967 matches
-
din 4 martie 2010. Jaspers, Karl, "Cuprinzătorul", în Texte filosofice, Editura Politică, București, 1986. Lăpușan, Aurelia, "Libertatea de a face "cum trebuie"", în Curente și tendințe în jurnalismul contemporan, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003. Larioenscu, Sanda, "O sărbătoare a calendarului tradițional: Boboteaza", în Adevărul, 6 ianuarie, 1990. Marinescu, Dan, "Triumful credinței", în Jurnalul Național, 9 mai 1999. Mitroi, Răzvan, "Ortodocșii și greco-catolicii se roagă, la câteva străzi distanță aceluiași Dumnezeu", în Adevărul, 16 martie 1998. Munteanu, Lelia, "Crucea și bâta", în Adevărul
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
22, trei numere consecutive începând din septembrie 1990; apud Iuliana Conovici, note în Ortodoxia în România Postcomunistă, vol. I, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2009, p. 92. 13 François ThuaL, op cit., p. 12. 1 Sanda Larioenscu, "O sărbătoare a calendarului tradițional: Boboteaza", în Adevărul, 6 ianuarie, 1990, p 4; 2 Peter Gross, "Mass-Media in Revolution and National Development. Romanian Laboratory", Ames, Iowa State University Press, 1996, apud Maxim Danciu, "Mass-media și jurnalismul românesc în perioada de tranziție (1990-2002)", în Curente și tendințe
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
clasele I - IV, aici În casa lui Trâmbițaș - Stan Teodor, sau Toader al lui George al Todericăi, Căoaciul. Mai Întâi a fost Învățător Ion Cotfas, un an școlar (1944 - 1945). De fapt cursurile au Început În acel an școlar după Bobotează. În anul școlar următor a venit alt Învățător, Ilisan Vasile al lui Mihai din Preluca. Om gospodar și Înstărit, ca toți ai lui Mihai, care și-a făcut timp pentru a Învăța copiii o jumătate de zi, iar după aceea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de crengi și scoarță se mai Încălzeau, iar mâncarea și-o găteau ei În fața colibei, la foc. Acolo Își frigeau carnea și Își făceau mămăliga. Foc aveau cu ce face că doar erau În pădure. La lucru se Întorceau după Bobotează. Care avea cai și boi pentru tracțiune, lucrau la plutărit. Până ce au luat ființă Fabricile de Cherestea, se făcea plutărit pe Mureș, despre care am mai vorbit. Pentru a avea imaginea unei zile de iarnă, când bărbatul pleca În zori
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
să alerge înaintea lui. Pe drum, din tot ce-i spunea călăuza, doctorul își dădu seama că domnul Rouault trebuie să fie un gospodar din cei mai înstăriți. Își rupsese piciorul, în ajun, seara, întorcîndu-se de la un vecin unde serbase Boboteaza. Nevastă-sa-i murise de doi ani. Nu avea pe lîngă dînsul decât pe domnișoara lui, care-l ajuta să țină casa. G. Flaubert, Madame Bovary În opinia lui Maurice Blanchot, povestirile lui James "sunt construite pe o axă principală
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
săptămânii serviciul divin se va ține sâmbătă după orele 18 3. Serviciile ocazionale: botezuri, cununii religioase, binecuvântarea copiilor, înmormântările, ordinările de păstor și diacon se vor oficia când cazurile respective o cer. 4. În zilele de sărbători religioase: Anul Nou, Bobotează, Săptămâna Patimilor, Paștele, Înălțarea, Rusaliile, Nașterea Domnului, serviciile divine se vor oficia concomitent cu ale celorlalte culte. 5. Cina Domnului va avea loc o dată pe lună, duminica între orele 14 16 Articolul 1 interzice ținerea serviciilor de duminică după-masa și
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
și răzbunătoare a judecății Sale”. Când Ștefan Vodă este chemat la Înalta Poartă împreună cu doamna Păuna și coconii săi, el încearcă să se abată de la porunca padișahului și să fugă în Transilvania, dar nu reușește, așa că la nici o săptămână de la Boboteaza anului 1716, pe un ger nemilos, sunt siliți să plece spre Istanbul. Tatăl său, bătrânul mare stolnic, se hotărăște să înfrunte iarna și-i însoțește încercând să întoarcă încă o dată roata soartei. Exact cum se întâmplase în urmă cu un
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a văzut o mare doamnă omorând prin arderea măruntaielor o tânără servitoare ce refuza un soț impus de ea. Aceste anecdote abominabile nu datează de mult; să lăsăm uitarea să le acopere. Iată fapte mai recente: Într-o zi de Bobotează, garnizoana era sub drapel pentru a asista la binecuvântarea apelor. Un tânăr spintecător se amuza împungând cu lovituri de sabie brațul sau pieptul trecătorilor pentru a-i face să se tragă la o parte pe trotuar. Sânul unei femei din
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
