1,132 matches
-
, Lidia (16.X.1924, Feldru, j. Bistrița-Năsăud), critic și istoric literar, traducător. Este fiica Mariei și a lui Nicolae Bote. După școala primară urmată în satul natal, și-a început studiile liceale la Cluj, pentru ca, în urma Dictatului de la Viena, să și le continue la Cernăuți. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității din Cluj, după care a fost câțiva ani
BOTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285827_a_287156]
-
iar poeziile sunt reproduse direct din edițiile princeps sau din reviste. SCRIERI: Simbolismul românesc, București, 1966. Antologii: Antologia poeziei simboliste românești, București, 1972. Traduceri: Alain Robbe-Grillet, Gumele, 1967; Jacques Lusseyran, Împotriva profanării eului, Cluj-Napoca, 1993. Repere bibliografice: Doina Graur, Lidia Bote. O monografie a simbolismului românesc, CNT, 1966, 27; Mircea Anghelescu, Dicționar de istorie literară contemporană. Lidia Bote, LCF, 1966, 39; Gabriela Drăgoi, Lidia Bote, „Simbolismul românesc”, IL, 1966, 10; Nicolae Manolescu, Lidia Bote, „Antologia poeziei simboliste românești”, CNT, 1968, 20
BOTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285827_a_287156]
-
Antologia poeziei simboliste românești, București, 1972. Traduceri: Alain Robbe-Grillet, Gumele, 1967; Jacques Lusseyran, Împotriva profanării eului, Cluj-Napoca, 1993. Repere bibliografice: Doina Graur, Lidia Bote. O monografie a simbolismului românesc, CNT, 1966, 27; Mircea Anghelescu, Dicționar de istorie literară contemporană. Lidia Bote, LCF, 1966, 39; Gabriela Drăgoi, Lidia Bote, „Simbolismul românesc”, IL, 1966, 10; Nicolae Manolescu, Lidia Bote, „Antologia poeziei simboliste românești”, CNT, 1968, 20; Popa, Ist. lit., II, 1104. L.H.
BOTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285827_a_287156]
-
Alain Robbe-Grillet, Gumele, 1967; Jacques Lusseyran, Împotriva profanării eului, Cluj-Napoca, 1993. Repere bibliografice: Doina Graur, Lidia Bote. O monografie a simbolismului românesc, CNT, 1966, 27; Mircea Anghelescu, Dicționar de istorie literară contemporană. Lidia Bote, LCF, 1966, 39; Gabriela Drăgoi, Lidia Bote, „Simbolismul românesc”, IL, 1966, 10; Nicolae Manolescu, Lidia Bote, „Antologia poeziei simboliste românești”, CNT, 1968, 20; Popa, Ist. lit., II, 1104. L.H.
BOTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285827_a_287156]
-
Cluj-Napoca, 1993. Repere bibliografice: Doina Graur, Lidia Bote. O monografie a simbolismului românesc, CNT, 1966, 27; Mircea Anghelescu, Dicționar de istorie literară contemporană. Lidia Bote, LCF, 1966, 39; Gabriela Drăgoi, Lidia Bote, „Simbolismul românesc”, IL, 1966, 10; Nicolae Manolescu, Lidia Bote, „Antologia poeziei simboliste românești”, CNT, 1968, 20; Popa, Ist. lit., II, 1104. L.H.
BOTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285827_a_287156]
-
dor, Reșița, 1997; Oglinzi în inima pietrei, Reșița, 2002. Repere bibliografice: Olimpia Berca, Dintre sute de catarge, O, 1985, 26; Constanța Buzea, Șase ipostaze ale aceluiași izvor, AFT, 1985, 8; Octavian Doclin, Poetul în valea miracolelor, „Semenicul”, 1997, 1-2; Ionel Bota, Fals tratat despre „întemeierea” melancoliei. Eseu asupra poeziei lui Iosif Băcilă, Reșița, 2002. O.B.
BACILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285524_a_286853]
-
aurului, Timișoara, 1993; William Makepeace Thackeray, Cartea snobilor, scrisă de unul dintre ei, București, 1964; Thomas Hardy, Jude neștiutul, București, 1965; Virginia Wolf, Orlando, București, 1968. Repere bibliografice: Traian Liviu Birăescu, „Curentele literare și evocarea istorică”, O, 1963, 10; Lidia Bote, „Curentele literare și evocarea istorică”, TR, 1963, 43; Val Panaitescu, Eficiența punctului de vedere, IL, 1963, 11; Mihaela Șchiopu, „Curentele literare și evocarea istorică”, RITL, 1963, 3-4; Edgar Papu, Metamorfoza măștilor comice, „Romanian Review”, 1967, 2; Mirodan, Dicționar, 320-325; H.
CALIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286037_a_287366]
-
Pott, clinique et diagnostique”, Revue médicale française, Paris. Deschamps, J.P., Manciaux, M., Salbreux, R., Vetter, J. (1981), L’enfant handicapé et l’école, Flammarion Médecine-Sciences, Paris. Doron, R., Parot, F. (coord.) (1999), Dicționar de psihologie, Editura Humanitas, București. Dragnea, A., Bota, A. (1999), Teoria activităților motrice, Editura Didactică și Pedagogică, București. Drăgan, I. (coord.) (1989), Practica medicinei sportive, Editura Medicală, București. Ducroquet, R., Ducroquet, J., Ducroquet, P. (1965), La marche et les boiteries, Masson, Paris. Dufor, M. (1999), Massage et massothérapie
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
que la Roumanie poursuivra à l`avenir. ANEXA 2 322. Some members of the Committee wished to refer to a specific case concerned the practical application in Romania of the right to leave one's country: that of Mr. Liviu Bota, former Director of the United Nations Institute for Disarmament Research. They reminded the Committee that Mr. Bota, an international civil servant, who had return to Romania for consultations at the end of 1985, had been held there ever since and
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
refer to a specific case concerned the practical application in Romania of the right to leave one's country: that of Mr. Liviu Bota, former Director of the United Nations Institute for Disarmament Research. They reminded the Committee that Mr. Bota, an international civil servant, who had return to Romania for consultations at the end of 1985, had been held there ever since and they pointed out that, under article 12, paragraph 2 and 3, of the Covenant, everyone was free
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
that Romania had ratified the Convention on the Privileges and Immunities of the United Nations (General Assembly its resolution 22 A (I) of 13 February 1976). They asked how Romania could reconcile its legislative situation with regard to allow Mr. Bota to leave the country and in more general terms, what explanation could be given for refusal to issue a passport to a Romanian citizen on the ground that his departure abroad could damage the interests of the Romanian State or
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ordered by the Ministry of the Interior in either case the person concerned could appeal against such decisions to the competent State bodies in accordance with Act No. 1/1978. 325. With regard to the questions asked concerning Mr. Liviu Bota, the representative stated that he was not familiar with the file on the case and had nothing to add to the explanations given by the Ambassador of Romania at the forty-first session of the General Assembly. He considered, however, that
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
odată cu aceasta fiind creat și un grup de lucru care să examineze modalitățile de consolidare și întărire a rolului și eficienței Organizației. Grupul de lucru a funcționat sub președinția reprezentantului permanent al României la O.S.C.E. la Viena, ambasadorul Liviu Bota, având la bază un document de lucru prezentat de România și alte propuneri din partea statelor membre. Propunerile vizau, îndeosebi, operațiunile în teren, rolul acestora în alerta timpurie, prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor și reconstrucția post-conflict, urmărind așa cum subliniau concluziile dezbaterilor prezentate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
proaspăt castrat, purtătorul de cuvânt al Poliției Capitalei, comisarul-șef Christian Ciocan, (e vorba de flăcăul acela trecut binișor de 40 de ani, bine înfășat în uniformă și neînsurat, care a apărut în poze, ținându-se de gât cu homosexualul Bote), a venit cu recomandări din partea Poliției. Și zice el, dom Ciocan: „Le recomand oamenilor, să nu intervină în conflictele din stradă. În primul rând este foarte riscant. Pot oricând să devină ei înșiși victime. Nu mai suntem înainte de 1989, când
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
fi tot împreună...Și așa, înlocuindu-l la ore câte odată, am ajuns suplinitor de suplinitor. Cât lucram cu isteții copii, Iancu arunca alice în vântul ciorilor că alt animal n-a reușit să ochească sau aranja aventura mișcării unei bote de vin mănăstiresc, circa 20 de litri, pentru a deschide seria șezătorilor de iarnă, o minunată defilare de obiceiuri, povești, voroave și spuse nespuse. Jucam teatru alături de elevi, unii dintre ei fiind cu trei-patru ani mai în vârstă decât domnul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
militar “Mănăstirea Dealu” Băgulescu Gheorghe, general, cavaler al Ordinului Mihai Viteazu, atașat militar la Tokyo și care în Legiune era Senator legionar ; Blaga Lucian, filisof, poet, dramaturg, traducător, ministru Profesor Universitar-Cluj, plenipotențiar la Lisabona, diplomat și membru al Academiei Române; Dan Bota, poet și eseist; Ion Caraion, poet, eseist, traducător, fost deținut politic; Virgil Carianopol, poet și publicist, după 1944, gudurator comunist; Chirnoagă Eugen, studii în Anglia și Suedia, șef de catedră universitară la chimia industrială, Politehnica București, infirm și totuși Șeful
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
