1,505 matches
-
într-o școală din Brazilia face obiectul unor articole din paginile interioare ale cotidienelor braziliene și n-ar dreptul nici măcar la o menționare în restul lumii. Nu este un efect al banalizării: nu mor în fiecare zi oameni în școlile braziliene, iar brazilienii cred adesea că în Statele Unite lucrurile stau mult mai rău. De altfel, toată lumea crede că în instituțiile școlare din Statele Unite se produc frecvent crime. Ce-i drept, acolo moartea în școală este regizată deosebit de bine. Merită chiar și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ca o concentrare a atracțiilor și pericolelor din Brazilia, chiar dacă, așa cum subliniază Marin (Marin, 2000, p. 522), "nu se poate reduce extrema complexitate a crizei carioca numai la violența criminală. Trebuie să privim tragedia de la Rio prin prisma impasurilor modelului brazilian [...]. Pe termen lung, aici s-a sedimentat o excluziune socială pe care alegerile economice au accentuat-o". Am face o greșeală, întâlnită destul de frecvent, considerând Brazilia o țară săracă, subdezvoltată. Este, înainte de toate, una dintre cele mai inegale din lume
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
iar versiunea pe care o voi dai aici nu se va sprijini pe conversațiile personale, pe multipla corespondență electronică și pe numeroasele observații realizate in situ. O voi povesti pur și simplu pornind de la sutele de articole apărute în presa braziliană sau de la comunicările publice ale cercetătorului implicat în această istorie. Este o istorie publică, nu o reglare de conturi privată, ci o istorie trăită îndeaproape. Este violența în școală o problemă majoră a Braziliei și ce acțiuni ar trebui întreprinse
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
adolescenților sunt mult mai importante și urgente decât aceste probleme ale violenței în școală. Un tabel, care reprezintă perceperea violenței de către un eșantion reprezentativ francez și unul brazilian, o dovedește (tabelul 2). Tabelul 2. Perceperea violenței de către elevii francezi și brazilieni Violență Sursă Foarte mult Mult Mediu Puțin Deloc Total Franța 13,4% 17,8% 25,0% 36,7% 7,1% 100% Brazilia 4,2 % 8,2% 24,1% 46,6% 16,9% 100% Total 9,1% 13,3% 24,6
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
9,1% 13,3% 24,6% 41,3% 11,7% 100% Dependența este foarte semnificativă. chi2 = 1 386, 40, ddl = 4, 1 p = > 99,99%. Sursa: Éric Debarbieux/Unesco, 2004. N Franța = 11 147; N: Brazilia = 9800. După cum vedem, elevii brazilieni care se plâng de violență sunt mult mai puțin numeroși decât micuții francezi. Asta vine și dintr-o victimizare mai puțin puternică, în special la nivelul brutalității fizice (de cinci ori mai puțini elevi brazilieni spun că au fost loviți
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Brazilia = 9800. După cum vedem, elevii brazilieni care se plâng de violență sunt mult mai puțin numeroși decât micuții francezi. Asta vine și dintr-o victimizare mai puțin puternică, în special la nivelul brutalității fizice (de cinci ori mai puțini elevi brazilieni spun că au fost loviți de un coleg). Rezultatul acesta poate părea deconcertant și contraintuitiv. Nu înseamnă nicidecum că violența nu este o problemă majoră în Brazilia, dar, fără îndoială, mai mult în afara școlii. Vom reveni, dar pentru subiectul nostru
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
poate părea deconcertant și contraintuitiv. Nu înseamnă nicidecum că violența nu este o problemă majoră în Brazilia, dar, fără îndoială, mai mult în afara școlii. Vom reveni, dar pentru subiectul nostru importantă va fi reacția cercetătoarei care se ocupa de ancheta braziliană. Rezultatul nu prea aranja lucrurile pentru această cercetătoare, care voia să-și clădească viitorul și reputația pe violența în școală. Între noi a apărut un dezacord profund privind utilizarea anchetei în mass media, în special cu ocazia primului congres ibero-american
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pentru această cercetătoare, care voia să-și clădească viitorul și reputația pe violența în școală. Între noi a apărut un dezacord profund privind utilizarea anchetei în mass media, în special cu ocazia primului congres ibero-american organizat la Brasilia de Observatorul brazilian pentru violența școlară. Presa e foarte pornită cu această ocazie, iar cercetătoarea noastră acordă zeci de interviuri, toate mergând în sensul panicii. Numeroase articole vorbesc despre această anchetă ca și cum ea ar fi revelat orori, iar școlile braziliene ar fi fost
