1,369 matches
-
contribuții remarcabile ale altor scriitori. Deși dintre ei nu lipsesc cei de factură mai tradiționalistă, precum Mihail Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, I. Peltz, preferați sunt totuși moderniștii de felul lui Urmuz, descoperit postum, M. Blecher, care debutează aici în 1930, Geo Bogza, F. Aderca. Ultimul este, de fapt, cel mai constant colaborator al revistei, fiind foarte des prezent și în postura de critic literar. În această calitate, semnează articole de sinteză (Curente literare în Europa) sau de bilanț (Anul literar), comentarii polemice
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
o spun glumind, „celebrei” fraze „conformismul este numele mic al posibilei mari trădări”. Dacă prin conformism înțelegem conformitatea, conformarea cu imperativele epocii și ale societății, de ce nu vreți, Alexandru Paleologu, să fim conformiști? Vom găsi acolo pe Labiș, pe Geo Bogza, pe Marin Preda, pe Jebeleanu, pe Geo Dumitrescu, pe Gellu Naum, pe Ioan Alexandru, pe D. R. Popescu, pe Sorescu, pe Bănulescu! Haideți în conformism! — Nu e nevoie de „haideți” fiindcă suntem deja. Totdeauna am avut ca un model de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
tăcere. — Vorbiți! — Așadar, dacă există acel aspect întristător din literatura noastră, pe care-l pomeneam adineaori, el este cu prisosință compensat de reconfortanta împrejurare că suntem contemporani și de aceeași parte a baricadei cu Preda, cu Jebeleanu, cu Baconsky, cu Bogza. Și mă opresc pentru a nu repeta lista de dinainte. Și măcar nerepetând-o, inechitatea de a uita pe cineva să poată părea, cum și este, doar involuntară. Îmi amintesc cu câtă neîncredere vă tot uitați la mine, când vă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ca în ciclul intitulat Scurte, o formulă înrudită întâlnindu-se în aforismele din Roata lumii (1994). A. este și autorul unor cărți de critică, precum Un poet printre critici (1979), în care își expune opinia despre numeroși autori, de la Geo Bogza, Ștefan Aug. Doinaș, Nichita Stănescu, Marin Sorescu până la Mircea Dinescu, Adrian Popescu ș.a. Alcătuiește o Antologie a poeților tineri (1982) și este, la rândul său, prezent în mai multe antologii de poeți români contemporani, tradus în limbile italiană, franceză, turcă
ALBOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285227_a_286556]
-
în germană de Lucian Blaga, în aceeași limbă Alfred Margul Sperber dă o versiune a Mioriței, iar Franyó Zoltán una a poemelor Rugă de seară și Duhovnicească de Tudor Arghezi, dar și a altor poezii de Al. A. Philippide, Geo Bogza, Dimitrie Stelaru, Mihai Beniuc. Aici Dragoș Vrânceanu și Giancarlo Vigorelli traduc în italiană De-a v-ați ascuns... și Duhovnicească de T. Arghezi, Victor Kernbach transpune în rusește Pan și Vară de Lucian Blaga. Anda Lascăr semnează versiunea românească pentru
AGORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285203_a_286532]
-
pulsiuni carnale, cu un proiect jucat în falsa alternativă moralitate slabă - imoralitate mediocră. Volumul Anii de ucenicie ai lui August Prostul (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din București) e constituit din două secțiuni, prima cuprinzând eseuri sau recenzii empatice despre Geo Bogza, Marin Preda, Paul Georgescu, Radu Petrescu, Ștefan Bănulescu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mario Vargas Llosa, Italo Svevo, Saul Bellow ș.a., iar a doua fiind compusă din „fișe” despre persoană (personalitate, personaj) ca variantă. August, tip de paiață, apropiat de Polichinelle
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
