2,653 matches
-
până în sec. al-XV-lea și se trăgeau din vechii boieri din Baia de Fier și Alun. Speranța, era fiica pitarului Zamfir Pârâianu, prefect de Gorj, și a Sevastiței, născută Frumușanu. Așadar și bunica maternă a omului politic aparținea unei cunoscute familii boierești gorjene. Ea i-a călăuzit pașii copilăriei viitorului om politic, iar tatăl său îi era model, fiindcă luptase pe frontul pentru cucerirea Plevnei la una mie opt sute șaptezeci și șapte și era militar cu renume de membru în comisia de
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
pe frontul pentru cucerirea Plevnei la una mie opt sute șaptezeci și șapte și era militar cu renume de membru în comisia de pace cu turcii. Gheorghe Tătărescu s-a căsătorit cu Arethia Piteșteanu, familie înrudită, la rându-i, cu neamuri boierești de viță veche din Țara Românească. Arethia era o femeie cu stare și bine văzută în societatea acelor vremuri. După primul război mondial s-a instalat în Poiana Gorj, locul natal al soțului ei și a pus bazele unei societăți
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
au și deportat pe la Râmnicu Sărat iar toată averea le-a fost confiscată, în curtea lor înființându-se o brigadă zootehnică a ceapeului. Era culmea ironiei, să-i vezi pe colectiviștii văcari umblând cu cizmele pline de dejecții, prin casa boierească a foștilor proprietari. Când seara venea tata la noi, îl tot vedeam din ce în ce mai abătut, dar nu ne spunea nimic despre necazurile lui. Am aflat mult mai târziu. Îl forțau atât cei de la primărie, cât mai ales politicienii veniți special de la
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
ca slugă. Și boierul văzându-l isteț nevoie mare trimise acasă un hoț de arendaș care-l păcălea la dijmă și-l puse pe el în locul celui vechi să-i păzească, să-i îngrijească și să-i dijmuie moșia. Curte boierească, mare, cu slugi și slujnice, cu alai mare, ba boierul cel bătrân zidise lângă conac și-o biserică să aibă oamenii din sat unde să se închine și unde să se roage la Dumnezeu. Și cu el în frunte tot
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
cu turle de biserici atât de mărețe, cu case arătoase, cu mai multe caturi, care pe deasupra aveau și balcoane... Case cu curți impunătoare, cu împrejmuiri de fier, cu grădini mari și alei frumos pietruite! Cupeuri arătoase trase la porțile curților boierești! Totul părea frumos și promițător la prima vedere. Cei mai mulți oameni erau îmbrăcați în straie bune. Căruțele de negustori care se îndreptau spre târg erau pline de mărfuri alese. Tinerii pășeau cu voioșie pe bulevardele largi și pietruite ale orașului. Nerun
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
ce era și se tot gândi cum să facă să îndrăznească și să intre în curte, ca să întrebe de stăpâna acestuia. * Nerun nici nu-și putea crede sieși de curajul său când se hotărî să intre în curtea cea mare boierească, așa, nitam-nisam. Doar ce deschise o poartă și se trezi în curte, stârnind o hărmălaie de câini care hălăduiau în ceată în jurul casei. Zarva puse în alertă și slugile casei care ieșiră să vadă pricina. Când îl zăriră pe Nerun
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
Boieroaica îi zise: - Văd că ești un băiat de ispravă, ești iscusit și harnic. Îmi place. Uite care va fi tocmeala noastră. Nu-ți voi plăti chiar de îndată pânzele pe care ți le-am luat, ci mai târziu. Palatul boieresc în care locuiesc acum este nou și întins. Mai sunt multe camere goale, fără zugrăveli și fără tablouri. Vreau să ne învoim să-mi faci toată casa plină de picturi și zugrăveli iscusite, să arate ca în povești. Și-ți
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
aud că și azi, urmașii lor o fac pe stăpânii în multe locuri din Basarabia. Ce să fac? Să mă închin la Ambasada Sovietică? Am văzut o construcție impunătoare, nouă, de adevărat ocupant. A României e într-o casă veche boierească. De-a noastră! Românească. Care e mai veche, tov. Usatâi? A noastră sau a celor, cărora le ești slugă? Ce nu înțeleg trădătorii Moldovei!?! Să nu știe că noi, moldovenii, am fortificat frontiera răsăriteană ridicând cetățile Hotin, Soroca, Orhei, Tighina
TABLETA DE WEEKEND (122): PREZENT LA MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ A REÎNTREGIRII NEAMULUI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379945_a_381274]
-
ști cât este și de harnică și de iscusită în alcătuiri de cărți elevate și atractive, cu și despre oameni de valoare, întocmai așa: cu „Destine ca-n filme”. Noua carte, lucrată împreună cu Iuliana Marciuc și tocmai lansată în ambianța boierească a restaurantului „Jariștea” din București, un spațiu public ce reînvie evurile încremenite în istorie nu doar cu decorul copiat armonios și estetic din vechile timpuri, ci viu ca ziua de azi, cu boiereasa dragă nouă prin cine este realmente și
