918 matches
-
oricalc. Regressus in infinitum! murmură Profesorul. Iată-mă dinaintea unui aborigen din alte timpuri... Pe măsură ce se apropia de el, Profesorul observă că Vânătorul înainta fără a fi precedat de cercurile nevăzute ale înfricoșării celor din cale. Fața-i, cu toate că era boită în diverse și războinice sulimanuri, degaja o expresie familiară, iar căutătura-i arăta o neprefăcută blândețe. Omul cu ochelari demodați, cu plete fâlfâind la întâmplare și cu trenciul albineț îl contemplă, pipăindu-și, gânditor, zgârietura roșie și usturătoare de pe obrazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de rachete. Maria s-a uitat din nou în spate. Distanța iarăși se mărise, băieții păreau să țină la o oarecare discreție, dar nu excesiv. Ne filau stupid, vizibil, ca legionarii din filmele lui Sergiu Nicolaescu. Ăia măcar erau cinstiți; boi, dar cinstiți: cum îi călca cineva pe bec, lăsau deoparte discreția și scoteau pistoalele pe geam. Trăgeau în toate părțile, ca bezmeticii. De proști, se împușcau între ei; mai rar întâlneai un asemenea carnagiu. Am intrat ușor pe centură, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
românească, desprinzând din aceasta principalele fire roșii în jurul cărora a fost brodată narativa istoriei naționale. Firele roșii ale conștiinței istorice românești au fost determinate ca fiind originile, continuitatea, unitatea, sinele românesc în raportul cu Ceilalți și conducătorul. Pe urmele lui Boia și a paradigmei stabilită de lucrarea sa anticanonică, Istorie și mit în conștiința istorică românească, studiul de față procedează conform unei scheme analitice derivate din cadrul de analiză folosit de Boia și Murgescu. Lucrarea de față își propune să deceleze geneza
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
veac (1859-1881) din două țerișoare micĭ și slabe supuse Turcilor și Rușilor, ascultând și temĕndu-se de toată lumea, un stat puternic și respectat care joacă astăzi un rol insemnat în cumpăna politiceĭ europene" (Xenopol, 1890, pp. 174-175). După cum remarcă și L. Boia (1997, p. 240), lunga domnie de 48 de ani a lui Carol a creat premisele temporale pentru canonizarea sa istorică antumă, realizările din timpul său asigurându-i introducerea în panteonul marilor figurile ale neamului încă din timpul vieții. Prin Carol
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
principiul dinastic. Dinastia devine coloana vertebrală a stalității românești. În pas cu desfășurarea evenimentelor politice ale contemporaneității, în special cu structurarea dinastiei Hohenzollern- Sigmaringen și instituirea Casei Regale de România, pe planul istoriografiei oficiale se conturează din ce în ce mai concret ceea ce L. Boia numește "mitul dinastic" (Boia, 1997, p. 239). Vom deosebi între două concepții ale noțiunii de dinastie: i) o înțelegere strictu sensu, de familie de suverani ai cărei membri se succed neîntrerupt la conducerea statului; ii) o accepțiune mai puțin strictă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Rossetti și I.C. Brătianu (p. 152), Ioan Rațiu și Vasile Lucaciu (p. 182), Vasile Goldiș (p. 208) și Nicola Iorga (p. 220) beneficiază cu toții de portrete, fiind astfel introduși în iconografia națională a memoriei românești. După cum a punctat și L. Boia (1997, pp. 72-74), regimul comunist intrat în faza de exaltare națională a recurs la înregimentarea post-mortem a intelectualității românești, așezând marile figuri ale culturii române sub egida simbolică a Partidului. Cazul lui Nicolae Iorga este, într-adevăr, elocvent: ca monarhist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
critică, a deconstrucției mitologiei naționale românești edificată laborios în ultimul secol și jumătate de existență statală. Interpretată de detractorii săi, cantonați în pozițiile autohtonismului tradiționalist, ca iconoclastă și ireverențioasă la adresa ființei naționale românești, analiza tăioasă și ireverențioasă întreprinsă de L. Boia nu este însă de o originalitate absolută. După cum însuși autorul este mândru să recunoască, inovativitatea abordării sale este relativă, avându-și antecedentele în istoriografia critică ancorată în paradigma junimistă. Istoricul reactualizează astfel o tradiție a criticismului istoriografic suprimată vreme de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
loc prezentării citatelor prin care sunt luate poziții diverse asupra continuității. Abandonarea partizanatului militantist și a poziției belice în favoarea analizei istoricului problemei și a instrumentalizării sale politice este reflectată, de pildă, de citarea in extenso a interpretării făcute de L. Boia în Istorie și mit în conștiința română (Dumitrescu et al., 1999, p. 15). Chiar și așa, permanența existențială românească rămâne o trăsătură invariabilă a discursului istoric, fiind afirmată, de pildă, prin conceptul de "romanitate post-aureliană" (Bozgan et al., 2003). Discursul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În avangarda reflecției istoriografice, debutul acestui moment tranzitoriu este ilustrat de publicarea provocatoarei cărți semnate de L. Boia, Istorie și mit în conștiința românească (1997), lucrare care a dat startul deconstrucției mitologice a memoriei naționale. Imediat în trena lucrării lui Boia, noul Curriculum Național redefinea coordonatele centrale pe care era construită memoria publică în literatura didactică. Reintroducerea manualelor alternative după o jumătate de secol de monopol statal incontestabil asupra discursului oficial asupra trecutului a pulverizat monofonia discursivă. În 1947 autoritățile comuniste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