și în anumite întmplări legate de acesta. De exemplu, atunci când frige, este semn rău. Secvența nr. 13 09. 01-10.09 " -Și mata ce-ai pus aici? -Aicea? Aghiazmă șî busuioc șî aghiazmă di șapti feluri: șî aghiazmă mari șî di Bobotează șî di tăti celea șî când vini cu Postu' mari pentru Paști. Eu am di tăt neamu', di tăt felu', o tot schimb, o tot primenesc. O primenesc duminică dimineața, când râmân cî nu mai am nici oleacă di aghiazmă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Botez, Botiz, Botiza sunt numele de locuri Iordana (vîlcea în Cîmpia Burnazului), Ardan din Bistrița-Năsăud, (atestat ca Iordanfalva), Gîrdani din județul Sălaj (atestat ca Ardanfalwa, Hardanfalva, Kardanfalva, Gerdanfalva etc.). De menționat că în multe părți ale țării sărbătoarea Botezului Domnului, Boboteaza, se mai numește și Iordan (așa cum s-a obișnuit și în alte țări, îndeosebi după Cruciade). Bran Este numele unei culmi în Munții Retezatului, al unui vîrf în Munții Lotrului, al unei movile în Bărăgan și a două sate din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
om... asculta glasul pădurii și plângea... plângea și povestea povestirea nescrisă, a Anucăi, fata pădurarului. ...Era povestea nenorocului neamului ei... Născută în ajunul „Răzbelului“<footnote Războiul de Neatârnare (1877-1878). footnote>, într-o noapte cu Lună Plină, pe un ger al Bobotezei de crăpau în cuib ouăle de corb, iar haitele de lupi flămânde, năvăleau în sate, și intrau în ogrăzi urlând... Codrii vuiau de ăuitul lor... În iarna aceea, cu geruri năpraznice, încă de la Sf. Nicolae, zăpada căzuse aproape făra întrerupere
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ouăle de corb, iar haitele de lupi flămânde, năvăleau în sate, și intrau în ogrăzi urlând... Codrii vuiau de ăuitul lor... În iarna aceea, cu geruri năpraznice, încă de la Sf. Nicolae, zăpada căzuse aproape făra întrerupere...până aproape de Blagoslovenie. Odată cu Boboteaza începuse și viscolul. Crivățul gemea, șuiera, răscolind și învolburând zăpada în troiene până în streșini. Copacii trosneau cu vaiete lungi, plângătoare. De câteva nopți, mai ales, arătări sure începuseră să picteze adâncul alb al zăpezii. Erau lupii, care, înfometați, veneau de peste
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
afară. V-ați rugat...?!“ Le-a spus Iisus ucenicilor săi pe o furtună în lacul Ghenizaret. Călcau Sfinții, pe valuri, cu mare sfială și cu inima cât un purice. CAPITOLUL I Între viață și moarte er năpraznic. 1876... noaptea înspre Bobotează... Dinspre miazănoapte sufla un vânt tăios care îngheța nările. Nori grei fugeau învălătucindu-se pe cer, în straturi tot mai groase, aducând zăpezi. Pădurea era înecată într-o întunecime înfricoșătoare. Totul părea ca mort. Doar la casa pădurarului, în ochiul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pe bătrână, și ea frământată de același gând. - Ha‟di, fata mamii... hai, mai încearcă, olecuță, olecuță numa‟! o mai îndemnă, moașa, dar fără convingere. Parcă își pierduse orice urmă de nădejde. Vijelia în valuri, care a împiedecat sosirea zorilor Bobotezei, a început sa slăbească... Copilul întârzia să vină, iar femeia urlând în scăpărări de junghiuri, rămase moale. Pleoapele au început să-i lunece tremurat și mintea i s-a închis... Doar câteva pâlpâiri de lumină, licărite, prin genele dese și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
fi crezut că în inima lui ascunde o floare atât de fragilă... atât de gingașă...! Clopotele de la Schitul din deal se auziră, ca bătăi de inimă, dăngătul lor, adus pe pale de vînt pătrundea în suflet, în carne. Era Slujba Bobotezei... La auzul clopotelor deschise ochii mari... mari, și își făcu cruce, rar și larg, de pe umăr pe umăr ca lipovenii, mulțumindu-i lui Dumnezeu că le-a auzit. „- Dumnezău o vrut să le-audă!“, își zise în gând moașa Săftica
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de afară, de la marginea pădurii, izbucniră niște urlete tânguitoare... niște urlete de jale... cum nu s-au mai auzit. Lupii reveniră pe lizieră. La Schitul din inima pădurii clopotele băteau rar, cu sunet adânc, la sfârșitul slujbei Sf. Liturghii a Bobotezei. Schimnicii se închinau și se împărtășeau cu Sf. Cuminecătură. Bătrâna moașă, ca o umbră se strecură, cu o lumânare aprinsă, și i-o puse în mâinile încrucișate pe piept. ...Din senin, în văzduh se descătușă o vijelie... o dezlănțuire de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ciocâriile se legănau nevăzute... Dinspre miazănoapte sufla un vânt tăios, care îngheța nările. Soarele abia se zărea printr-o spărtură, de nori, sus în cumpăna amiezii. Clopotele băteau la Schitul din deal, de sfârșit al Sf. Liturghii. Era în ziua Bobotezei. Băteau rar și adânc, parcă, numărând clipele. Dangătele lor nu mai erau bătaie de clopote, erau tremur în carne. Iarnă aspră și geroasă cum demult n-a mai fost. Fumul din hogeag, învăluit de vântoasă, părea să-l bage înapoi
