1,347 matches
-
celălalt", tânărul e surprins de violența patimii ce schimonosea demonic obrazul de "icoană" al femeii: "[...] părea în adevăr o altă ființă. Nimic nu mai rămăsese din trăsăturile ei gingașe și fragede, din zâmbetul ei plutitor și fericit: o biată figură brăzdată de durere și un trup frământat sub biciuirea unei puteri lăuntrice". Ce forță bizară declanșase oare cumplita transfigurare, făcând din făptura vaporoasă, cu aer feciorelnic, o harpie răzbunătoare? Îl va fi iubit Mab atât de mult pe acel bărbat, încât
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
intens decât în amintire propria dramă sentimentală. Prin urmare, de cum intră în sală caută același fotoliu unde stătuse odată alături de Mab, la un spectacol cu Oedip Rege numai că (oroare!) în locul femeii iubite întâlnește acum o bătrână cu "chipul șters, brăzdat de cute viclene". Iată un prim semn rău prevestitor, avertizând asupra trecerii timpului și a inevitabilei pervertiri a emoțiilor de altădată. Alături de Mab (femeia cu înfățișare de icoană) asistase cândva, înfiorat, la sublima tragedie a lui Oedip, pe când în clipa
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de resturi, ci tocmai niște masive regulate de mari dimensiuni, până În timpul din urmă respectate de mâna omului, după cum o arată succesul cercetărilor lui Honigberger. Pentru aceste monumente a fost aleasă o amplasare singulară, pe un sol aspru și stâncos, brăzdat de numeroase râpe și ale cărui pante, formate din rocă poroasă, sunt perforate de grote asemănătoare, mi se spune, cavernelor săpate În munți de kafiri. Aceste excavații Încă servesc de loc de retragere familiilor de păstori care migrează cu turmele
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
nori și codri și mări ce-și pierd conturul, Mai sus de astrul zilei, și întrecând azurul, Mai sus de inelarea stelarelor văpăi, Tu trecui vioi și sprinten, o spirite al meu; Și ca înotătorul ce-n unde se desfată, Brăzdezi nemărginireacu-o nemaiîntâmplată Și aspră voluptate, înaintând mereu. Zbori cât mai sus de-aceste morbide emanații, În aerul din slavă, curat, superior; Și bea, să te purifici, ca dintr-un sfânt izvor, Din limpezile focuri ce rătăcesc prin spații, Lăsând în
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cu ochii. Irizări solare, liliachii, albastre, verzi și negre ale apei magice și magnifice, suprafața ca o oglindă lucind în lumina apusurilor de soare sau creste de valuri înspumate în zilele cu vânt puternic, dâre lăsate de ambarcațiunile grele ce brăzdează apele adânci sau, dimpotrivă, viziunile de apocalipsă - Lucrețiu își va aminti de ele în De rerum natura - ale navelor prost călăfătuite sparte de valuri și transformate într-o mulțime de scânduri risipite, scenă a morții pentru marinarii care nu știu
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
degradante. Apropierea eliberării e paralizantă, individul nemaiieșind la muncă, nemaiparticipînd la nici o acțiune, așteptînd să treacă vremea, acumulînd emoții tot mai puternice. Dimineața se bărbiereau cu grijă, dar, probabil, emoția momentului îi făcea să se taie. Linii fine, roșii, le brăzdau gîtul și obrajii. Se ștergeau cu grijă și se parfumau cu ce găseau, pentru a șterge mirosul de închisoare care le intrase în piele. Se duceau apoi la vorbitor, unde îi aștepta cineva din familie și-și aduceau hainele civile
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ripostează. Îndură până la desfigurare. Dacă n-ar fi acestea forme ale lașității și oportunismului, ar fi forme ale martiriului. Multor profesori le place la catedră. Interacțiunea cu tinerii care rămân frumoși în ciuda oricăror gânduri destructurante dar trecătoare care le-ar brăzda inima, e întremătoare cu condiția să nu întinzi înaintea lor așteptări pe care ei înșiși nu le au. Evoluția unui tânăr e imprevizibilă. Nici nu bănuiești ce declic se poate produce în orice secundă în oricare dintre ei dacă nimerești
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
bănuitor orice cuvânt rostit de oamenii care-I ies în cale; fiecare pas pe care îl face impune gândurilor și sentimentelor sale o datorie, o sarcină. Are auzul fin și e impresionabil, e un om cu experiență, sufletul său e brăzdat de răni provenite din arsuri...” (p.136) Totuși, nu se privește cu simpatie. Dimpotrivă, îl încearcă un dezgust copleșitor privindu-se: „Îmi e scârbă de mine însumi; chiar și mâinile mi se par respingătoare; Această ținută nerușinată, neglijentă a mâinilor
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
