605 matches
-
s] se zbat] pentru a realiza ce este mai bun în privința acestor scopuri, în limitele temperamentului, circumstanțelor, statutului s]u ș.a.m.d. Uneori este o chestiune de echilibru, alteori este vorba despre ce interese sunt prioritare. De exemplu, un brahman în etapa de semi-retragere ar putea considera c] a renunțat la toate obligațiile familiale și sociale, astfel încât ultimul s]u interes s] fie acela de a se direcționa înspre eliberare, devenind un individ care a renunțat definitiv la tot. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai este necesar]. Așa cum spune virtuosul Yajnavalkya, justificându-și astfel hoț]rărea pripit] de a renunța la averea și la cele dou] soții ale sale: Nu de dragul soțului, soției, copiilor, s]n]ț]ții, zeilor, Vedelor, al st]rii de brahman sau de kshatriya etc. sunt acestea prețioase, ci de dragul Eului, toate acestea formeaz] Eul, Eul știe tot... Muncă nu poate spori său s]r]ci m]reția acestei cunoașteri (Upanișada Brihadaranyaka 5.5.6-7; 4.4.24). Se consider] c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin respectarea Legii (deci Imperativul Categoric), dar formularea explicit rațional] și generalizat] a lui Kant este absent] în acest caz. Motivația reg]sit] în Gita nu vrea s] fac] din „Bun]voinț]” determinantul acțiunilor morale, ci s] conserve baza cultural] brahman] (idealul care poate fi înf]ptuit), integrand ameninț]toarea etic] asocial] a renunț]rii ascetice și combinând, în plus, influența unei cucernicii native cu orientarea să teist]. Etică din Gita este atat moral], cât și material]: fiecare trebuie s] își
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
diferit] de sistemul separatist al castei, 2) c] reprezint] o schem] inteligent] de delimitare a muncii, 3) c] este o lege a naturii, si, deci, o parte din dharma. El condamn] privilegiile exagerate pe care o anumit] clas], în special brahmanii, și le-a arogat. Inegalitatea, consider] el, nu ține de natural, ci devine o problem] când structura este poziționat] vertical (Gandhi, 1965, pp. 29, 80). Enigmă dharmei plaseaz], în mod bizar, constrângerile de partea ideii, de altfel splendide, a drepturilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r al existenței sau realitate. Sensul s]u original deriv], bineînțeles, de la sat, care înseamn] „A FI-ul” existenței, adev]rul cu adev]rât existent; r]mine în sarcina filosofiei de a determina dac] aceasta poate fi identificat] cu Non-existența, Brahman, Nirvana sau Dumnezeu. Pentru Gandhi, Adev]rul este Dumnezeu, afirmație prin care el înțelege c] noi toti ar trebui s] lupt]m pentru adev]r dincolo de orice ar putea percepe ființă uman], în spiritul toleranței creative. La nivel pragmatic, satya
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la iluminare la vârsta de 35 de ani, dup] care și-a început activitatea de propov]duire în rândul oamenilor. Vreme de 45 de ani de la iluminare a vorbit tuturor categoriilor de oameni: b]rbați și femei, ț]răni, tâmplari, brahmani, paria, regi și criminali, asceți și filosofi. Aceste discursuri s-au p]strat în dialectul pali și constituie baza studiului nostru asupra eticii budiste. Înv]ț]turile lui Buddha s-au transmis prin tradiția oral] și abia mai tarziu (secolul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unii speculează asupra ciclurilor trecute ale vremii, afirmând eternitatea Sinelui (ătman, păli: atta) și a lumii și dobândind printr-o disciplină psihică puteri miraculoase, cum ar fi amintirea vieților anterioare. Alții afirmă fie eternitatea, fie efemeritatea, opunând, de pildă, eternul Brahman creațiilor sale impermanente. Alții identifică sinele cu corpul și îl consideră din această cauză impermanent. Unii admit infinitatea, iar alții, dimpotrivă, finitudinea lumii. Un alt grup dezbate problema ciclurilor viitoare, căutând să înțeleagă devenirea sinelui după disoluția trupului. Acest sine
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
pe o bază ideatică deja curentă atât brahmanică cât și non-ariană.. El a apărut cam în aceeași perioadă cu jainismul și aproape din aceleași rațiuni: brahmanismul oficial nu reușise prin speculațiile sale upanișadice să satisfacă nevoile spirituale ale adepților. Religia brahmanilor era egoistă. Săvârșitorii cultului se considerau puri în comparație cu ceilalți oameni. Ei își petreceau viața săvârșind practici religioase minuțioase și privindu-i ca pe niște criminali pe cei care nu observau riturile. Buddha în schimb nu acorda un rol fundamental nici
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
conștiință. El i-a educat pe semenii săi în spiritul unei discipline care să-i ducă la pacea interioară și i-a convins asupra participării lor la mișcarea cosmică universală. Eliminând zeii și riturile Părinților, Buddha nu tăgăduia deloc puterea brahmanilor, de aceea nici nu a pretins că ar putea schimba calendarul credinței antice. El dorea de fapt să reactiveze vechea credință a indienilor, nu să o elimine cu totul. Referindu-se la întemeietorul buddhismului, Rhys Davids spunea că Gautama s-
