2,481 matches
-
Legea." Putem spune că sub acest semn evoluează, ușoară, malițioasă, scăpărătoare, generoasă și neverosimilă, istoria celor patruzeci de ani de pasiune sucită, dar neclintită dintre Gabriel și Elisabeth, pe care o după-amiază de iarnă i-a reunit provizoriu la Grădina Botanică din Paris. El, botanistul care se destina normalității, fuge într-o clipă din căsătoria sa și începe să o aștepte. Ea, înalt funcționar, mereu grăbită, este o femeie "juridică", locuită de Lege și care nu-și recunoaște dreptul de a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Astfel, unele gesturi sunt pentru prezervarea virtuților plantei, iar altele sunt pentru sporirea lor. Asemănarea scenariilor rituale de recoltare a mătrăgunei cu alte plante se explică prin apartenența unui complex ceremonial comun. Dacă la Început mătrăguna era reținută pentru proprietățile botanice, curative, cu timpul, În special În perioada Evului Mediu, valențele farmaceutice pierd În favoarea presupuselor virtuți magico-mitice, transformând-o În „plantă a vieții și a morții” sau plantă sacră. Este de asemenea interesant dacă calitățile terapeutice au determinat prototipul de plantă
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Stațiunea de Cercetare pentru Cereale și Plante Tehnice, Albota, jud. Argeș. 17. ing. Găucă Constantin Membru, Stațiunea de Cercetări Agrozootehnice, Secuieni , jud. Neamț. 18. Dr. biolog Gașpar Ilie Membru, Stațiunea de Cercetare Agricolă, Suceava 19. Dr. Mihai Mititiuc Membru, Grădina Botanică din Iași. 20. Prof. dr. Vasilică Constantin Membru, Universitatea Agricolă Iași. 21. Prof. dr. Chifu Theodor Membru, Institutul de Cercetări Biologice, Iași. Biroul Comitetului Național de Resurse Genetice Vegetale 1. Dr. ing. Mihai Cristea Președinte, Banca de Gene Suceava. 2
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
ocazia [...] în sfîrșit să enumerăm, după cum urmează, principalele denumiri de peisaje, fie ele tradiționale, fie nou introduse, care coexistă în romanul romantic, cu precizarea că ele se suprapun cîteodată [...]: a) locus amoenus artificial sau natural, în general, care respectă precizia botanică și pentru care găsim exemple în Noua Heloiză (1755-1756), Alexis (1788) de Ducray-Duménil, Cavalerii Lebedei (1795), Valérie (1802) de Mme de Krudenor, Corinne (1807), Lélia, Voluptate (1834), Crinul din vale (1835). Mai mult, el oferă principalele atribute subliniate de Curtius
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
frunzele sale bicolore, roșii în anotimpul cald și verzi iarna. Ea aprecia în mod deosebit clima secetoasă. Elev de clasa a IV-a Comentariu: Scena este ușor dramatizată (duminică, două vizite). Cei doi îndrăgostiți, prin modul de exprimare, ignoră cunoștințele botanice (vocabular comun) arătînd doar preocuparea lor de moment (de unde descrierea expresivă care asociază metaforic tufișul cu ființa iubită). Gest subliniat, metalingvistic, prin exclamația cît este de romantic! Elipsa (rămaseră...) este ștrengărească și voluntară. Savantul (cu patronim stereotip) reprezintă punctul de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de miere precum și diferite flori mirositoare, mai ales busuioc, simbolul dragostei, anume ca toată viața lor să fie atrăgătoare și plină de dragoste ca busuiocul, curată ca argintul și laptele, dulce ca fagurele de miere”. Simbolurile culinare ca și albumul botanic sunt mai puțin diversificate, dar înscriu cu necesitate traiectoria vieții și acest fapt mi se pare esențial. Nelipsite din limbajul semnelor, cu nuanțe simbolice sesizabile sunt busuiocul și banul, primul ca substitut al aceluiași Eros, al doilea întru întîmpinarea lui
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
