12,392 matches
-
băut, da’ io cred că lucrurile sunt taman pe dos decât crede lumea. Înțelegi? Pe dos... Ha-ha-ha, ce m-aș distra să se trezească sfintele noastre că trebuie să mestece smoală, la căldurică, iar noi, păcătoșii, salvați, să stăm ca boierii, la vecini! - Mai știi, nea Vasile? Mai știi? Se ridică împleticindu-se, îmi face semn cu degetul la buze: - Șuuuut... mai vorbim, Fănele... *** - Unde-ai umblat pân-acum? Ai băut? Ce-ai băut? - Da, țuică. - Cu cine? - Cu Costache. - Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Balbo, cît reacția tinerilor ofițeri, care deveniseră mai toți palizi, cu privirea halucinată, cu admirația emanînd din fiece por al pielii obrazului lor transpirat din pricina căldurii și a coniacului distribuit cu prea multă larghețe. Hotărît lucru, Basarab Cantacuzino era un boier, un boier de altădată, care vrea neapărat să te copleșească, pînă la a te strivi, cu generozitatea sa. Dacă Mihai Mihail nu-l trimisese degeaba la banchet, acela era momentul în care ar fi putut afla cît de cît ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
reacția tinerilor ofițeri, care deveniseră mai toți palizi, cu privirea halucinată, cu admirația emanînd din fiece por al pielii obrazului lor transpirat din pricina căldurii și a coniacului distribuit cu prea multă larghețe. Hotărît lucru, Basarab Cantacuzino era un boier, un boier de altădată, care vrea neapărat să te copleșească, pînă la a te strivi, cu generozitatea sa. Dacă Mihai Mihail nu-l trimisese degeaba la banchet, acela era momentul în care ar fi putut afla cît de cît ceva. Exaltarea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
obraz, putea fi și de încîntare și de stînjeneală, fornăi ca un cal la adăpat, totul la el amintea de cîmp, de viața la țară, de pădure, dacă te uitai la el nicicum n-ai fi crezut că e un boier, nu unul oarecare, ci un adevărat boier care avea printre strămoși voievozi, nu chiar ca Pangratty, dar compensa faptul că era mult mai bogat și, spre deosebire de prințul Șerban, Basarab Cantacuzino nu părăsise deloc arena politică, avea un cuvînt care conta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de stînjeneală, fornăi ca un cal la adăpat, totul la el amintea de cîmp, de viața la țară, de pădure, dacă te uitai la el nicicum n-ai fi crezut că e un boier, nu unul oarecare, ci un adevărat boier care avea printre strămoși voievozi, nu chiar ca Pangratty, dar compensa faptul că era mult mai bogat și, spre deosebire de prințul Șerban, Basarab Cantacuzino nu părăsise deloc arena politică, avea un cuvînt care conta nu doar din cauza tradiției ori prestigiului personal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ființă grețoasă, părere strict subiectivă, nu putea fi amînat. "Perfect, excelență, la ora șase voi fi ia dumneavoastră." Basarab Cantacuzino mormăi ceva și apoi închise telefonul. Nu excela în politețuri după cum nici nu-i plăcea prea mult mondenitatea. Era un boier de modă veche, tîndălea prin saloanele vilei, dormita pe terasă, juca bacara și canastă, dădea mese și primea din cînd în cînd în audiență tot felul de dascăli de țară, popi ori agitatori politici cu priviri tulburi, îmbrăcați ostentativ în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
unul de curtoazie, adică domnia-sa prințul a fost încîntat să-i invite pentru a arăta italienilor că au destui prieteni, ba chiar sprijinitori la București, iar el știe dincotro trebuie să bată vîntul, nu e o chiar fosilă, un boier cu ișlic și caftan. În capul junilor, ei îi făcuseră o favoare prințului cu toate că transpiraseră de emoție și le tremurase glasul de timiditate, după cum îi relatase Bîlbîie. Oricum, mișcarea fusese inteligentă, Basarab Cantacuzino nu mai era un necunoscut pentru tineri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
spre care dintre "minuni" să se mai îndrepte. Spre nucul bătrân din mijlocul curții ce sta, gata-gata, să-și împrăștie crengile, ori spre căruța din grădină, "parcată" într-o rână, loc de chiabură maimuțăreală în jocul de-a sluga și boierul. Căpița cu fân, prea ochioasă în forma de căciulă pe care o moștenise, nu scăpa de asaltul turbat al iezilor crescuți pe pietrele orașului, care se tăvăleau, smulgeau și aruncau paiele în slăvi cu o plăcere diavolească. Cuptorul și oalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
auzi o voce mormăită, încurcată. Da, da, aici, n-ați greșit, poftiți. Nina îl conduse victorioasă în sufragerie pe multașteptatul musafir. Era un țigănuș tânăr, potrivit de înalt, cu părul creț, buze groase și ochi aprinși ca focul. Să trăiți boierule, bună seara, se înclină el adânc înspre Alexe, care se urni de pe scaun leneș, cu o grimasă pe chip apărută la auzul cuvântului "boier" și se duse să-i strângă mâna. În timpul acesta Nina apăru cu patru cești de cafea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