Moscova, apoi de pogromul din Calea Văcărești. Mai multă pregnanță au chipurile de femei, tatăl fiind mai puțin izbutit ca personaj. Volumul următor, Punctele mele cardinale (1994), cuprinde atât versuri, proză și interviuri, cât și evocări ale unor personalități (Geo Bogza, Emil Cioran, Nina Cassian). Poezia orașelor extinde portretele spre un univers spiritual precum Parisul ori Bucureștiul, dar și Ramat Gan, spațiul israelian al prozatoarei. Povestirile schițează tipologii de activiști culturali ai anilor ‘60, aflați în confruntare cu artiștii și intelectualii
MAXY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288069_a_289398]
-
majorității confraților olteni. Treptat, ocupându-se de ultimii, I. abandonează uneltele criticului pentru a deveni memorialist. Ipostaza aceasta se regăsește și în De la Porțile de Fier la Poarta sărutului, aici în alternanță cu aceea de reporter, în maniera lui Geo Bogza, însă fără arta acestuia. Contribuția cea mai importantă a lui I. rămâne totuși revista „Meridian”, temperat modernistă, în ale cărei pagini au publicat numeroși scriitori tineri ai vremii. SCRIERI: Flori de frig, Craiova, [1938]; La cocoșul spânzurat, București, 1968; De la
ILIESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287522_a_288851]
-
franceze în opera lui Eminescu. E. Sperantia scrie despre Metafizica interesului estetic, Al. Colorian dă un Discurs pentru Narcis, iar I.M. Rașcu publică un fragment din romanul Așchii. La rubrica de cărți noi sunt recenzate lucrări de Sașa Pană, Geo Bogza (Jurnal de sex), Ion Barbu (Joc secund), Al. A. Philippide (Stânci fulgerate), O. Goga (Precursori), B. Fundoianu (Priveliști). Revista își respectă programul propus și prin rubricile „Reminiscențe”, „Cu mâța-n sac”, „Poticneli”, unde sunt semnalate neajunsuri ale vieții literar-artistice sau
INDREPTAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287547_a_288876]
-
București, 1949 (în colaborare cu Sütő András); Mihail Davidoglu, Bányászok [Minerii], Budapesta, 1950; Vladimir Colin, A kormorán tengerre száll [Cormoranul pleacă pe mare], București, 1952; Dan Deșliu, Máramarosi bányászok. Ruskafalvi Lázár [Minerii din Maramureș. Lazăr de la Rusca], București, 1955; Geo Bogza, Válogatott írások [Scrieri alese], București, 1959; Tudor Arghezi, Morzsányi tavasz [Povestiri], București, 1962, Ötperces mese. Prózai írások [Scrieri în proză], București, 1963, Versek [Versuri], București, 1964; Mihai Beniuc, A vén Vezuv szive [Inima bătrânului Vezuviu], București, 1964; Mihai Eminescu, Költeményei
JÁNOSHÁZY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287665_a_288994]
-
a doua jumătate a anilor ’40 se stabilește la Cluj, unde lucrează ca redactor de editură și colaborează la revistele „Korunk”, „Igaz Szó”, „Utunk”, publicând un șir de studii consacrate unor clasici și contemporani ai literaturii române: Tudor Arghezi, Geo Bogza, Cezar Bolliac, Barbu Delavrancea, Gala Galaction, B.P. Hasdeu, D. Th. Neculuță, Al. Sahia, Ioan Slavici ș.a. Popularizarea scriitorilor români se îmbină la K. cu realizarea de sinteze cuprinzătoare. Cartea consacrată lui Eminescu tânăr, A fiatal Eminescu (1959), este urmată de
KAKASSY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287697_a_289026]
-
trad., București, 1974; Lautréamont, Cânturile lui Maldoror. Poezii. Scrisori, București, 1976; Arthur Rimbaud, Un anotimp în infern. Iluminările, București, 1979. Repere bibliografice: Grigore Hagiu, Tașcu Gheorghiu, LCF, 1972, 35; Constanța Călinescu, Ion Faiter, Dimensiunile unor vocații, Constanța, 1979, 321-343; Geo Bogza, Tașcu, RL, 1981, 43; Vladimir Colin, Șuli, RL, 1981, 43; Gheorghe Tomozei, Un cavaler al nopților bucureștene, FLC, 1981, 45; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii, București, 1981, 209-213; Pop, Avangarda, 212; Dicț. scriit. rom., II, 374-375. C.Pp.
GHEORGHIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287237_a_288566]
-
cele infuzate autobiografic: evocarea unor întâlniri cu Nichita Stănescu, în care marele poet contrapune umorilor criticilor evaziunea într-o artă abstractă: „mai bine bucură-te de harul acesta / de a fi precum umbra foșnitoare / a unui plop desenat de Geo Bogza.” Asemenea majorității poemelor, romanele lui F. ilustrează teme și tipuri ce țin de comanda socială a epocii: absolventul de universitate repartizat la țară ori pe șantier, unde își găsește sensul existenței; tânărul care, venit din producție, urmează o facultate, pentru ca
FELIX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286978_a_288307]
-
F. devine, de-a lungul anului 1930, colaborator asiduu la revista „unu”. Legătura este ruptă, fiindcă tânărul își tipărește, fără să-și consulte mentorul, placheta Bust. Totuși, grupul de la „unu” îl va sprijini pe fostul său colaborator, inculpat, împreună cu Geo Bogza, pentru „atac la bunele moravuri”. O vreme frecventează cenaclul Sburătorul, amfitrionul apreciindu-i proza (Oameni provizorii sau Oameni și vâlvătăi), din care un fragment apare, în 1935, în „Viața românească”. Până la sfârșitul războiului, în condițiile persecuțiilor rasiale, numele nu îi
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
străduit, imitându-i fidel pe suprarealiștii consacrați, să împerecheze șocant cuvintele, începând chiar cu titlurile: Bust de rege carpen, Bust de fecioară vanilie, Bust de pasăre concentrică, Bust de cocoșați impecabili etc. Teribilisme juvenile, în genul celor practicate de Geo Bogza, ratează efectul scontat, sfârșind în prozaic. Simple experimente, ele sunt de altfel curând abandonate. Forță lirică au, în schimb, câteva texte din 1945, Ștreangul care așteaptă, Mărturisire, Mama, toate izbucnind din suferință, din frustrare, din umilire, vindicative peste măsură pe
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
la condiția de marginalizat, dar și la agresiunile ,,de corecție” prin care, în numele suprarealității construite, literatura de sușă anvangardistă urmărea să submineze cotidianul și pe om. În caietele din 1934 și 1935 de la ,,Meridian”, revistă care, prin Sașa Pană, Geo Bogza și Marcel Iancu, ducea mai departe atmosfera de la ,,unu”, publicația-etalon a avangardismului românesc, și în ,,Observatorul” (1935), cu manifestele Către generația mea de ambele sexe, Meșteșugul de a scrie, Lupta pentru existența spirituală, M. reface teribilist aceleași deziderate: câștigarea unei
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
sever fără malignitate, lapidar și extrem de viu în notație. Apărute târziu și puțin cunoscute, cele două jurnale se înscriu în prim-planul valoric al diaristicii românești. O bogată corespondență le completează: scrisori către și de la, între alții, G. Baiculescu, Geo Bogza, Al. Boldur, G. Breazul, Șt. Ciobanu, C.C. Giurescu, Al. Gonța, mitropolitul Gurie, Pan Halippa, G.T. Kirileanu, Leca Morariu, I. Pelivan, Radu Rosetti, M. Sacerdoțeanu, Dan Simonescu, Dumitru Stăniloae, Milan Șesan. Ca istoric al culturii, M. descoperă și editează circa o
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
Slave a Universității bucureștene, este autorul unui curs de istoria literaturii ucrainene (1975) și traducător al dumelor în limba română. A transpus, de asemenea, în ucraineană poezii de Mihai Eminescu, Mihai Beniuc, Geo Dumitrescu și proză de Ion Creangă, Geo Bogza, popularizând, prin traduceri și studii publicate în revistele literare din Ucraina, literatura română. Scrie la șaptesprezece ani în ziarul „Zori noi” din Suceava, dar adevăratul său debut are loc mai târziu, în 1963, când publică în revista „Luceafărul” povestirea Roata
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
este și rubrica de critică literară a revistei. În cadrul ei, Octav Șuluțiu, Vlaicu Bârna, C. Panaitescu, I. Stancu scriu percutante articole polemice sau comentează cărți nou apărute (între altele, volume de Tudor Arghezi, E. Lovinescu, Gala Galaction, Mihail Sadoveanu, Geo Bogza). Un loc aparte îl ocupă trei tineri autori, care vor ajunge personalități de prim rang: Vasile Lovinescu, viitorul gânditor gnostic, publică articolul Socialism și teorie, Constantin Noica este prezent cu eseul Curiozitățile d-lui Teste, iar Eugen Ionescu e semnatarul
