687 matches
-
femei-ingineri, femei-oameni de știință, femei-oameni de stat"10. Această concepție a lui Lenin o întâlnim și în scrierile sale, cum a fost și lucrarea Statul și revoluția, scrisă în perioada exilului temporar în Finlanda, cuvintele lui că în curând orice bucătăreasă va putea conduce statul rămânând celebre. La rândul ei, Alexandra Kollontai afirma în lucrarea Familia și statul comunist: "A fost un timp când se socotea ca singura normală o singură formă de familie - familia generică - adică aceea care avea în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
afla Maria Adam, căreia, probabil, Evghenovici îi trecuse comanda. După părerea mea, Maria Adam era foarte slabă ca pilot, abia avea câteva ore de zbor. Nu avea prea multă școală și cultură, în schimb era foarte ambițioasă. Mătușa ei era bucătăreasa personală a ministrului Aerului, și în baza acestei relații voia să fie admisă în Escadrila Albă. Ziua de duminică, atunci când s-a produs accidentul, era foarte călduroasă, și deci portanța aerului era scăzută. În plus, avionul era greu, tocmai i
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
precizează că este vorba de girl-friend, atunci distincția necesară prieten prietenă este ușor de făcut, dar dacă în original este cuvîntul cook și nu apare nici un indice suplimentar, atunci nu se poate ști dacă este vorba despre bucătar sau despre bucătăreasă. Faptul că în engleză determinanții sub-stantivali (articolul și adjectivul) nu au mărci de gen îngreunează și mai mult activitatea de a traduce situații de acest tip. Probleme pot apărea și în cazul unei traduceri din neerlandeză într-o limbă romanică
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în buzunar; voi vorbi cu haita de câini înfometați ori sătui. Poate că voi merge și eu pe acest drum îndelung bătătorit de atâtea și atâtea generații de bolnavi! Poate voi aștepta și eu, înainte de a fi strigat de o bucătăreasă durdulie și cu gura mare. ,,La masăăăăă...! La masăăăă...!'' un glas pițigăiat se va repeta de mai multe ori la fiecare dintre cele trei mese ale zilei. ,,Seria a douaaaaa...la masăăăăă! La masăăăăă...nu se-aude?'' vom fi chemați
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
garderoba, bucătăria, diverse alte încăperi cu destinații diferite. Mizeria e la ea acasă, din auzite știu că șobolanii umblă nestingheriți, câinii eu i-am văzut, merg salivând pe culoare până aproape de sala de mese. Tacâmurile sunt vechi și uzate. Unele bucătărese sunt mai mult decât neprietenoase cu suferinzii. Aceștia mai greșesc uneori, având un comportament dezechilibrat. Dar poate că e de înțeles! Disperarea îi mână la reacții nu tocmai ortodoxe. Zilnic, personalul medical și auxiliar aleargă de colo-colo cu câte o
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
invizibil.) Mirosuri de mirodenii amestecate de zeamă de varză și borș. Mirosuri amestecate cu aerul închis, încărcat la maximum de răsuflarea sufletelor amărâte adunate aici și de zdrăngănitul vorbelor amestecate cu sunetele sâcâitoare de vase metalice în ciocnirea lor inevitabilă. Bucătăresele sunt în mare grabă, vor să termine cât mai repede cu noi și să plece acasă. Se vorbea că nici măcar una dintre ele nu pleacă cu mâna goală la ieșirea din tură. Probabil...! Am primit rația de două pachete de
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
și bănuiască bărbatul de necredință. Adelheid era la fel de Îndărătnică și de Îndrăz neață ca el. Așa că, Într-una din seri, când În sfârșit Își prinse bărbatul În odaia lor de culcare, Rishawa Își puse mâinile În șold, ca oricare dintre bucătăresele ei, și-i comunică soțului pe jumătate adormit că pleacă la Ottmarsheim, la fratele ei, dincolo de Rin. Nu mai am părinți să-mi caut adăpost lângă ei, dar fratele meu o să mă primească să-mi sfârșesc zilele triste la casa
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ea cîteva gamele cu apă, m-am dezbrăcat pînă la brîu și m-am pus pe treabă. A trecut ceva timp pînă am început să năpîrlesc. Straturile de murdărie se desprindeau de piele ca resturile de aluat de pe masa unei bucătărese, iar jegul, acest sigiliu al statutului nostru social, cădea și se agita pe fundul roabei ca tăiețeii în oala cu supă. Îmi era puțin teamă să nu fiu pedepsit pentru obrăznicia mea, însă m-am liniștit repede. Aproape toți cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