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Brasilia de Observatorul brazilian pentru violența școlară. Presa e foarte pornită cu această ocazie, iar cercetătoarea noastră acordă zeci de interviuri, toate mergând în sensul panicii. Numeroase articole vorbesc despre această anchetă ca și cum ea ar fi revelat orori, iar școlile braziliene ar fi fost în flăcări. Astfel în loc să folosească mai degrabă tabelul de mai sus, care arată că numai 12% dintre elevii brazilieni cred că există "foarte multă sau multă violență" în școala lor, iar 24% "mais ou menos", medie, față de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mergând în sensul panicii. Numeroase articole vorbesc despre această anchetă ca și cum ea ar fi revelat orori, iar școlile braziliene ar fi fost în flăcări. Astfel în loc să folosească mai degrabă tabelul de mai sus, care arată că numai 12% dintre elevii brazilieni cred că există "foarte multă sau multă violență" în școala lor, iar 24% "mais ou menos", medie, față de cei 64% care cred că există puțină sau deloc, cercetătoarea folosește răspunsuri care nu permit nuanțe (întrebare adăugată de ea la chestionarul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
64% care cred că există puțină sau deloc, cercetătoarea folosește răspunsuri care nu permit nuanțe (întrebare adăugată de ea la chestionarul inițial): există violență, da sau nu? Și dintr-o dată asta-i permite să afirme că pentru "85% dintre elevii brazilieni" există probleme de violență în școala lor. Asta înseamnă că amestecă răspunsurile celor care cred că există "puțină" violență și ale celor care o consideră foarte prezentă, greșeală de începător în metodologie, dar aici o greșeală voluntară. De exemplu: Când
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
număr cât mai mare de școli și de a ne completa eșantioanele, dar ar fi nevoie de o voință politică pentru finanțarea unor astfel de cercetări, voință care în Franța e destul de slabă. Ca să spunem lucrurilor pe nume, pentru ancheta braziliană s-au alocat fonduri de zece ori mai mari decât pentru ancheta franceză. Și acesta-i numai un exemplu. Alte anchete Anchetele de victimizare nu sunt singura metodă utilizată pentru contabilizarea violenței din mediul școlar; pe de altă parte, există
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
una dintre problemele esențiale ale acestei cărți, și anume eventualul raport dintre violența în școală și globalizarea economică. Ridicam această problemă în deschiderea celui de-al doilea colocviu mondial despre violența în școală din Québec (Debarbieux, 2003) sau la forumul brazilian de educație (Debarbieux/UNESCO, 2004). Este violența în școală cauzată, măcar în parte, de "mondializare", adică de adâncirea inegalităților și a excluziunii sociale nu doar între țările bogate și țările "emergente" și "pe cale de dezvoltare", ci și între zonele urbane
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
reveni pe scurt, dar ferm asupra acestui aspect. Pentru această comparație, vom utiliza în Europa cifrele anchetelor din două țări totuși foarte diferite în privința rezultatelor, Franța și Anglia (Blaya, 2001). Tabelul 2 ne-a arătat că perceperea violenței de către elevii brazilieni cu vârste între 12 și 16 ani era clar mai puțin puternică față de omologii lor francezi. Într-adevăr, 31,1% dintre elevii din eșantionul francez de referință (11 125 de elevi chestionați în 2000 și 2003 în școli secundare), față de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
clar mai puțin puternică față de omologii lor francezi. Într-adevăr, 31,1% dintre elevii din eșantionul francez de referință (11 125 de elevi chestionați în 2000 și 2003 în școli secundare), față de 12,4% dintre cei 9 800 de elevi brazilieni chestionați în 2003, estimează că violența este foarte prezentă în școala lor. Diferența este semnificativă și față de percepția celor 1 545 de elevi englezi chestionați în școli populare de Catherine Blaya, în 2000-2001: 26% dintre elevii englezi consideră violența foarte
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
European, merg în sensul acestei liniști școlare într-un context de violență extremă în comunitate. Liniștea școlară se exprimă, de asemenea, printr-o relație mult mai bună cu cadrele didactice, peste 235% dintre elevii francezi, față de 11,5% dintre elevii brazilieni, exprimând o respingere a acestora. Tabelul 18. Compararea relațiilor elevi-profesori în Franța și Brazilia Profesori Sursă Proaste Nu foarte bune Medii Bune Foarte bune Total Franța 10,7% (1 201) 15,1% (1 688) 33,7% (3 773) 30,2
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
9% (6 934) 9,7% (2 045) 100% (21 059) Dependența este foarte semnificativă. chi2 = 763,95, ddl = 4, 1 p = > 99,99%. Sursa: Debarbieux (2003), UNESCO (2004). De fapt, toate dimensiunile climatului școlar sunt mai bune în viziunea elevilor brazilieni. Climat școlar mai bun, mai puține victime, în școli totuși populare și adesea foarte sărace ale învățământului public brazilian, acesta este un prim rezultat solid al anchetelor noastre comparative. Înainte de a-l interpreta, vom vedea că aceste rezultate sunt la fel de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