IULIANA MARCIUC, OANA GEORGESCU „DESTINE CA-N FILME”, O CARTE ELEVATĂ ŞI ATRACTIVĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381813_a_383142]
-
au și deportat pe la Râmnicu Sărat iar toată averea le-a fost confiscată, în curtea lor înființându-se o brigadă zootehnică a ceapeului. Era culmea ironiei, să-i vezi pe colectiviștii văcari umblând cu cizmele pline de dejecții, prin casa boierească a foștilor proprietari. Când seara venea tata la noi, îl tot vedeam din ce în ce mai abătut, dar nu ne spunea nimic despre necazurile lui. Am aflat mult mai târziu. Îl forțau atât cei de la primărie, cât mai ales politicienii veniți special de la
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
vampiri! - propuse Conacu. - Aaaa!... Mi-a venit o idee! - zise Ciocoiu. După ce ne vedem interesul, o să mai împuținăm din „stăpâni”!” Vampirul Ursuz amenință eventualii uneltitori împotriva sa și a planului său și acceptă chiar să participe la câte o petrecere boierească dar nu cu fripturi și vinișor „Mie-mi priește sângele proaspăt!” „- Dar sultanul e arătos? Are sânge în el? - Are, căci nu-i lipsește nimic! Mănâncă bucatele cele mai alese și are în harem fetele cele mai atrăgătoare din întregul
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
pădurești ce aveau loc anual în mijlocul verii.De data asta mutase serbarea în curtea ei în cinstea terminării lucrărilor de construcție a casei lor. Începută în urmă cu paișpie ani lucrarea lor doctoricească dusese la apariția unui fel de conac boieresc, de care Nașa Olea era așa mândră și încântată că acum voia să îl arate la toți. De bucurie că i se umpluse curtea cu atâtea neamuri, Bunica a decretat declanșarea unei sărbători câmpenești . -Puneți tot ce aveți pe mese
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
sigur. Avea fața așa de umflată și oricum era o ceață și eu nu prea vedeam așa departe. Lângă mine se auzea ceva , din care până la urmă eu am înțeles că unul repeta mereu,, după o masă împărătească, o țigară boierească.,, - Ia, soldat, nu te sfii, armata e darnică cu toți. V-a plăcut friptura? Își bătea el joc de noi. Cartofii au fost cam arși, dar salata a meritat toți banii. - Mă refuzi? Nu prea înțelegeam eu ce vrea să
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
simțiri duioase, de idei înalte, de obiceiuri vechi și mai ales de frumuseți originale fără seamăn.” (Vasile Alecsandri , Balade. Adunate și îndreptate de..., Partea I, Iași, 1852) Folclorul românesc a fost permanent susținut de autoritatea poporului, a târgului, a cetății boierești, a curții cneazo-voievodale, a mânăstirilor și a bisericilor parohiale. Întotdeauna raportul folclorului getodac cu creștinismul ortodox s-a întrepătruns întru comuniune, întru înțelegere, întru împlinire și întru definirea identității naționaliste. Cultura populară este veșmântul regal al întregului nostru spațiu mioritic
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA HUMANITAS), de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în Ediția nr. 1851 din 25 ianuarie 2016. „Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este împărăția cerurilor.” (IISUS HRISTOS-MÂNTUITORUL OMENIRII) Radu Mărculescu, descendent dintr-o ilustră și veche familie boierească, nepotul moșierului Tudorache Mărculescu(1828-1908) și al Zamfirei Pârâianu (1845-1897), tatăl său fiind renumitul avocat liberal Aurel Mărculescu, moșier, erou și martir al primului război mondial (1878-1916, ucis în munții Perșanilor, la 23 Septembrie 1916, în bătălia pentru dezrobirea Ardealului
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
nea împodobite cu voioșia serafică a Colindelor Nașterii Domnului, la 29/ 30 Decembrie 1914. Citește mai mult „Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este împărăția cerurilor.”(IISUS HRISTOS-MÂNTUITORUL OMENIRII)Radu Mărculescu, descendent dintr-o ilustră și veche familie boierească, nepotul moșierului Tudorache Mărculescu(1828-1908) și al Zamfirei Pârâianu (1845-1897), tatăl său fiind renumitul avocat liberal Aurel Mărculescu, moșier, erou și martir al primului război mondial (1878-1916, ucis în munții Perșanilor, la 23 Septembrie 1916, în bătălia pentru dezrobirea Ardealului
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
din 09 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului DULCE TÂRG AL IEȘILOR Îți amintești crâșma din Sărărie Pe o străduță dintr-un Iași uitat, Cu mese-afară-n toamna timpurie, C-o tihnă și-o tăcere din alt veac? Alături sta o casă boierească, Cu geamlâc roșu de-atâtea mușcate, Cu tufănele gata să-nflorească, Cu pomi bătrâni în grădina din spate. Și-n pustia livadă a nimănui Își bruma-n vinețiu coroana prunul, În bulgări aurii și amărui Gutuile își rotunjeau parfumul. Prin