crăpând și mai larg breșa deschisă de L. Boia (1997), au scos trecutul istoric românesc de sub aureola sacrosanctă care a circumscris-o. Deposedarea istoriei naționale de haloul său sacru de către noua atitudine critico-relativizantă avansată de perspectiva postmodernistă îmbrățișată de L. Boia și S. Mitu semnalează încheierea celui de-al doilea ciclu complet al crescendo-ului patosului naționalist. Manualele alternative introduse începând cu 1998-1999 marchează simbolic un moment de cotitură în tradiția discursivă referitoare la trecutul românesc. Înainte de această dată, literatura școlară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
L. (1995). Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea. București: Minerva. Bodnar, J. (1992). Remaking America: Public Memory, Commemoration, and Patriotism in the Twentieth Century. Princeton: Princeton University Press. Boia, L. (1995). Istorie și ideologie națională. În L. Boia (coord.). Mituri istorice românești (pp. 7-30). București: Editura Universității București. Boia, L. (1997). Istorie și mit în conștiința românească. București: Humanitas. Bourdieu, P. (1991). Language and Symbolic Power. Cambridge: Polity Press. Breen, K. și O'Neill, S. (2010). Introduction: A
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-i, la revedere! Știi sentimentele noastre? Sentimentele noastre sincere față de tine? Sunt neschimbate, niciodată și în nici o privință... dar... acum trebuie s-o iau pe aici, rămâi cu bine! Rar mi s-a întâmplat să nu-mi fie chiar așa boii acasă (vezi cum se zice?), cum nu-mi sunt acum... Bine, pe mâine! Rămânând singur la intersecție, prințul privi împrejur, traversă repede strada, se apropie de fereastra iluminată a unei vile, desfăcu hârtia mică, pe care o strânsese în mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
vezi) pe plan intern (deși are și 50 de reprezentanțe în orașe importante din lume). Funcționând sub acest nume din 1935, este urmașul instituțional al unui mai modest Bureau of Investigation (BOI), înființat în 1908. J. Edgar Hoover era directorul BOI din anul 1924, și a rămas la conducerea FBI până în 1972, punându-și puternic amprenta asupra instituției, perioada în care s-a aflat la cârma Biroului fiind cunoscută sub numele de "Era Hoover". În anii treizeci, înaintea apariției precursorului CIA
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
adică tocmai conduita care ne ajută să nu cădem În eroare? Înțelegerea faptului că produsele istoriografice sunt construite de oameni și sunt tributare subiectivității acestora a dus la interesul manifestat față de deconstruirea subiectelor istorice. Este ceea ce face, de exemplu, Lucian Boia, În lucrarea sa Istorie și mit În conștiința românească, provocând reacții polemice cărora le lipsește, din păcate, o minimă comprehensiune față de subiect. „Deconstruirea” sau „demitizarea” sunt, În fond, niște termeni care desemnează operațiuni intelectuale extrem de simple și necesare, practicate peste
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
văzut niciodată, la drept vorbind nu au prea multe lucruri În comun, dacă nu s-ar simți legați printr-un formidabil sentiment de solidaritate, care le cere să-și dea și viața În numele acestei legături. Sau, după cum adaugă profesorul Lucian Boia, de la Universitatea din București, națiunea presupune o singură condiție obligatorie: voința de a fi. Limba, teritoriul, religia, istoria celor care o compun pot să fie foarte diferite; contează doar voința lor de a trăi Împreună. Noi, În partea aceasta destul de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
voi referi, În continuare, la cazul istoriografiei românești, mai vechi sau contemporane. Oare chiar au epuizat generațiile de până acum resursele schimbării, Încât nimic cu adevărat nou nu se mai poate spune de acum Înainte? Oare iconoclaștii de genul profesorului Boia chiar au deconstruit ei toate miturile și au distrus toate prejudecățile, nemailăsând celor ce vin nimic de făcut În acest sens? Să fim serioși! Istoriografia română de astăzi a rămas un câmp de bătălie pe care toate tunurile pot să
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
