734 matches
-
nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă. În prima partiție, în câmp verde, se află un mănunchi de spice de grâu din aur. În dreapta, în câmp albastru, se află un cap de bour de argint. În stânga, în câmp auriu, se află o sondă neagră. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Capul de bour și mănunchiul de spice reprezintă ocupațiile de bază ale locuitorilor
HOTĂRÂRE nr. 193 din 23 martie 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Aiton, Buza, Ceanu Mare, Mărgău şi Petreştii de Jos, judeţul Cluj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270646_a_271975]
-
aur. În dreapta, în câmp albastru, se află un cap de bour de argint. În stânga, în câmp auriu, se află o sondă neagră. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Capul de bour și mănunchiul de spice reprezintă ocupațiile de bază ale locuitorilor, creșterea animalelor și agricultura. Sonda simbolizează bogățiile solului și subsolului din zonă. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.3 STEMA
HOTĂRÂRE nr. 193 din 23 martie 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Aiton, Buza, Ceanu Mare, Mărgău şi Petreştii de Jos, judeţul Cluj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270646_a_271975]
-
dimensiuni mai mici, tăiat în furcă: 1) pe albastru, un romb de argint, ieșind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roșu, un cap de bour de argint, având o stea de aur între coarne; 3) pe portocaliu, un munte de argint, cu o intrare de mină ajurată negru, pe vârful căruia stă o capră neagră. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268817_a_270146]
-
JUDEȚEAN * MARAMUREȘ. Semnificația elementelor însumate: a) rombul - viață, prosperitate, recompensă, cântece de laudă; ... b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română; ... c) cununa din frunze de stejar - forța, puterea, autoritatea veche; ... d) capul de bour cu stea între coarne, muntele și capra neagră - elemente preluate de la vechea stemă a județului Maramureș, pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea. ... ---------- Anexa 104 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268817_a_270146]
-
și ghearele roșii, ținînd în cioc o cruce ortodoxa de aur, însoțită de un soare de aur la dreapta și de o luna noua de aur la stînga; ... b) în cartierul doi este stema Moldovei: pe roșu, un cap de bour negru, însoțit de o stea de aur între coarne, cu cinci raze, de o roza cu cinci foi la dreapta și de o luna conturată la stînga, ambele de argint; ... c) în cartierul trei este stema Banatului și Olteniei: pe
LEGE nr. 102 din 21 septembrie 1992 (*actualizată*) privind stema ţării şi sigiliul statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273600_a_274929]
-
paikkakunnat: SV Luxemburgs domstolsdistrikt är behörigt för följande orter: Abweiler Ahn Altlinster Alzingen Altwies Angelsberg Ansembourg Aspelt Assel Bascharage Bech/Kleinmacher Beidweiler Belvaux Berbourg Berchem Bereldange Berg/Grevenmacher Bergem Beringen Berschbach Bertrange Bettembourg Bissen Biwer Blaschette Boevange/Attert Bofferdange Boudeler Bour/Tuntange Bourglinster Bous Bridel Brouch/Mersch Brouch/Biwer Imbringen Itzig Junglinster Kahler Kayl Kehlen Keispelt Kleinbettingen Koedange Koerich Kopstal Kreizerbuch Lamadelaine Larochette Lasauvage Lellig Lenningen Leudelange Limpach Linger Lintgen Livange Lorentzweiler Machtum Mamer Manternach Medingen Meispelt Mensdorf Mertert Mersch Meysembourg
jrc5045as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90213_a_91000]
-
a bucurat Vasluiul în timpul domniei sale, numit de el „târgul nostru”, când domnitorul dăruiește Vasluiului 17 sate. În pământ au fost sădiți atunci zece stejari și un frasin, în trunchiurile cărora, mai târziu, meșteri pricepuți au încrustat însemnul Moldovei - "capul de bour". Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstrează continuitatea locuirii încă din paleoliticul superior (30.000-8.000 î.e.n). Faptul că vatra târgului era amplasată pe terasele Dealului Morii constituia o adevărată barieră naturală în fața atacurilor
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
La recensământul din anul 2011 avea o populație de locuitori. Municipiul Dorohoi, reședință fostului județ cu același nume, se află așezat în partea de nord-vest a Câmpia Moldovei de Sus, în Județul Botoșani, la contactul Câmpiei Jijiei Superioare cu Dealurile Bour, la confluenta râului Jijia cu râul Buhai, la 200 m altitudine pe malul drept al râului Jijia. Din punct de vedere geografic, orașul este așezat în partea de nord est a României, în zona de contact dintre regiunea de dealuri
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