naturală. Diversitatea cauzelor, ce activează în natură, nu se grupează la întâmplare fără reguli și legi. Multitudinea de plante, care cresc la suprafața Pământului se analizează într-un anumit număr de tipuri fundamentale, când se constituie în familii, atunci familia botanică nu mai este numai un subiect de experiență directă. Caracterele specifice ale acesteia se regăsesc intim amestecate cu altele accidentale, ce trebuie eliminate spre a putea emite o idee sintetică din comparația indivizilor [Pîrvulescu, 2004]. Nici botanica și nici zoologia
II. De la Hipocrate la Palade: o tipologie imposibilă. In: Fitoterapie clinică by Olga I. Botez, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2095]
-
asupra acestui masiv acțiunea omului se face simțită din ce în ce mai vizibil prin tăieri neraționale și substituiri. În vederea păstrării celor mai autentice crâmpeie din aceste păduri s-au constituit un număr de trei rezervații naturale: Humosu, Tudora și Vorona. Rezervația forestieră și botanică Vorona este situată în partea nord-estică a masivului păduros Dealu Mare - Tudora, la circa 1 km de localitatea Vorona, în imediata apropiere a mănăstirii Vorona, care datează de la 1600. Are o suprafață de 152 ha, la o altitudine de 350
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
precipitații, sub cornișă, în prima treime a versantului, în unele zone apare la zi sub formă de izvoare de coastă, iar spre baza versantului crește până la 1,00 -2,00 m în general pe valea Siretului. I.5. Istoricul cercetărilor botanice în zonă Teritoriul Moldovei s-a aflat în atenția botaniștilor români și străini încă din secolul al XVIII, concomitent cu cercetările din celelalte zone ale țării. Cercetările botanice au debutat cu cele referitoare la floră, după care, începând cu cea
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
-2,00 m în general pe valea Siretului. I.5. Istoricul cercetărilor botanice în zonă Teritoriul Moldovei s-a aflat în atenția botaniștilor români și străini încă din secolul al XVIII, concomitent cu cercetările din celelalte zone ale țării. Cercetările botanice au debutat cu cele referitoare la floră, după care, începând cu cea de a doua jumătate a secolului trecut au luat amploare și cercetările fitosociologice, la care și-au adus contribuția numeroși botaniști împreună cu colectivele conduse de aceștia. Primele contribuții
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
a publicat D. Grecescu și apoi A. Procopianu. Date floristice, dar mai ales geobotanice au consemnat E. Țopa, M. Răvăruț și colaboratorii. Referitor la pădurea Vorona, studii înseminate au avut Cl. Horeanu prin lucrarea “Flora și vegetația Rezervației forestiere și botanice Vorona (Județul Botoșani)”, publicată în 1986, inventariind un număr de 374 specii și subspecii vasculare și D. Mititelu și T. Chifu care au efectuat cercetări pe o zonă mai largă a județului Botoșani, inventariind în pădurea Vorona un număr de
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
a florei Datele privind flora spontană din ecosistemele naturale din pădurea Vorona, reprezintă rezultatul cercetărilor efectuate începând din primăvara anului 2007 și până în luna august 2009. Studiul a debutat cu o recunoaștere prealabilă a teritoriului investigat, urmată de colectarea materialului botanic, ierborizarea și determinarea acestuia. Pentru ca rezultatele finale să fie cât mai aproape de realitatea din teren, au fost fixate o serie de trasee de-a lungul cărora s-au efectuat recoltări de material botanic. Colectările s-au efectuat repetat în cursul
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
a teritoriului investigat, urmată de colectarea materialului botanic, ierborizarea și determinarea acestuia. Pentru ca rezultatele finale să fie cât mai aproape de realitatea din teren, au fost fixate o serie de trasee de-a lungul cărora s-au efectuat recoltări de material botanic. Colectările s-au efectuat repetat în cursul perioadei optime de vegetație. Determinarea și prelucrarea materialului botanic s-a realizat cu ajutorul următoarelor lucrări: Flora R.P.R.-R.S.R., vol. I-XIII (1952-1976, coord. Tr. Săvulescu); Flora României. Determinator ilustrat al plantelor vasculare