DULCE TÂRG AL IEȘILOR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381381_a_382710]
-
M-aș întoarce-acasă mâine Dar am muri-n zadar noi amândoi N-am avea nici boț de pâine Și-ar trebui să vin iarăși înapoi. Mizer politichia românească Ne-a vândut la cei tâlhari străini Iar ei - ca mândra floare boierească Au fost și sunt niște scursori haini. Așa că ție - a mea iubită mamă Doar visul de-a mai fi împreună-n doi Ți-a mai rămas în piept ca ecogramă Prostită de-un avar politician ciocoi. Sunt foarte mulți în
RUGĂCIUNE PENTRU MĂICUȚA MEA de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381397_a_382726]
-
ce venise la bunica lui în sat, o plăcuse și a cerut-o. Maria nu s-a împotrivit, băiatul era bun, avea salariu, avea o căsuță a lui la marginea orașului, cu flori multe în grădină, cu mobilă de aia boierească, dușumele vopsite și preșuri de lână. -Și ce-ți mai face fata, Mario, o întrebă un cioban cu chimirul bătut în ținte, e tot frumoasă ca tine, glumi el cu subînțeles? -E frumoasă și s-a făcut doamnă de oraș
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
Ediția nr. 1926 din 09 aprilie 2016. DULCE TÂRG AL IEȘILOR Îți amintești crâșma din Sărărie Pe o străduță dintr-un Iași uitat, Cu mese-afară-n toamna timpurie, C-o tihnă și-o tăcere din alt veac? Alături sta o casă boierească, Cu geamlâc roșu de-atâtea mușcate, Cu tufănele gata să-nflorească, Cu pomi bătrâni în grădina din spate. Și-n pustia livadă a nimănui Își bruma-n vinețiu coroana prunul, În bulgări aurii și amărui Gutuile își rotunjeau parfumul. Prin
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
birjarii să se-arate Grăbind trăsurile ... Citește mai mult DULCE TÂRG AL IEȘILORÎți amintești crâșma din SărăriePe o străduță dintr-un Iași uitat,Cu mese-afară-n toamna timpurie,C-o tihnă și-o tăcere din alt veac?Alături sta o casă boierească,Cu geamlâc roșu de-atâtea mușcate,Cu tufănele gata să-nflorească,Cu pomi bătrâni în grădina din spate.Și-n pustia livadă a nimănuiîși bruma-n vinețiu coroana prunul,În bulgări aurii și amăruiGutuile își rotunjeau parfumul.Prin gardul răsucit
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
duel) etc. Tipologic, prima Doamnă a Valahimii din România se relevă - „de la începutul și până la sfârșitul romanesc“ - Elena Rosetti / Cuza, despre care „istoriile veridice“ (reflectate și în romanul lui Vasile Moldovan) certifică faptul că avea o profund-aleasă educație valaho-germano-franceză, specifică boierescului neam-Rosetti, înrudit cu alte neamuri din care s-au ridicat „regi“ / „domni“ („voievozi“ / „domnitori“) ai Valahimii: neamul-Balș, neamul Cantacuzinilor, neamul Catargiu, neamul Sturzeștilor etc., că, încă din ajunul revoluțiilor burghezo-democratic-valahe, mai exact spus, „din anul 1846, l-a întâlnit pe
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
extraordinar și nici măcar nu îndrăznesc să afirm că aș putea face ceva mai frumos. Voi relata doar câteva impresii personale, așa cum mă pricep eu mai bine. Ruginoasa..., un loc binecuvântat de Dumnezeu, încărcat de istorie, credință, cultură, tradiții..., fostă moșie boiereasca, azi o localitate prosperă, cu oameni harnici și gospodari, păstrători ai tradițiilor străbune. Am descoperit în carte nu doar date despre istoria Ruginoasei, ci și informații detaliate despre originile românilor, a limbii române, încă de la începuturi, de pe vremea lui Burebista
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373424_a_374753]
-
Nu aveam voie să ne mai odihnim, sprijinindu-ne în sapă, ca de obicei. Trebuia să prășim mereu. Nu aveam voie să rămânem în urmă, chiar dacă nu ne mai ajutau puterile sau neputințele. Milițienii, în jurul nostru, ca niște foști vătafi boierești, aveau această grijă, să lucrăm în silă. La prânz, masa era mai bună și mai îndestulătoare decât la celulă. După o oră, în care intra masa și puțină odihnă, mergeam iarăși la sapă. Seara, încolonați câte cinci, făceam calea întoarsă
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
Nu aveam voie să ne mai odihnim, sprijinindu-ne în sapă, ca de obicei. Trebuia să prășim mereu. Nu aveam voie să rămânem în urmă, chiar dacă nu ne mai ajutau puterile sau neputințele. Milițienii, în jurul nostru, ca niște foști vătafi boierești, aveau această grijă, să lucrăm în silă. La prânz, masa era mai bună și mai îndestulătoare decât la celulă. După o oră, în care intra masa și puțină odihnă, mergeam iarăși la sapă. Seara, încolonați câte cinci, făceam calea întoarsă
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]