imagini luminoase sau evocatoare, uneori pregnante, în maniera lui Lucian Blaga („Pârâul miroase-a trup de ursoaică/ Umblând cu puii în amurg”), adesea arhitecturate în tablouri reverberând sugestiv („În cumpăna nopții/satul ținând luna în gura câinilor,/când ultimul cocor/brăzdează câmpia difuză,/peste arborii plângători ai apelor,/se aud - și eu aud - toate căruțele Moldovei;/ De la Dunăre urcă, prin grâul țării/și altele, și altele dinaintea lor,/sună pământul dinăuntru/și dinafara caselor...”. Nu e un ruralism decorativ, convențional-feeric ori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
cetății la Theba (Sophocle, „Antigona”Ă. „Din toate minunile lumii nici una nu este așa de uimitoare ca omul. Cu ajutorul vânturilor năpraznice el spintecă valurile care mugesc În jurul lui. Pe cea mai mare divinitate, Pământul cel neschimbător și neobosit, el Îl brăzdează În fiecare an și Îl răscolește cu plugul. La fel știe să atragă și să Încurce În ochiurile lanțului neamul zburător al păsărilor, animalele sălbatice și peștii mărilor. Prin vicleșugul lui stăpânește fiarele codrului și se pricepe să deprindă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
grupa în tiparul clasic al "filosofiei practice". Separarea ulterioară și diviziunile repetate pot fi un indiciu al progresului speculativ, dar și semn al risipirilor fără număr sau al dezunirii ireversibile. Filosofia s-a scindat radical, dar și economia și-a brăzdat dezarmonic teritoriul, uitînd fundamentele dar și rațiunea originară. Epistema recentă este una care desfide orice formă de "speculație", alta decît cea mercantilă. Îndemnul la regăsire nu poate fi decît salutar, adap-tînd sau ajustînd discursul celuilalt la propriile exigențe paideice. Lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
acceptat să viziteze țara în câteva rânduri, însă numai odată cu așa-numitul „dezgheț ideologic”), totuși nici opera sa românească, nici cea în alte limbi nu pătrund în circuitul public, scriitorul rămânând până în anii ’90 aproape necunoscut. Destinul lui P. este brăzdat de contradicții, incertitudini și imprevizibil. Omul civic, ca și intelectualul, nu pare a-și găsi niciodată locul definitiv. „Nici de dreapta, nici de stânga, se angajează întâi într-o parte, apoi în partea cealaltă, își dă seama că a făcut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
strigătelor ce răspundeau celor dindărătul ușii, să compare zgomotele cu dezlănțuirea furtunii. Glasul lui, care relua povestirea, dădu acelui vacarm o aparență de ordine. — La mai puțin de un an după asta, nu-mi mai rămânea nimic din acel orgoliu. Brăzdam Satele-Unite, țară întinsă în care mă simțeam, pe atunci, precum un șobolan fugărit dintr-o cușcă într-alta, cu ace înfipte în craniu. Cei doi Rosenberg tocmai fuseseră arestați, presa îi acuza că vânduseră bomba americană sovieticilor, cetățenii buni așteptau
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
prizonierilor să-și sape propria groapă, pentru a fi apoi îngropați acolo de vii, știa bine asta. Ceea ce îl făcea să rămână perplex era mai curând anarhia cu care acționaseră ucigașii în luminișul acela. Unii dintre cei îngropați aveau obrazul brăzdat de o lovitură de sabie, unul era decapitat, de parcă supliciul nu fusese de-ajuns. Nikolai își spuse atunci că îngropații de vii începuseră cu siguranță să-și blesteme dușmanii care se pregăteau să plece și provocaseră astfel măcelul. Urlaseră, de
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
rapid că nu putea fi decât al unui cal în galop. Nikolai mișcă ușor hățul, se trase în spatele unui copac. Un călăreț se ivi pe drum. Un militar încovoiat peste coama calului, unit cu acesta într-o săgeată neagră, care brăzda în goană trunchiurile mestecenilor. Chipul îi era încremenit într-o grimasă ce-i dezvelea dinții. „Un nebun!“, își spuse Nikolai, dând din cap. Praful se învârtejea ușor deasupra urmelor lăsate de rafala copitelor... Străbătând satul vecin cu Dolșanka, o zări
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
înălțau făcând o curbă largă, maiestuoasă și lăsau un spațiu de cel puțin un metru între balustrade. Tatăl se aruncă în golul acela de la ultimul etaj, iar funcționarii care urcau sau coborau avură timp să zărească trupul a cărui cădere brăzdă spațiul dintre balustrade și lovi de mai multe ori fierul rampei. Cineva încercă să prindă din zbor pulpanele desfăcute ale hainei, dar nu se alese decât cu o senzație de arsură rapidă sub unghii... Datorită acestei morți, tatăl nu deveni
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
totul se sparse în fragmente tot mai rapide și mai neprevăzute. O bârnă ruptă din mirador. Mitraliorul cu fruntea despicată de o rafală. Cade și se ivește din nou - are un chip intact, e un alt neamț. Gloanțele lovesc spuma, brăzdează malul. Un soldat se oprește, se așază, parcă spre a se odihni. Pavel îi dă ocol alergând, îi aruncă o înjurătură, apoi pricepe... În depărtare, o pată verde-cenușie de uniforme se revarsă printre barăci - întăririle nemților. La stânga, legat de stâlp