Absidele laterale apar în exterior în rezalituri. Tavanul este format din trei calote separate prin arce dublou. Intrarea se face pe latura de sud printr-o ușă marcată de un portal cu icoana de hram și simboluri heraldice: capul de bour și doi lei. Tot pe latura de sud, în medalion, sculptată în piatra, este stema Moldovei. Pe timpul comunismului biserica a fost abuziv expropriată de terenul de lângă ea pe care era un cimitir. Monument istoric și de arhitectură ridicat în anul
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
de argint, dotată cu ferestre, așezată pe o câmpie verde. În fața cetății, Sfântul Gheorghe ecvestru (cal alb), nimbat de aur, purtând mantie, brâu și cizme roșii, străpunge cu o lance de aur balaurul negru. În șef se află capul de bour având o stea cu cinci raze între coarne, flancat în dreapta de o stea cu opt raze, iar în stânga, de o semilună, toate de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din șapte turnuri crenelate. Stema localității
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
scutul stemei Sucevei evocă faptul că orașul s-a remarcat în lupta anti-otomană. Coroana murală cu șapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu și este reședință de județ. Deasupra coroanei murale este figurat un cap de bour cu gât și cu o stea între coarne, ceea ce evocă faptul că această urbe a fost în trecut capitala Moldovei. Stema din perioada interbelică a orașului Suceava avea cetatea figurată diferit. Astfel, ea era de culoare roșie, avea șapte turnuri
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Stema din perioada interbelică a orașului Suceava avea cetatea figurată diferit. Astfel, ea era de culoare roșie, avea șapte turnuri și era dotată cu ferestre negre. Sfântul Gheorghe și balaurul erau reprezentați la fel ca pe stema actuală. Capul de bour din șef nu exista, iar coroana murală de argint ce timbra scutul avea doar cinci turnuri, fapt ce semnifica că localitatea avea rangul de oraș și era reședință de județ. Stema din perioada regimului comunist, aprobată în anul 1972, era
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
anul 1972, era formată dintr-un scut tăiat, împărțit în două cartiere orizontale. În cartierul superior, în câmp albastru, era reprezentată în argintiu poarta Cetății Sucevei, cu două bastioane crenelate. Deasupra cetății, în auriu, era redată stema Moldovei (cap de bour cu stea între coarne, flancat de semilună și soare). În cartierul inferior, în câmp roșu, era reprezentată silueta Casei de Cultură din Suceava, în auriu, cu detalii negre. În partea centrală a stemei era așezat un scut mai mic având
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
numele leșilor, care mai târziu au dispărut, formându-se comuna prin emigrare mai mult de prin sate bucovinene și ardelene, aflând bune mijloace de trai în creșterea vitelor, căci trăiau numai cu lăptării și carne, vânat de soi, ba și bouri (zimbri), pești în abundență (între alții păstrăvi și lipeni mai mulți)." Profesorul Anton Coșbuc, care s-a referit în lucrarea sa la obârșia satului Leșu a analizat din mai multe puncte de vedere variantele arătate mai sus, fiind de părere
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
numai niște uriași ar putea să le folosească. Același respectabil autor susține că toponimul Podu Gogoronii provine de la cuvântul daco-trac go-ghora, care înseamnă bou mare, care reduplicat înseamnă mulți boi mari, adică cireadă, arătând existența pe acele vremuri a Zimbrului (Bourului) în Poienile Maotei. Acest lucru este ușor de crezut câtă vreme ”bizonul” nostru local era foarte răspândit în arealul dacic. Legenda cu pricina spune că strămoșii uriașilor s-au așezat aici de pază la hotare pe vremea lui Burebista, conduși
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
în 1276 sub denumirea de "Villa Thur", în 1366 ca "Pass Thur", 1850 "Turu" și în 1854 ca "Tür". "Túr" înseamnă în limba maghiară "rană", dar conform lingvistului Lajos Kiss numele pârâului ar proveni de la cuvântul slav "TurЪ", care înseamnă "bour". Comuna Tureni se află în partea nord-vestică a Depresiunii Transilvaniei, pe versanții Dealurilor Feleacului, la 20 km distanță de Cluj-Napoca și 10 km de Turda. Este formată din satele Tureni, Ceanu Mic, Comșești, Mărtinești și Micești, ocupând o suprafață de
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]
-
Desnățui, Vaslui, Covurlui, Teslui. Sărăceaua provine clar de la sărăcie, poate că acesta să fi fost și numele așezării de lângă balta omonimă, dispărută și ea. Numele de Boureni pare să indice niște locuitori provenind dintr-un sat dispărut, care se numise Bour. Satul actual mai degrabă își trage numele de la moșia Boureni, de lângă Dobridor și Moțăței. Băilești este satul întemeiat de unul Băilă, acesta fiind un nume vechi românesc. Satul Amzulești a fost întemeiat de unul Amza. Între timp s-a împărțit
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