HERALD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287428_a_288757]
-
realism socialist, proletkult, protochronism, ceaușism, tracism (dacism) etc. Din prima categorie pot fi citați Virgil Teodorescu (1909-1978), președinte al Uniunii scriitorilor În anii 1970, apropiat, se spune, lui Nicolae Ceaușescu; În a doua, Gellu Naum (1915-2001), În a treia, Geo Bogza (1908-1993). Vezi unele dintre reperele bibliografice de la sfîrșitul cărții. Cf. și Miklosz Harasti, L'Artiste d'Etat, de la censure en pays socialiste (1979, 1985). Titlul original desemna lumea artei că pe o «Închisoare de catifea», ceea ce evocă mai bine la
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
prim-plan situându-se proza românească postbelică, domeniu căruia i-a consacrat două volume intitulate generic Prozatori contemporani (1984, 1989). Cel dintâi se referă la ce au publicat după război Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Ion Marin Sadoveanu, G. Călinescu, Geo Bogza, precum și la începuturile și la consacrarea lui Marin Preda, Eugen Barbu, Titus Popovici, încheindu-se cu prezentarea modului în care, la sfârșitul deceniului al șaselea, a demarat o nouă generație de prozatori, reprezentată de Dumitru Radu Popescu, Fănuș Neagu, Nicolae
LEONTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287780_a_289109]
-
Nicolae Velea. În volumul al doilea, criteriului cronologic i se substituie cel al grupării, al asocierii scriitorilor în familii de spirite creatoare. Este reconstituit „romanul liric” al lui Zaharia Stancu, este evidențiată trecerea „de la reportaj la foileton” a lui Geo Bogza, sunt puse „sub semnul realismului” textele lui Marin Preda, Titus Popovici, Nicolae Velea și sub acela al barocului romanele lui Eugen Barbu, Dumitru Radu Popescu și Fănuș Neagu. Această panoramă a prozei românești postbelice este întregită de prezentarea „romanului problemă
LEONTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287780_a_289109]
-
de împrejurări biografice, dar „sunetul” pare straniu și face aceste împrejurări de nerecunoscut sau neglijabile în sine. LUCIAN RAICU SCRIERI: Primele iubiri, București, 1956; ed. pref. Paul Georgescu, București, 1962; Puiul de cerb, București, 1956; Lupta cu inerția, pref. Geo Bogza, București, 1958; Păcălici și Tândăleț, București, 1963; Anotimpurile, București, 1964; Moartea căprioarei, pref. Gheorghe Tomozei, București, 1964; ed. pref. Victoria-Ana Tăușan, București, 1969; Versuri, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1964; Albatrosul ucis, îngr. și postfață Gheorghe Tomozei, București, 1966; Scufița roșie
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
Pavel Gătăianțu, Nicu Ciobanu ș.a. Importantă este prezența scriitorilor din România, de la cei clasici (Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici) la cei moderni (Sadoveanu, Rebreanu, Goga, Eftimiu, Pillat, Barbu, Blaga) și, îndeosebi, la cei contemporani (G. Călinescu, Gellu Naum, Zaharia Stancu, Geo Bogza, Cezar Baltag, Nichita Stănescu, Marin Preda, Ioan Alexandru, D.R. Popescu, Leonid Dimov, Nicolae Breban, Ștefan Bănulescu, Ana Blandiana, Dumitru Țepeneag, Anghel Dumbrăveanu, Ștefan Aug. Doinaș). Nu este neglijată nici literatura universală (Goethe, Cehov, Poe, Esenin, Ungaretti, Franz Kafka, Evtușenko, Dino
LIBERTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287799_a_289128]
-
Barbu. Același cronicar recomandă Umbre chinezești de Lucia Mantu „celor cari vor ceva simplu și bun, nu bazaconii moderne”. Într-o tonalitate mult mai agresivă, cu derapaj xenofob, Doru Belimace desființează în editorialul Modernismul exagerat scrisul lui Virgil Gheorghiu, Geo Bogza, Sașa Pană, Ștefan Roll, Dan Faur, Victor Brauner, plasându-l în zona patologicului. Antologabil într-o istorie a presei tinere românești e numărul 8-9/1931, prin care, după trei luni de întrerupere (15 noiembrie 1930 - februarie 1931), L. se relansează
LICARIRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287801_a_289130]