privesc cu ochi buni aceste manifestații de entuziasm. Probabil, din cauza unui sentiment de inutilitate ce îi învăluie subit. Miercuri, 21 iunie 2000 VASILE GÂRNEȚ: Restaurantul hotelului Kaiserhof este mic. Se gătește în chiar sala unde se servește micul dejun. O bucătăreasă grasă frige șuncă și prăjește ouă. Parcă s-ar găti pe sine însăși... Tot ea mărunțește, cu o îndemânare incredibilă, niște căpșuni mari. Căpșunile cu smântână sunt foarte gustoase. E tot ce pot să mănânc la această oră. Am timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
prăjește ouă. Parcă s-ar găti pe sine însăși... Tot ea mărunțește, cu o îndemânare incredibilă, niște căpșuni mari. Căpșunile cu smântână sunt foarte gustoase. E tot ce pot să mănânc la această oră. Am timp să urmăresc ce face bucătăreasa. Privește din când în când spre sală și dă comenzi către cineva din fundul bucătăriei. De acolo sunt aduse pâinea, salata, sucurile... și alte bucate care sunt pe terminate. Atmosfera de aici îmi amintește în mod ciudat de bucătăria unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
său - un țăran înalt și costeliv - acceptase să-l ia ca ajutor, în deal, la castel, după nenumăratele rugăminți ale fiului, susținut de ciorovăielile maică-sii. Hornuri înalte, grătare înfiorătoare, pe care se frig imense hartane de carne, asistate de bucătărese trupeșe, îmbujorate de efort.... Acum, aici, câteva sute de ani mai târziu, viermuiala slugilor și mirosurile iuți de mâncare au dispărut, totul strălucește, totul e nou, fidel reconstituit, și această ambianță lustruită îți amintește că participi la o înscenare. Urc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
dintăi cari vor cere să culeagă pentru dânșii. (Iorga) Cu privire la teoria mediului a lui Lovinescu. Să nu se creadă [că] e ceva nou. De mult alții s-au întrebat: găina face oul, sau oul face găina. Paulina Lucasievici-Alexandri fata unei bucătărese de la Tg.-Frumos. D. Scurei, profesor în C. Lung, a spus întăiul că Eminescu ar fi de origine albanez. Eminovici, Enacovici etc. Petrescu-Sadea, secretarul soc. corale Carmen. Pe unii îi chiamă Petrescu-Comnen1, ori Petrescu-Comărniceni; pe d-sa, însă, îl chiamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Costică mai uitat de nu mai trimet scrisoare mai adăți aminte și de mine Costică trimete ești sanatos de nu mai trimeț sau ești bolnav PARTEA a V-a (1944-1956) IANOȘ NĂZDRĂVAN ȘI OAMENI VECHI (aprox. 1944-1945) Mitiță. Ianoș. Servitorul. Bucătăreasa. Tatăl copilului. Bunicul. Mama. Un bătrân țăran. I De unde l-au adus pe Ianoș. Dela stână. Munții și turmele. Povestea baciului. II Urmările postului fals al lui Ianoș. III Bucătăria curții și servitorii cu poveștile lor. Ei sunt de părere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
toate manuscrisele. Să văd dacă pot țâșni din cenușă precum pasărea. Dar îți voi spune un poem. De fapt, e pariul meu: Cine va găsi sau (re)cunoaște autorul? Să fim serioși: nu contează. Iată-l, deci: Bocetul și rugăciunea bucătăresei slugilor Amanda Woyke Când copilele ei (le chema Stine Trude Lovise) pentru că spicul putrezit de ploi, culcat de piatră, era ars de secetă și ros de șoareci de nu mai rămânea nimic de treierat, meiul nu lega bob, păsatul nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
-a, 1996, p. 87.) Pe colonelul de la Brănești, din etapa noastră, eram silite să-l primim. Era o ființă scârboasă la fizic și la moral: hainele pe el erau murdare - lucru rar în armata germană -, trăia la Kommandantură cu o bucătăreasă găsită la Piteasca, pe care o trata ca pe nevasta lui și de care râdea toată împrejurimea. Peste câteva luni, din cauza lipsurilor nejustificate din casa regimentului, a fost înlocuit. Venea cu pretextul de a ne inspecta și întreba de nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Una zise alteia: «Știi, dragă, n-a fost proastă Lupeasca. Așa trăi 10 ani de zile, și acum într-un castel cu regele!» Iată con cluzia populară a acestei exhibiții. Bună e? Educație pentru viitoarele cocote și îndemn. Iar o bucătăreasă: «Ce să mă duc să dau 20 lei ca să văz palatul Lupeascăi; apoi, doar nu era regele să-și ție țiitoarea într-o cocioabă la mahala».“ Peste câteva zile, într-adevăr, s-au închis casele Lupeascăi și s-a dat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
spus, nu prindeam nimica, așa că ne gândeam la peștele ce îl vom mânca la cină, la cabana noastră. Aveam pește la masă aproape zilnic, era normal acest lucru, doar eram pe malul Dunării, și mesele erau foarte bogate, ne aducea bucătăreasa câte un platou enorm de pește prăjit, crap, șalău, sau ce se mai prinsese în cursul zilei în plasele pescarilor. Mujdeiul de usturoi stropea din belșug carnea de pește, iar apoi, fiecare după preferințe, beam vin sau bere. Nea Oblete