prin comunism și moldovenism. Conform propriilor sale principii, PCRM este: Din 2012, deoarece sigla partidului (cu secera și ciocanul) este interzisă prin lege în Republica Moldova, partidul folosește în mod curent steagul roșu (sus) și albastru (jos) cu capul galben de bour (la mijloc). Vladimir Voronin a calificat legea din 2012 drept o „aiureală ordinară” care „miroase a fascism” și „nu are perspective istorice”. Baza PCRM o constituie organizația primară de partid. Organizațiile primare de partid sînt din cel puțin trei membri
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova () [Corola-website/Science/298580_a_299909]
-
cruce în ciocul său și strângând în ghearele fiecăruia din picioarelor sale, reprezentate ca niște mâini, un sceptru de aur și o ramură verde de măslin. Pieptul păsării este protejat de un scut cu însemnele tradiționale ale Moldovei: capul de bour, privit frontal, și soarele, plasat între coarnele bourului, ambele pe fond roșu, simbolizând lumina zilei, respectiv o floare pentagonală (un trandafir) și luna, în faza de crai-nou, plasate ambele pe fond albastru, simbolizând renașterea. Două greșeli frecvente (inclusiv în vechime
Stema Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299678_a_301007]
-
fiecăruia din picioarelor sale, reprezentate ca niște mâini, un sceptru de aur și o ramură verde de măslin. Pieptul păsării este protejat de un scut cu însemnele tradiționale ale Moldovei: capul de bour, privit frontal, și soarele, plasat între coarnele bourului, ambele pe fond roșu, simbolizând lumina zilei, respectiv o floare pentagonală (un trandafir) și luna, în faza de crai-nou, plasate ambele pe fond albastru, simbolizând renașterea. Două greșeli frecvente (inclusiv în vechime) privesc aceste elemente : capul de bour este luat
Stema Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299678_a_301007]
-
între coarnele bourului, ambele pe fond roșu, simbolizând lumina zilei, respectiv o floare pentagonală (un trandafir) și luna, în faza de crai-nou, plasate ambele pe fond albastru, simbolizând renașterea. Două greșeli frecvente (inclusiv în vechime) privesc aceste elemente : capul de bour este luat drept un cap de zimbru, iar soarele este luat drept o stea și reprezentat ca atare, inclusiv în infoboxurile și portalurile Wikipediei despre Principatul Moldovei, în stema Republicii Democratice Moldovenești și în scutul Moldovei din stema României. Cele
Stema Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299678_a_301007]
-
militară îndreptată împotriva regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg. Petru a bătut primele monede moldovenești, groși și jumătăți de groși de argint, care pe o parte aveau un scut cu flori de crin și bare transversale, iar pe cealaltă, capul de bour, iar spre împlinirea organizării statale a creat Mitropolia Moldovei, punând, totodată, bazele relațiilor politice cu Constantinopolul. În februarie 1388 îl împrumută pe regele polonez cu 3.000 ruble de argint (1388), pentru care i s-a amanetat orașul Halici și
Petru al II-lea () [Corola-website/Science/299096_a_300425]
-
la circa 500 metri sud de Mănăstirea Probota (care datează din secolul al XVI-lea, fiind ctitoria domnitorului Moldovei Petru Rareș). Stema localității Dolhasca se compune dintr-un scut tăiat. În partea superioară, pe fond de contrahermină, un cap de bour cu gâtul conturnat, însoțit de o stea cu opt raze între coarne, un disc solar și un crai-nou, în stânga - toate de aur. În partea inferioară, pe fond roșu, un arbore dezrădăcinat - de asemenea, de aur. Scutul este timbrat cu o
Dolhasca () [Corola-website/Science/299255_a_300584]
-
locale mi-au dat prilejul ca, împreună cu copiii, să realizez mici povestioare pentru dezvoltarea imaginației și a vocabularului, dar și pentru cunoașterea adevărurilor. Amintesc aici doar cele mai semnificative denumiri: Alac, Valea Poulenilor, Troian, Izvorul lui Dragoș, Izvorul Negru, Valea Bourului, Chiciura, Bătrâna etc. Portul nostru popular, unicitate în bogăția obiectelor și în colorit, adevărat certificat de naștere al moiseienilor, mi-a dat prilejul să mă inspir la lecții și încercând, împreună cu mamele elevilor, să-i învăț și pe copii să
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
abundența de alimente a contribuit la formarea unei faune sălbatice felurite în Moldova. Cu toate acestea, datorită creșterii utilizării terenului pentru agricultură și datorită extinderii orașelor, fauna este în prezent mult mai saracă. Peste 45 de specii de mamifere (urși, bouri, zimbri, elani, tarpani, biberi etc.) și numeroase specii de păsări au dispărut în secolele trecute. În pofida acestui fapt, fauna din prezent are mai mult de 400 de specii de vertebrate. Preponderent specii care apar de asemenea și în România și
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]