza utilizării mai multor tipuri de avioane de vânătoare. Din 1942, avioanele au fost utilizate în roluri
Heinkel He 112 () [Corola-website/Science/321817_a_323146]