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
fie cât mai aproape de realitatea din teren, au fost fixate o serie de trasee de-a lungul cărora s-au efectuat recoltări de material botanic. Colectările s-au efectuat repetat în cursul perioadei optime de vegetație. Determinarea și prelucrarea materialului botanic s-a realizat cu ajutorul următoarelor lucrări: Flora R.P.R.-R.S.R., vol. I-XIII (1952-1976, coord. Tr. Săvulescu); Flora României. Determinator ilustrat al plantelor vasculare, de Al. Beldie, vol. I, II (1977,1979); Flora ilustrată a României, de V. Ciocârlan, vol
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
însoțit de un număr, la care vom afla cheia dicotomică de determinare a speciilor, iar speciile pot avea uneori și chei dicotomice pentru determinarea subspeciilor și a varietăților. II.2. Conspectul floristic Conspectul florei vasculare respectă încadrarea sistematică a familiilor botanice, iar în cadrul fiecărei familii, genurile și speciile sunt prezentate alfabetic. Pentru fiecare specie din lista floristică s-au avut în vedere următoarele elemente: denumirea științifică și autorul, eventual sinonimiile denumirea populară bioforma elementul floristic frecvența în teritoriul cercetat răspândirea pe
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Fagetalia, Lathyro - Carpinion, Tilio - Acerion, Tx. II. 3. Analiza florei vasculare II. 3. 1. Analiza taxonomică Conspectul florei vasculare din ecosistemul natural pădurea Vorona cuprinde un număr de 380 specii și subspecii, aparținând la 50 de ordine, 77 de familii botanice și 240 genuri. Comparativ cu flora județului Botoșani, care cuprinde 1555 de specii și subspecii de plante vasculare, aparținând la 507 genuri și 105 familii (D. Mititelu și T. Chifu, 1993), flora corespunzătoare pădurii Vorona reprezintă un procentaj de 24
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Etapa pregătitoare Se efectuează înaintea cercetărilor pe teren, fiind utilă pentru formarea imaginii de ansamblu asupra terenului ce urmează a fi studiat și constă în: alegerea și delimitarea terenului; consultarea bibliografiei referitoare la cadrul fizico-geografic al regiunii respective precum și studiile botanice din regiune și din zonele învecinate; reactualizarea cunoștințelor privind metodologia de studiu fitocenologic pe teren, la structura și tipurile posibilelor grupuri vegetale în regiune, la caracterele morfologice distinctive ale speciilor mai dificil de recunoscut; pregătirea și verificarea materialelor necesare investigațiilor
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
al. 1956) Sârbu, Coldea et Chifu 1999. (după Chifu T. et al., 2006) Cap. IV CONCLUZII Conspectul florei vasculare din pădurea Vorona, județul Botoșani cuprinde un număr de 380 specii și subspecii, aparținând la 50 de ordine, 77 de familii botanice și 240 genuri. Comparativ cu flora județului Botoșani, care cuprinde 1555 de specii și subspecii de plante vasculare, aparținând la 507 genuri și 105 familii (D. Mititelu și T. Chifu, 1993), flora corespunzătoare pădurii Vorona reprezintă un procentaj de 24
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
fost: „Monumente istorice, culturale și turistice din județul Iași”. S-au vizitat: Casa memorială „V. Alecsandri” din Mircești, Băile de la stațiunea Strunga, Palatul Culturii din Iași, Biserica Trei Erarhi, Mitropolia ,Teatrul „V. Alecsandri”, Muzeul de istorie, Bojdeuca din Țicău, Grădina Botanică , Teiul lui M. Eminescu , Palatul de la Ruginoasa. Elevii clasei a IV-a și-au notat, pe parcursul drumului, locurile pe unde au trecut, obiectivele vizitate, impresiile și informațiile dobândite. Jocul de rol amintit s-a desfășurat în cadrul unei lecții de evaluare