tânăr, potrivit de înalt, cu părul creț, buze groase și ochi aprinși ca focul. Să trăiți boierule, bună seara, se înclină el adânc înspre Alexe, care se urni de pe scaun leneș, cu o grimasă pe chip apărută la auzul cuvântului "boier" și se duse să-i strângă mâna. În timpul acesta Nina apăru cu patru cești de cafea aburind pe o tavă de inox. Cam acesta ar fi spațiul de desfășurare, spuse și-i arătă omului camera zâmbind larg... Dar pe dumneata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
-l înfățișează sub acest aspect încă din capitolul ,,Crucea răzeșilor”, prin glasul lui moș Mihu: ,,Cine-i?... Cine nu-l știe? și copilul din leagăn îi aude numele blăstăm, căci nea sângerat! Și pe tine te-a lăsat orfan!... E boierul cel mare de la Murgeni! Stroie Orheianu cel plin de averi și fală!” Dacă în acest capitol, Orheianu este prezentat doar indirect, în capitolul următor, ,,Morții poruncesc celor vii”, el este introdus direct în acțiune. Ne aflăm sub domnia lui Alexandru-Vodă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
întâlnește fericit, sigur de reușită. Sadoveanu se dovedește un mare creator de atmosferă atunci când descrie cu amănunte reacțiile 81 fiecărei categorii participante la adunarea Șoimăreștilor: preotul ,,ajuns la vreme rea” nu mai înțelege nimic, femeile mai bătrâne cred că și boierul este ,,de-o lege cu noi” și ,,se închină lui Hristos”, iar bărbații, mai înțelepți, așteaptă în tăcere. Ipocrit, Orheianu pozează în apărătorul răzeșilor: ,,acest domn al nostru știe că Orheiul a dat oștii lui Tomșa, știe că Șoi-măreștii au
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
șam pus cuvânt să uite toate”... Împăcăciunea pe care o propune oamenilor ca răsplată pentru toate ostenelile sale este robie curată, pentru că el cere toată moșia răzeșilor ca să-și ,,întregească” ce-i al său. La întrebarea: ,,Și noi ce facem?”, boierul răspunde cu o indiferență cinică: ,, Ce vă va lumina Dumnezeu!” Brusc, toți Șoimăreștii pricepură ,,râsul cel bun al Orheianului”. Dialogul dintre Tudor Șoimaru și boierul Stroie Orheianu încordează la maxim dramatismul scenei, grăbind deznodământul. Când Orheianu, sigur că ,,nu va
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
moșia răzeșilor ca să-și ,,întregească” ce-i al său. La întrebarea: ,,Și noi ce facem?”, boierul răspunde cu o indiferență cinică: ,, Ce vă va lumina Dumnezeu!” Brusc, toți Șoimăreștii pricepură ,,râsul cel bun al Orheianului”. Dialogul dintre Tudor Șoimaru și boierul Stroie Orheianu încordează la maxim dramatismul scenei, grăbind deznodământul. Când Orheianu, sigur că ,,nu va cuteze unul să miște brațele”, îl amenință pe Tudor că-l va bate peste fălci cu buzduganul, așa cum l-a bătut pe tatăl lui, Șoimaru
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
bate peste fălci cu buzduganul, așa cum l-a bătut pe tatăl lui, Șoimaru trage sabia și, turbat ,,ca fiara, cu ochii crunți și obrazul ca de var”, se repede ,,ca scăpat dintr-un arc” și-l lovește în creștet pe boier, răcnind așa de cumplit încât mazurii, înfricoșați, smuciră frâele și se năpustiră pe poartă, urmăriți de flăcăii Șoimăreștilor care, ascunși, așteptau semnul căpitanului. Atunci îl văzură neamurile pe Tudor cum c-o mână trage de barbă trupul greu al boierului
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
boier, răcnind așa de cumplit încât mazurii, înfricoșați, smuciră frâele și se năpustiră pe poartă, urmăriți de flăcăii Șoimăreștilor care, ascunși, așteptau semnul căpitanului. Atunci îl văzură neamurile pe Tudor cum c-o mână trage de barbă trupul greu al boierului și-l leapădă lângă piatra de mormânt pe care era însemnat numele lui Ionașcu și anul cumplit al morții lui. Astfel, vicleanul și lacomul boier și-a primit pedeapsa, iar ,,cei vii” șiau plătit datoria față de ,,cei morți”. Scena confruntării
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
îl văzură neamurile pe Tudor cum c-o mână trage de barbă trupul greu al boierului și-l leapădă lângă piatra de mormânt pe care era însemnat numele lui Ionașcu și anul cumplit al morții lui. Astfel, vicleanul și lacomul boier și-a primit pedeapsa, iar ,,cei vii” șiau plătit datoria față de ,,cei morți”. Scena confruntării lui Tudor Șoimaru cu boierul Stroie Orheianu este impresionantă, fiind una dintre cele mai dramatice ale romanului. În sugerarea trăsăturilor personajului, Sadoveanu îmbină armonios cele