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
răstimpuri de-un geamăt, încercând să-și ridice capul din omăt. Gheorghe TESCU 140 Când, deodată... privirea i se opri pe laba din partea dreaptă din spate și urma lăsată pe zăpadă... Avu o tresărire, recunoscu lupoaica din noaptea aceea, dinspre Bobotează, când s-a născut Anuca, și el a împușcat-o în picior. Și, iarași, cu o ultimă sforțare, animalul căscă larg gura, vrând parcă, să recheme viața în adâncul mădularelor lui, de unde plecase zvâcnind fără întoarcere. Luna se ascunse după
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Fiori înghețați îi scutură tot trupul. Din țeasta zdrobită, sânge și creeri înroșiră zăpada, iar ochii... ochii aceea ca două bucățele de lună îl priveau, îl căutau... Și iarăși îi revăzu privirea în ochiul de geam, din noaptea aceea dinspre Bobotează... Privindu-și dușmanul înfrânt în luptă dreaptă, în care n-au avut de ales, nu mai resimți nimic din ura înverșunată de la început, nici în ochii de pe zăpadă nu mai vedea privirea sălbatică... ucigașă. Bietul animal îl privea acum, cu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Încă o iarnă a trecut cu zăpezi, viscole și singurătăți... Și, a venit primăvara... cu zarzări și cireși înfloriți. Anuca cu mâinile în poale, în ceardac aștepta... Un gând o purta înainte cu un an... în ziua aceea geroasă a bobotezei, când tatăl ei, vânăt de supărare, intra în casă, scoase din buzunarul de la surtuc puiul de lup și i-l întinse Anucăi, murmurând rar, abia șoptit, fără s-o privească: „- Na‟ ... să ai grijă de el!“, atât i-a spus
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
în ăuitul lui, chemări de răzbunare, și, el omul pădurii știa ce înseamnă asta din partea lupului... fiară crâncenă care ucide, așa cum i-a poruncid Dumnezeu... Și, gândul îl purtă în urmă cu peste un an, în ziua aceea geroasă a Bobotezei, când a împușcat lupoaica și i s-a părut că a citit în ochii ei... „el ți-i ursita... ai grijă de el!“, și se cutremură, din nou. * ...Suru se simți dintr-o dată, dezbrăcat de pospaiul domestic, dezlegat de om
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
nepătruns. De undeva se aude un urlet.... Era în ajunul Sf. Trei Ierarhi... Afară viscolul nu înceta... Un crivăț năpraznic mugește de trei zile zi și noapte... Când se oprește puțin, începe din nou cu o mai mare furie. Gerul Bobotezei și vremea grea păreau să nu se mai sfârșească. Pădurea zăcea îngropată în nămeți. Era o seară de iarnă cu zăpada răscolită de vânt, cu lupi stârniți din bârlog de foame. Pe hogeagul casei pădurarului ieșea un fum gros. În
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
grea cu tristețea ei tacută de copil bun... stând, așa, în așteptare, neclintită, pândind parcă, clipa, un semn, să poată fugi deîndată în căutarea lui. Și, timpul s-a scurs mai departe dupa rostul lui.. * ...Într-una din zile, pe la Bobotează, Anton veni acasă vânăt de durere, dar, nu suflă o vorbă... Când l-a găsit, era ucis...dar, nu devorat; avea ochii mari, umezi, umbroși și triști, străjuiți de o frumoasă coroană de coarne. Lângă el, un lup mare cenușiu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
grasă și transpirată ca un Saint-Bernard, șareta poștalionului cu locomotivă cu tot, bunicii rătăciți prin America, blide pline cu lapte, papagali extrăgând planete de tânăr, fetița cu lumânare În mână ieșind dintr-o căpiță de fân uscat, colaci strânși pentru Bobotează, vaca Bertha, scutece ude și murdare, Sandu legat de scaun și biciul năpustindu-se asupra lui, spielhosen-ul colorat, ștrandul Floreasca, mătușa lui Cucu, Iosif Vissarionovici Stalin, cooperativa Chimica Populară, fioroasa Godzila, moartea lui Stalin cu găzărie cu tot, tramvaiele de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de grăsime, cârnații-trandafiri, buftul umplut și alte mâncăruri tradiționale Crăciunului, fiindcă acestea nu se rânduiau pe masă decât o singură dată în an. Fu văzut plimbându-se în aceste zile și chiar la sărbătoarea de Sfântul Vasile și pe gerul Bobotezei, cum trecea agale pe sub vechii tei cu ramuri împodobite de grea promoroacă, fără să aibă semne de om băut și fără să se clatine câtuși de puțin. Drept vorbind, inamicii observaseră că Vladimir hoinărea visător și romantic către farmacia particulară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]