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
târzie potrivit căreia Buddha ar fi fost fiul unui rege trebuie respinsă. Cu toate acestea, Śăkya considerau că dețin efectiv rang de regi, nobili și războinici în raport cu civilizația în ansamblu; și, într adevăr, probabil că nu recunoșteau prioritatea ceremonială a brahmanilor, așa cum o recunoșteau alte popoare. Se considerau o elită și poate că însuși Buddha trata lumea din jurul său cu siguranța omului provenit dintr-un neam de seamă. Faptul că Śuddhodana era numit „raja” și nu „mahăraja”, cum erau numiți conducătorii
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
mijloc de eliberare și s-a hotărât să-și întrerupă postul. Revenindu-și, și a dat seama că a pierdut timpul, neavând nici o revelație pe parcursul excesivelor austerități. La sfârșitul acestora, el a ajuns la concluzia că „nici un ascet și nici un brahman, oricîte experiențe dureroase, sfâșietoare sau răscolitoare ar fi încercat în trecut, prezent sau viitor, nu le va depăși pe ale sale” (Majjhima-Nikăya, I, 246). Gautama a renunțat la asceză, s-a îmbăiat și a început să se alimenteze din nou
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
alți înțelepți ai Antichității, precum Socrate, Pyrrhon, Confucius și Iisus, Buddha și-a predicat învățătura oral, nescriind nimic. A folosit dialectul magădhī, limba comună a populațiilor din zonele în care a activat, și nu sanscrita, pe care o foloseau doar brahmanii și învățații. După convertirea celor cinci asceți, Buddha a petrecut un timp în Varanasi, capitala puternicului regat Kăśī, la nord-est de Magadha, în India centrală. Acest oraș comercial, situat într-un punct strategic pentru transporturile terestre și fluviale, întreținea relații
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
mănăstire în care Buddha zăbovea frecvent în timpul anotimpului ploios. Iluminatul a dirijat comunitatea progresiv formată în jurul lui, grație forței persuasive care se degaja din personalitatea sa armonioasă. El a reușit să-i convertească la Uruvilvă pe cei trei frați Kăśyapa, brahmani care se închinau mai ales zeului focului, Agni, și apoi pe cei 1000 de discipoli ai acestora, care se numeau Jătila. La Răjagrha au fost convertiți doi brahmani, prieteni din copilărie, Śăriputra (păli: Săriputta) și Maudgalăyana (păli: Mogallăna), ambii meniți
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a reușit să-i convertească la Uruvilvă pe cei trei frați Kăśyapa, brahmani care se închinau mai ales zeului focului, Agni, și apoi pe cei 1000 de discipoli ai acestora, care se numeau Jătila. La Răjagrha au fost convertiți doi brahmani, prieteni din copilărie, Śăriputra (păli: Săriputta) și Maudgalăyana (păli: Mogallăna), ambii meniți să devină lideri faimoși ai buddhismului. Śăriputra a aflat de învățătura buddhistă indirect, prin intermediul lui Assaji, unul din primii cinci discipoli ai lui Buddha. Apoi, Śăriputra l-a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Indiei se adăpostea în mănăstirile izolate (vihăra) din apropierea orașelor. În timpul peregrinărilor răspândeau mesajul în afara comunității, iar în timpul cât se aflau în recluziune discutau și repetau învățăturile. Buddha și-a împărtășit doctrina tuturor claselor de bărbați și femei - regi și țărani, brahmani și paria, bancheri și săraci, persoane sfinte și jefuitori - fără să facă nici o distincție între ei. El n-a recunoscut nici o diferență de castă sau rang social, și Calea pe care a predat-o era deschisă tuturor bărbaților și femeilor
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
-o era deschisă tuturor bărbaților și femeilor care erau pregătiți să-l înțeleagă și să-l urmeze. Învățătura lui Buddha atrăgea elita populației peste tot unde poposea. Cortegiul său era diferit de cel care-l urma pe Iisus. El includea brahmani, filosofi, prinți, nobili, negustori bogați, savanți, care fie deveneau monahi, fie reveneau în lume, dar manifestau față de Iluminat o simpatie activă. Clasa socială căreia îi aparținea Buddha prin naștere a influențat probabil componența anturajului său, dar mai mult decât aceasta
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
componența anturajului său, dar mai mult decât aceasta, esența filosofică a discursurilor sale este factorul principal care a determinat caracterul aristocratic al doctrinei buddhiste primare. Buddha își împărțea timpul între grijile comunității și predicările în fața adunărilor de călugări, a reuniunilor brahmanilor, ieșind constant învingător din disputele cu aceștia. Vărul lui Ănanda era omul lui de încredere. Ănanda îl slujea ca un fel de secretar avant la lettre (la fel cum a fost și Porphyrius pentru Plotin), și la memoria lui au