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Ken, încerca să contureze o primă schiță, absorbită de privirile lui. Își găsise un loc separat, ferit de privirile noastre, pe terasa din spatele cabanei. Discutând și amuzându-ne de pățania lui Dejeu, timpul a trecut fără știre, trezindu-ne cu bucătăreasa lângă noi invitându-ne la masa de seară. La lacul Trei Ape, Bogdan Brăila, Vasilică Popovici și mama sa, Dumitru Răducă, Costel Iftinchi, Doina Marița Hlinka, Gustav Hlinka, Anita Hauser. A doua zi fiind sâmbătă, dimineața după micul dejun fiecare
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
am pornit în drumeție spre lacul Trei Ape, bucurându-ne de căldura soarelui, admirând frumusețile zonei. Am făcut un film întreg prinzând diferite peisaje, case vechi și diferite instantanee cu noi. La întoarcere eram destul de obosiți, drumul fiind destul de lung. Bucătăreasa ne aștepta cu masa pregătită știind că mersul pe jos până la lac și înapoi ne va face o mare poftă de mâncare, fapt care s-a și adeverit, cât ai clipi din ochi tot ce ne fusese pus pe masă
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
mâncare, fapt care s-a și adeverit, cât ai clipi din ochi tot ce ne fusese pus pe masă dispăruse. Costel Iftinchi, doamna Popovici, Bogdan Brăila, Doina Marița Hlinka, Vasile Popovici, Anita Hauser, Gustav Hlinka, Dumitru Răducă Fiind sâmbătă seara, bucătăreasa ne-a invitat la o partidă de remy. Fără să stau pe gânduri am și intrat în joc alături de Bobiță, Gusti și bucătăreasă, optând toți pentru jocul etalat. Atrași de fascinația jocului și de dorința de a acapara un punctaj
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Popovici, Bogdan Brăila, Doina Marița Hlinka, Vasile Popovici, Anita Hauser, Gustav Hlinka, Dumitru Răducă Fiind sâmbătă seara, bucătăreasa ne-a invitat la o partidă de remy. Fără să stau pe gânduri am și intrat în joc alături de Bobiță, Gusti și bucătăreasă, optând toți pentru jocul etalat. Atrași de fascinația jocului și de dorința de a acapara un punctaj cât mai mare am și uitat de noțiunea timpului, trezindune că e trecut de miezul nopții, aproape de ora două. Duminică dimineață, nu am
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
nu dormiseră mai deloc. După servirea mesei mă hotărâsem să plec spre Semenic. Nu era nimeni amator, datorită distanței foarte mari, așa ca am plecat singur luându-mi doar aparatul de fotografiat. Doream să mă întorc până la masa de prânz. Bucătăreasa îmi garantase că dacă am să întârzii, îmi va păstra porția ce mi se cuvenea. În legătură cu traseul ce îl aveam de parcurs eram bine informat, având cu mine și o hartă turistică cu marcajele traseelor din zona munților Semenic. Din
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
vedere, dar nu poți fi obligat să renunți la propriul stil. Nu mă consider artist, dar indiferent cum era tabloul, bun sau rău, era al meu. Ziua s-a terminat cu o nouă partidă de remy, Doina înlocuind-o pe bucătăreasă. O seară prelungită care s-a terminat când ceasurile arătau că e trecut de ora unu. Nici nu ne-am dat seama ce repede a trecut timpul, uitând pe moment de discuțiile contradictorii de la prânz, fiind acaparați de dorința de
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
grija ei biserica, trage clopotele la ora cu pricina, fiind un obicei străvechi ce datează de mult timp. Până și denumirea localității, Gărâna sau în germană Wolfsberg ce înseamnă în traducere Dealul Lupului era ceva legat de zonă. Iarna, povestea bucătăreasa care era de peste zece ani și pe post de cabanieră, pe stradă umblă uneori lupii, căutând de mâncare prin sat. După ce luasem masa și ne amuzasem de diferite întâmplări și obiceiuri de prin partea locului, am făcut o pauză la
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
o pusese la dispoziție la începutul taberei. Discuția se aprinsese din nou, de data aceasta fiind pe un alt subiect, mai sensibil, jignindu-ne cu acuzația adusă, cum că i-am fi furat culorile. Discuția a fost întreruptă de vocea bucătăresei care ne invita la masa. Cina se servise într-o liniște deplină, fiecare arunca priviri de jur împrejur încercând să deslușească misterul ce apăruse din senin în tabără în legătură cu cele două tuburi de culori. Fiind vineri seară, după strângerea tacâmurilor
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]