specializare și diviziune a muncii nu poate fi asumată decât Într-un climat de strânsă colaborare, cu recunoașterea reciprocă a meritelor specifice, egale ca importanță, ale fiecărei categorii de activități. După cum atrăgea Însă atenția un alt istoric bucureștean, profesorul Lucian Boia, cercetătorii au tendința să fetișizeze arhivele. Dar trebuie să fim conștienți că recurgem la depozitele lor doar pentru că nu avem la Îndemână o modalitate de cunoaștere mai generoasă. Orice elenist, scrie Boia, ar sacrifica fără regrete câteva documente grecești dacă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aici, arhivele nu sunt nicidecum neutre sau inocente, nu neapărat În raport cu publicul sau istoricii, ci mai ales În relația lor cu puterea politică. Aceasta este cea care le-a creat și le-a alimentat cu documente. După cum scria același Lucian Boia, statul a Înființat arhivele din dorința de a controla nu numai prezentul, ci și trecutul. Iar cercetătorii arhivelor riscă să acorde un credit nejustificat tocmai acestor informații partizane, sistematizate de instituțiile Puterii În propriul lor beneficiu. Informațiile pe care le
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din secolul al XIX-lea, Înregistrând meticulos toate referințele cu privire la sciți, moldoveni sau irlandezi, fără ca acest lucru să Însemne neapărat imagologie sau, În general, fără ca el să Însemne ceva relevant. Referindu-se la criza contemporană a istoriei mentalităților, profesorul Lucian Boia propunea noua disciplină a istoriei imaginarului ca un cadru teoretic și metodologic mai adecvat, În raport cu temele și problemele cultivate astăzi de cercetarea istorică. Studierea miturilor istorice sau politice, abordarea ideologiilor În calitatea lor de mitologii secularizate, cercetarea ansamblurilor arhetipale care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
face dovada unei perspective mai degrabă picturale decât economice. Interesul față de economia italiană se vădește Însă a fi foarte viu În Transilvania. Vasile Pop XE "Pop" , parohul din Budiul de Câmpie, dorește să afle „frații italiani cum poartă economia, câți boi Înșiră la plug, cum le e plugul și alte instrumente pentru economie”. Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , la rândul său, Îi scrie lui Simion Crainic XE "Crainic" „despre economia de aici, cum ară, cum fac pergolato de vie, despre fabrica cașului” etc.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Jahrbücher für Geschichte und Kultur Südosteuropas (hrsg. von Andreas Helmedach, Wolfgang Höpken, Hans-Christian Maner), 2, 2000, pp. 91-104; Constantin Iordachi, Trencsényi Balázs, „A megújulás esélyei: a román történetírás tíz éve (1989-1999)”, În Replika. Társadalomtudományi Folyóirat, 41-42. szám, 2000. november. Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, București, 2000, p. 163. Textul de față adaptează o prelegere finală susținută la Facultatea de Istorie din Cluj-Napoca, cu ocazia absolvirii promoției 2004. Cf. Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 12. Apud Ioan-Aurel Pop XE "Pop" , Națiunea română medievală. Solidarități etnice românești În secolele XIII-XVI, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 7. Benedict Anderson, op. cit., pp. 11-13. Lucian Boia, Două secole de mitologie națională, Editura Humanitas, București, 1999, pp. 21-31. Ernest Renan, Qu’est-ce qu’une nation? (1882), apud Raoul Girardet, Naționalism și națiune, Editura Institutul European, Iași, 2003, p. 126. Vezi Gilles Ferréol (coord.), Dicționarul Uniunii Europene, Editura
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de arhivă În operațiunea de reconstituire istoriografică a trecutului la Paul Ricœur, Memoria, istoria, uitarea, Editura Amarcord, Timișoara, 2001, pp. 176-220: „Faza documentară: memoria arhivată”. Bogdan Murgescu, A fi istoric În anul 2000, Editura ALL, București, 2000, pp. 58-60. Lucian Boia, Jocul cu trecutul. Istoria Între adevăr și ficțiune, Editura Humanitas, București, 1998, p. 131. Ibidem, p. 126-127. Astăzi, sub titulatura de Minister al Administrației și Internelor. Vezi tipologia propusă de Nicolae Steinhardt În Jurnalul fericirii, Dacia, Cluj-Napoca,1991, p. 8
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a secolului al XIX-lea, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000; precedată de volumul de studii Melinda Mitu, Sorin Mitu, Românii văzuți de maghiari. Imagini și clișee culturale din secolul al XIX-lea, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 1998. Lucian Boia, Anca Oroveanu, Simona Corlan-Ioan (coord.), Insula. Despre izolare și limite În spațiul imaginar, Colegiul Noua Europă, București, 1999. „Analele Universității București”, Istorie, 33, 1984; 41, 1992. Alexandru Zub (coord.), Identitate/alteritate În spațiul cultural românesc, Editura Universității „Al. I. Cuza
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1997 (ediția a II-a: Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001), pp. 231-396: „Imaginarul politic și social și focalizările sale”. Ioan-Aurel Pop XE "Pop" , Națiunea română medievală. Solidarități etnice românești În secolele XIII-XVI, Editura Enciclopedică, București, 1998, passim. Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, București, 2000, pp. 38-39. Hervé Coutau-Bégarie, Le Phénomène „Nouvelle Histoire”. Stratégie et idéologie des nouveaux historiens, Economica, Paris, 1983 (ediția a II-a: 1989); Robert Darnton, Marele masacru al pisicii și alte episoade
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]