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
vreo dată, cu vreun loc. Câte un val mai vioi se ivea uneori din beznă, mă acoperea cu spumă, dispărea în noapte. Mi-l aduceam aminte pe omul pe care urma să-l revăd (o amintire incontrolabilă: obrazul lui Vinner, brăzdat de o zgârietură fină, lăsată de aparatul de ras). Mă simțeam uluit, când mă gândeam că ura pentru acest om era singurul lucru care încă mă lega de viața acelora care trăiau pe coasta asta adormită, de epoca lor, de
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
viață nu ascultau de timp. Îi vedeam pe cei pe care abia îi cunoscusem sau pe cei care muriseră cu mult înainte de nașterea mea: soldatul cu ochelarii împroșcați de noroi, cărând în spate un rănit, celălalt, întins pe un câmp brăzdat de obuze, buzele sale întredeschise, de care o infirmieră apropia o oglinjoară, cu sau fără speranța de a o vedea aburindu-se ușor la suflul vieții. O mai vedeam și pe cea care-mi vorbea despre acești soldați, o femeie
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
pământul nesigur de sub mine, pe care il pândeau însă fisuri și mai periculoase. După o vreme, am continuat să o visez pe mama, pe care o vedeam printre lacrimi, în timp ce mă îndreptăm spre o singurătate infinită. Iar când viața îmi brăzdase deja chipul cu suferințe, de multe ori, pe o bancă din piață, trist și abătut, așteptăm din nou un tren de întoarcere"20. Pasionați neliniștiți, Cioran și Sábato scriu pentru că "altfel, nu se poate trăi", dar scriu și pentru noi
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
nu dezamăgesc poporul asta viteaz care inaugura cu mine premiul. La Tirana am avut parte de unul dintre omagiile cele mai emoționante din viață. Acest popor, care a suferit de pe urma tiraniei și la care se văd încă urmele dictaturii, fetele brăzdate de suferință și buncărele întunecoase pe care le construise tiranul, m-a copleșit cu atenții că pe un binefăcător, ca pe un rege, ca pe un fiu iubit. Un poet mi-a dăruit o urnă de pământ adus din satul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
celor de bună-credință" care erau în căutarea unui cămin, a unui pământ pe care să prindă rădăcini (...). Dar mulți au dat peste alta sărăcie, cea a vidului interior și a nostalgiei, fiindcă, pe masura ce vaporul se îndepărta de port, cu chipurile brăzdate de lacrimi, isi vedeau propriile mame, fii și frați cum se pierdeau în moarte, căci nu mai aveau să-i vadă niciodată.(...) Și, străbătând acest teribil ținut Leviatán, pe malurile călcate pentru prima dată de acei bieți imigranți, mi s-
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
financiare, ce a transformat spațiul arab în ultimele patrucinci decenii dintr-o periferie într-un pol regional intermediar, dar a și mărit discrepanțele interarabe, reliefând o lume arabă cu două viteze, una dezvoltată (cea deținătoare de hidrocarburi) și una pauperă, brăzdată de conflicte interne (țările arabofone saheliene: Mauritania, Ciad, Sudan). Condițiile mediului economic au fost deosebit de favorabile acumulării rezervelor de capital în special în perioada ce a urmat “șocurilor” petroliere din 1973 și din 1981-1982, când prețul hidrocarburilor a crescut dramatic
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Trebuie să admitem, în absența unor descoperiri arheologice consistente, care se lasă așteptate, a unor documente scrise pentru perioada de până la întemeierea statului Țara Românească a Moldovei - Vlahia Mică sau Rusovlahia - , că arealul străjuit de culmile domoale ale Obcinilor Bucovinei, brăzdate de apele Moldovei și Moldoviței, au fost locuite din preistorie și nu încape nici o îndoială că în primul mileniu după Hristos, până la anul 1000 și în primele secole ale mileniului al II-lea, a existat a locuire permanentă, firește, cu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
mai marcat (și discrete aluzii polemice) față de poeticile momentului, plonjând în vertijul extrem al confesiunii. Stridența luminii e pusă în surdină de pendularea spre elementul advers, apa. Elegia agoniei în „viclenia unui timp fără timp”, „cu rășina sângelui neagră”, chipul brăzdat de „năvodul” urmelor și corpul alterat din care membrele se rup, va reantrena în Terase de apă imaginarul acvatic, cu „o mutație insolită a semnificaților” și fără grandoarea tumultului vital de altădată: sub „nori negri” lumea întinde larguri de culoarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]