1 p = > 99,99%. Sursa: Debarbieux (2003), UNESCO (2004). De fapt, toate dimensiunile climatului școlar sunt mai bune în viziunea elevilor brazilieni. Climat școlar mai bun, mai puține victime, în școli totuși populare și adesea foarte sărace ale învățământului public brazilian, acesta este un prim rezultat solid al anchetelor noastre comparative. Înainte de a-l interpreta, vom vedea că aceste rezultate sunt la fel de paradoxale în două țări africane foarte sărace, Djibouti și Burkina Faso (pe aceasta din urmă o vom menționa pe scurt
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Brazilia, țară unde programul DARE e bine implantat. Site-ul ambasadei Statelor Unite la Brasilia afirmă că traficul de droguri din Brazilia reprezintă o preocupare pentru SUA (2000 Internattional Narcotics Control Strategy Report: Brazil). În consecință, cu subvenții americane, un expert brazilian a putut asista la o conferință mondială despre prevenire. În plus, mai multe acțiuni ale DARE au fost subvenționate în Brazilia. În schimb, pe site-ul consulatului american de la Rio de Janeiro găsim rezumatul unei conferințe ținute de Edward Maguire
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
obișnuit de funcționare. 8 N-am putea recomanda îndeajuns celor care vor să cunoască excluziunea din Brazilia și din alte părți cele patru volume din Atlas da exclusăo social, operă considerabilă și pătrunzătoare a unui grup de sociologi și economiști brazilieni. Geografia socială a excluziunii este privită dinspre cei excluși, dar volumul 3, Os Ricos no Brasil, inversează epistemologic perspectiva. 9 E vorba de Benjamin Moignard, a cărui teză are drept subiect o comparație între Franța și Brazilia în ce privește "bandele" de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Interesele dau caracterul frecvent al eșecului capacității noastre de judecată. Nu demult, numeroși creștini considerau sclavagismul perfect legitim pe când, în rugăciunile lor, ei se adresau Creatorului tuturor oamenilor. Aceștia erau negustori portughezi, francezi sau englezi, posesori de plantații americani sau brazilieni, ale căror activități economice și a căror bogăție se sprijinea pe o mână de lucru forțată. Ideologia are și ea un efect de orbire atunci când oferă o viziune deformată a realității. După război, URSS a fascinat o mare parte din
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
este d efinit ca o filosofie care stă fundament pentru definirea strategiei și aplicarea tehnologiilor informaționale<footnote C.D. Pedron, A.Z. Saccol, „What lies behind the concept of Customer Relationship Management? Discussing the essence of CRM through a phenomenological approach”, Brazilian Administration Review, vol. 6, nr. 1, 2009, pp. 34-49. footnote>. Dincolo de caracterul vag al acestei de finiții, ea sugerează ideea de a combina abordările. Totodată, deși pe locul 2 între abordările CRM, credem că o definiție tehnologică este cel mai
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
antrenarea lui în dezbateri morale. Schimbarea personalității, crede el, nu poate avea loc dacă procesul interacțional formator-format nu se desfășoară într-un climat de încredere, într-o ambianță de experiență de grup. În ceea ce privește aportul curentului critic, ilustrat de contribuțiile pedagogului brazilian, specialist în pedagogia populară, Paolo Freire, formarea trebuie să devină un act de analiză critică a problemelor sociale, un instrument de cunoaștere prin abordarea critică a contextului. Educația adulților nu ar trebui să fie preocupată atât de învățare, cât de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Consideră că se poate vorbi nu despre influență, ci despre un noian de tradiție cu care scriitorii de aceeași limbă se hranesc și o reflectă în operele lor. Spune Ballester: "Între literaturile latino-americane, incluzând-o aici și pe marea literatura braziliană, există un schimb de materie, o relație profundă care este posibilă prin intermediul limbajului (...). Toți aparținem unui patrimoniu comun, toți avem, că vrem sau nu, nu numai aceeași limbă, ci și un mod comun, oricât de abstract ar fi, de a
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
asupra unității acesteia. Marcată de timpi și ritmuri de evoluție diferite, de coduri culturale diferite, Latinoamerica este o sumă de diversități, fiecare urmând un drum al său, uneori, fără a comunica între ele, așa cum remarcă Angel Râma.66 Pentru criticul brazilian Antonio Candido,67 au existat punți între literaturile continentului, sub formă de manifestări literare supranaționale, în strânsă legătură cu momentul expansiunii urbane pe continent și cu apariția metropolei, termen care se deplasează de la conceptul de capitală față de care se raportează
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]