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
metodă din sistemul chinez de îngrijire a sănătății. A evoluat încet, de-a lungul a mii de ani, prin observarea empirică răbdătoare a naturii și prin experimente practice și farmacopeea sa vastă oferă cele mai diverse și mai eficient arme botanice împotriva bolilor pe care le-a conceput omul vreodată. Toate plantele medicinale chineze sunt clasificate în funcție de natura lor biochimică de bază și de efectele terapeutice, care determină ceea ce fitologii chinezi numesc gui-jing, adică „afinitățile naturale”. Gui-jing înseamnă, literal, „întoarcerea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
ca mai apoi să devină reședința actualului județ Galați. Din 1965 cunoaște o nouă înflorire, o dată cu începutul funcționării combinatului siderurgic, considerat pe atunci, cel mai mare din Sud-Estul Europei. Obiective turistice Complexul Muzeal de Științe ale Naturii format din Grădina Botanică care se întinde pe o suprafață de 18 ha, Planetariul și Acvariul Muzeul de Istorie Galați Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza Muzeul de artă vizuală Muzeul Satului Galați Muzeul de medalistică, filatelie și numismatică Casa Colecțiilor ÎFarmacia Țincă Castrul Roman
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
parcul de lângă clădire este amenajată o expoziție de sculpturi. Complexul Muzeal de Științele Naturii s-a înființat în 1956 ca instituție de sine stătătoare, pe baza unei colecții de geologie mineralogie privată. Azi, muzeul are următoarea structură: secții; muzeu; grădină botanică. Grădina botanică prezintă, pe secțiuni, Flora globului; Flora României; Flora ornamentală + rozarium; Flora utilitară. Acvariul are ca tematică ihtiofauna rară și foarte rară din bazinul hidrologic al Dunării, fauna Mării Mediterane și pești exotici. Patrimoniul muzeului depășește 60.000 piese
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
clădire este amenajată o expoziție de sculpturi. Complexul Muzeal de Științele Naturii s-a înființat în 1956 ca instituție de sine stătătoare, pe baza unei colecții de geologie mineralogie privată. Azi, muzeul are următoarea structură: secții; muzeu; grădină botanică. Grădina botanică prezintă, pe secțiuni, Flora globului; Flora României; Flora ornamentală + rozarium; Flora utilitară. Acvariul are ca tematică ihtiofauna rară și foarte rară din bazinul hidrologic al Dunării, fauna Mării Mediterane și pești exotici. Patrimoniul muzeului depășește 60.000 piese știintifice ordonate
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
copii, cu efectul agravant al trecerii de la un material la altul (copii de marmură ale unor originale În bronz) lui Townley. Dintre celelalte replici ale statuii lui Miron, mai merită să fie menționată o copie În bronz, amplasată În Grădina Botanică din Copenhaga. Arta romană se află Într-o situație de conservare ceva mai bună, datorată pînă la un punct și faptului că perioada este mai tîrzie cu aproape o jumătate de mileniu. Dat fiind caracterul realist al artei romane, piesele
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Mitterrand, trecând prin Hugo, ea rămâne stabilă). Dar stejarul real nu este o ființă istorică: timpul nu-i alterează natura, el crește, moare și renaște rămânând asemenea sieși de la un veac la altul, iar expansiunea lui geografică rămâne exterioară caracterizării botanice. El este identificabil independent de locuri și mediile de vegetație. Estetica este o botanică nefericită: spre deosebire de arbori și de țările fericite, ea are o istorie sau, mai degrabă, este o istorie. Muzeele de istorie naturală nu variază decât ca arhitectură
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]