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
80 de semne secundare ale „Marelui Om” (mahăpurușa). Printre acestea enumerăm: degetele lungi, călcâiele ieșite în afară, gleznele proeminente, 40 de dinți albi, ochii negri, limba mare, tenul aurit, pielea de culoarea aurului și o aureolă largă de un braț. Brahmanii anunță că tânărul prinț va fi la 35 de ani un împărat universal (ćakravartin), un monarh puternic, sau un Buddha, un înțelept care va smulge vălul ignoranței ce acoperă lumea. Regele preferă pentru fiul său primul destin, acela de a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
aceasta abia după nașterea unui fiu, îndeplinindu-și astfel datoria față de societate. Mentalitatea indiană consideră că un om care aparține primelor trei caste trebuie să parcurgă succesiv patru perioade sau stadii (ăśrama) ale vieții: brahmacărin, stadiul de ucenic al unui brahman, bun cunoscător al Vedelor, gṛhastha, stadiul de cap de familie, care se încheie în momentul în care tatăl poate lăsa grijile familiei în seama fiului său cel mai mare, vănaprastha, perioada retragerii în pădure și sannyăsa, renunțarea totală la lume
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a împlini Legea. „Am văzut - spune Buddha - Vechea Cale, Vechiul Drum luat de toți cei Treziți de altădată, și aceasta este calea pe care eu o urmez” (purănam maggam purănañjasem anugacchim). Și, cum el face pe de altă parte elogiul brahmanilor de odinioară, care-și aminteau de Vechea Cale conducând la Brahmă, nu ne putem îndoi că Buddha făcea aluzie la „strâmta cărare care duce foarte departe, prin care contemplativii, cunoscătorii lui Brahmă, urcă și sunt mântuiți, eliberați (vimuktăh), menționați în
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
înlocuind o cu însemnătatea meritelor personale. Virtutea, argumentează el, este o calitate pe care o poate avea oricine: ea nu e deținută prin naștere, ci dobândită prin sârguință. La fel, înțelepciunea trebuie dobândită, neputând fi pur și simplu atribuită. Astfel, brahman adevărat nu e decât persoana care, indiferent de nașterea sa, are și înțelepciune și virtute. În acest sens, Dhammapada precizează: „Un om nu devine brahman prin părul împletit, nici prin familie sau prin naștere. Acela este brahman în care sălășluiesc
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
dobândită prin sârguință. La fel, înțelepciunea trebuie dobândită, neputând fi pur și simplu atribuită. Astfel, brahman adevărat nu e decât persoana care, indiferent de nașterea sa, are și înțelepciune și virtute. În acest sens, Dhammapada precizează: „Un om nu devine brahman prin părul împletit, nici prin familie sau prin naștere. Acela este brahman în care sălășluiesc adevărul și virtutea”. Buddhismul este o doctrină aristocratică, o religie a păcii și a carității. Comunitatea întemeiată de Buddha n-a prea împărtășit aroganța ce
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
simplu atribuită. Astfel, brahman adevărat nu e decât persoana care, indiferent de nașterea sa, are și înțelepciune și virtute. În acest sens, Dhammapada precizează: „Un om nu devine brahman prin părul împletit, nici prin familie sau prin naștere. Acela este brahman în care sălășluiesc adevărul și virtutea”. Buddhismul este o doctrină aristocratică, o religie a păcii și a carității. Comunitatea întemeiată de Buddha n-a prea împărtășit aroganța ce a caracterizat religii misionare precum creștinismul și islamismul. Buddhismul este esențialmente tolerant
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
un produs al forțelor și mișcărilor, o succesiune de urmări. Totul este curgere, mișcare, schimbare, iar fluxul devenirii nu este niciodată ființare. Impermanența nu se limitează doar la lumea fizică, ci se extinde și asupra psihicului. Însuși eul, din care brahmanii făcuseră o substanță eternă, este cuprins în acest flux al precarității. Buddhismul este unic în istoria gândirii umane prin negarea existenței unui Suflet, Sine, Ătman. Ceea ce numim conștiință, nu este decât o succesiune atomară de stări, ele însele în continuă
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
reluăm traseul stațiunilor cu o oprire la Templul Regal Mengwi (secolul al XIII-lea). Intrăm În prima incintă unde se află pavilionul central pentru ritualuri. La marile sărbători hinduse (fixate În conformitate cu calendarul lunar) În prima zi, aici, oficiază un preot brahman din Denpasar, apoi ceremoniile sunt conduse de un călugăr. Cu această ocazie statuile zeilor și chiar unii copaci, considerați sacri (În religia anemistă), sunt Îmbrăcați cu pânze, se execută dansuri ritualice pe fond de muzică gamelan și lupte de cocoși
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]