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
piatra de mormânt pe care era însemnat numele lui Ionașcu și anul cumplit al morții lui. Astfel, vicleanul și lacomul boier și-a primit pedeapsa, iar ,,cei vii” șiau plătit datoria față de ,,cei morți”. Scena confruntării lui Tudor Șoimaru cu boierul Stroie Orheianu este impresionantă, fiind una dintre cele mai dramatice ale romanului. În sugerarea trăsăturilor personajului, Sadoveanu îmbină armonios cele trei moduri de expunere: narațiunea, descrierea și dialogul, ultimele două fiind preponderente. Dialogul înviorează narațiunea și-i conferă dramatism, fiind
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
constituie, de fapt, subiectul. În al doilea rând, romanul cuprinde un șir de întâmplări și conflicte puternice puse pe seama unor personaje. Romanul ,,Neamul Șoimăreștilor” are un subiect complex care, de și unitar, se desfășoară pe mai multe planuri: lupta dintre boierul Stroie Orheianul și Șoimărești, relațiile dintre boier și Tudor Șoimaru, povestea de dragoste dintre Magda Orheianu și Tudor, luptele pentru domnie între Tomșa-Vodă și Movilești. În fragmentele studiate, accentul cade pe povestirea și descrierea întâmplărilor legate de întoarcerea lui Tudor
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
rând, romanul cuprinde un șir de întâmplări și conflicte puternice puse pe seama unor personaje. Romanul ,,Neamul Șoimăreștilor” are un subiect complex care, de și unitar, se desfășoară pe mai multe planuri: lupta dintre boierul Stroie Orheianul și Șoimărești, relațiile dintre boier și Tudor Șoimaru, povestea de dragoste dintre Magda Orheianu și Tudor, luptele pentru domnie între Tomșa-Vodă și Movilești. În fragmentele studiate, accentul cade pe povestirea și descrierea întâmplărilor legate de întoarcerea lui Tudor Șoimaru în satul natal și de pedepsirea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
și Tudor Șoimaru, povestea de dragoste dintre Magda Orheianu și Tudor, luptele pentru domnie între Tomșa-Vodă și Movilești. În fragmentele studiate, accentul cade pe povestirea și descrierea întâmplărilor legate de întoarcerea lui Tudor Șoimaru în satul natal și de pedepsirea boierului Stroie Orheianu, ucigașul lui Ionașcu, tatăl lui Tudor. Tudor Șoimaru și boierul Stroie Orheianu sunt și în aceste fragmente personaje principale. În al treilea rând, romanul oferă cititorilor o amplă și profundă imagine asupra epocii în care se desfășoară acțiunea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
pentru domnie între Tomșa-Vodă și Movilești. În fragmentele studiate, accentul cade pe povestirea și descrierea întâmplărilor legate de întoarcerea lui Tudor Șoimaru în satul natal și de pedepsirea boierului Stroie Orheianu, ucigașul lui Ionașcu, tatăl lui Tudor. Tudor Șoimaru și boierul Stroie Orheianu sunt și în aceste fragmente personaje principale. În al treilea rând, romanul oferă cititorilor o amplă și profundă imagine asupra epocii în care se desfășoară acțiunea și a vieții personajelor. Ne este dat, astfel, să aflăm o serie
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
romanul oferă cititorilor o amplă și profundă imagine asupra epocii în care se desfășoară acțiunea și a vieții personajelor. Ne este dat, astfel, să aflăm o serie de lucruri despre condițiile de viață și despre obiceiurile Șoimăreștilor, despre luptele dintre boieri și răzeși, precum și despre luptele pentru domnie ale diverselor familii boierești în secolul al XVII-lea. Se cuvine să mai adăugăm că ,,Neamul Șoimăreștilor” este un roman istoric, deoarece se inspiră din istoria Moldovei și un roman social, deoarece conflictul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
iau navetiștii. Ce oameni! Oricum, Într-o oră și jumătate cel mult vor ajunge. Și cât insistase să plece cu un tren de dimineață. El nu, că personalul e cel mai sigur. Dimineața e moarte de om. Noi mergem ca boierii, la opt suntem acolo. Nici că se poate o oră mai potrivită. Pe linia liberă trecu un accelerat luminat dintr-un capăt la celălalt Ce naiba fac ăștia cu atâta lumină? bombăni omul cu Magazinul. Poți să ai lumină, dacă n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
n-aveu și mamele dédeau tot la copii cé mureau de foame. Da’ nu știu ei amu ce-nseamné greul, ce sé-i faci? CÎnd eram eu de vîrsta lor, apu’ nu mai Îmblam eu la școalé, cé n-avem cum. Numai copiii boierilor Îmblau la școalé, dar tata n-ave bani. Eu mé ducem la lucru cu ziua că sé cîștig mécar o bucaté de pîine și-ncé nici pe-aceea de multe ori n-o vedem. Unde era pe vremea ceea sé te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]