inconștient, în vederea depășirii unui obstacol, a învingerii unei rezistențe a mediului și a propriei persoane (P. Popescu-Neveanu, 1978) 17. Efortul fizic este activitatea voluntară sau involuntară a unui organ, segment sau organism în întregime, în scopul depășirii randamentului obișnuit. (C. Bota, 2000) 18. Exercițiul fizic este totalitatea mișcărilor (acțiunilor motrice) executate în vederea realizării sarcinilor educației fizice și atingerea obiectivelor ei. 19. Evaluarea este prezentă în orice activitate umană, componentă a învățării, întreprinsă deliberat, conștient, expertizează un viitor imediat, rezolvă situații complexe
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
cel mai larg, o schimbare de poziție sau transformare suferită de un corp sau de una din părțile sale, "o ieșire din starea de imobilitate, stabilitate, o schimbare a poziției corpului în spațiu, în raport cu unele repere fixe." (A. Dragnea, A. Bota, Teoria Activităților Motrice, 1999) 25. Motricitate provenită din latinescul "movere"(mișcare), "redă caracteristica ființei umane prin intermediul căreia se stabilește relaționarea cu mediul înconjurător" (Monica Stănescu, Educație Fizică Pentru Preșcolari și Școlari Mici, 2002) 26. Norma de control este baremul standardizat
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
lecție, dispuși în formație. Se execută începînd cu primul elev din flancul drept și sfîrșind cu ultimul elev. 28. Oboseala este o stare fiziologică reversibilă care se manifestă printr-o diminuare a activităților musculare și care dispare prin repaus. (Cornelia Bota, Fiziologie 2, 2000) 29. Odihna este starea de repaus a organismului, în scopul recuperării indicilor morfo-funcționali ai organismului. 30. Olimpism este ansamblul de idei, valori, atitudini și tipuri de activități ce consideră esența activității motrice și sportive ca factor de
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
obiective în care urmează să se desfășoare întregul proces. (A. Dragnea, 1996) 35. Proiectarea didactică numită și design instrucțional, constă într-un aranjament eficient de etape, operațiuni, demersuri, măsuri metodologice capabil să asigure rezolvarea eficientă a finalităților. (D. Colibaba-Evuleț, I. Bota, 1998) 36. Psihomotricitatea este expresia maturizării și integrării funcțiilor motrice și psihice la nivelul pretins de buna integrare funcțională a individului în ambianță (Mihai Epuran, 1976) 37. Restabilirea (refacerea) este fenomenul de reorganizare și restructurare a organismului ca urmare a
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
anumită rapiditate una sau mai multe mișcări, cu întreg corpul sau cu anumite segmente, într-o unitate de timp prestabilită. Viteza este determinată de lungimea distanțelor parcurse în timpul efectuării mișcărilor. Forme de manifestare a vitezei (după A. Dragnea și A. Bota, Teoria activităților motrice, 1999) Viteza de reacție apariția excitației în receptor; transmiterea excitației pe căile aferente; analiza semnalului în centrii nervoși (are cea mai mare durată); transmiterea comenzii efectoare; excitarea mușchiului care răspunde printr-o contracție; Viteza de execuție nivelul
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
efectuarea acțiunilor motrice voluntare rapide, eficiente, caracterizate de indici calitativi superiori. Termenul de îndemînare dat capacităților coordinative de către unii autori este restrictiv în raport cu bogăția acestui sistem. (vezi Schema Nr. 5.1.1 a lui Blume, citat de A. Dragnea, A. Bota, 1999). Sistemul componentelor capacităților coordinative după Blume (citat de A. Dragnea, A. Bota, 1999) Schema Nr. 5.1.1. Forme de manifestare a capacității coordinative Sînt două tipuri de capacități: generale sînt dovedite în diferite domenii de activitate; specifice sînt
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
îndemînare dat capacităților coordinative de către unii autori este restrictiv în raport cu bogăția acestui sistem. (vezi Schema Nr. 5.1.1 a lui Blume, citat de A. Dragnea, A. Bota, 1999). Sistemul componentelor capacităților coordinative după Blume (citat de A. Dragnea, A. Bota, 1999) Schema Nr. 5.1.1. Forme de manifestare a capacității coordinative Sînt două tipuri de capacități: generale sînt dovedite în diferite domenii de activitate; specifice sînt rezultatul unei specializări. Factorii care condiționează capacitatea coordinativă: funcționalitatea și plasticitatea scoarței cerebrale
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
mișcărilor bazate pe experiențe anterioare; complexitatea deprinderilor motrice stăpînite de subiect. MOBILITATE Definiție. Calitate a aparatului articular de a efectua mișcări cu amplitudine mare, prin forțe proprii, condiționate de forțe exterioare. Forme de manifestare a mobilității (după A. Dragnea, Aura Bota, 1999): După specificul activității motrice putem vorbi de: * mobilitate generală se manifestă la nivelul principalelor articulații; * mobilitate specială (specifică) se manifestă la nivelul unei singure articulații, solicitate de un anumit tip de activitate. După tipul de forță determinată, mobilitatea poate
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
funcțională care influențează funcționalitatea coordinativă a mișcării. procedeul eforturilor maxime dezvoltarea forței pure implică utilizarea unor încărcături de 80-100% din capacitatea maximă. Se lucrează, de regulă, 1-3 repetări pe serie cu pauză de 2-5 minute între serii (A. Dragnea, A. Bota, Teoria Activităților Motrice, București, 1999). "Power-Training" sau procedeul eforturilor explozive. Prin utilizarea acestui procedeu dezvoltăm forța explozivă (forță în regim de viteză) cu ajutorul a trei grupe de exerciții, efectuate în viteză maximă de 3-6 ori, în 6-8 serii, pauză 3-5
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]