1,311 matches
-
cu pești, Peisaj din Iași, Iașiul văzut de la Moara de Vânt și Struguri. 1955-1963 Este președinte al Uniunii Artiștilor Plastici - Filiala Iași. 24 1956 Este vicepreședinte al juriului expoziției interregionale de la Iași. Expune 16 lucrări dintre care amintim: Vedere din Bucium, Cap de țăran, Iașul industrial, Iașiul cultural. Întreprinde o călătorie de documentare în U.R.S.S. 1957 Este decorat cu „Ordinul Muncii clasa a III-a pentru merite deosebite în activitatea artistică. Participă la expoziția „10 ani de creație plastică, 1947-1957
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
maici un portret juvenil în același timp plin de grație și tragic, un portret cuceritor, pe alocuri contaminat cu elemente din lirica de dragoste țărănească, așa cum se poate constata prin comparația cu o versiune a Legendei Maicii Domnului culeasă din Bucium (zona Iași): "Și o purces Maica Maria / Cosițe negre despletind / Mărgăritari înșirând / Din ochi negri lăcrămând. / Unde lacrima chica / Două merișoare de aur se făcea / Îngerii că le strângea / Și în sân i le punea."31 Conform doctrinei creștine ortodoxe
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
a vinurilor materie primă pentru spumante. Soiuri cultivate: Fetească regală, Fetească albă, Muscat Ottonel, Riesling italian, Pinot gris, Traminer roz, Neuburger. II. Regiunea viticolă a dealurilor Moldovei 6. Cotnari Cotnari Iași, Hârlău, Cucuteni, Tg. Frumos, Frumușica 7. Iași Copou Iași, Bucium - Tomești, Uricani Iași, Comarna Iași 3 centre distincte: Hlipiceni Botoșani, Plugari, Probota Iași 8. Huși Huși Vaslui, Averești Vaslui, Vutcani, Murgeni, Bohotin Iași 2 centre distincte: Vaslui și Bozieni 9. Colinele Tutovei Iana Vaslui, Tutova, Bălăbănești 10. Dealul Bujorului Bujorii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
întrebare este gata a da în scris lămuririle privitoare de întrebuințarea și folosul acestui sac-roi. C. Mihalik de Hodocin 6 Descriere sinoptică a mineralelor din munții Moldovei 16, "Foiletonul Zimbrului", an IV, nr. 19, Duminică 29 mai 1855, Iașii, Tipografia "Buciumul român", pp. 145-150 Descriere sinoptică a mineralelor descoperite și adunate în șirul munților din valea Bistriței. 1-i. Fer-piatră, de formația cea mai nouă, fer limoneux, minerais de fer d'alluvions; bog ironore; raseneisenstein, se compune din fer oxid, pământ
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
marele român patriot Claudiu Matasa a reușit să Îmbine atâtea activități profesionale și extraprofesionale - găsind și timpul necesar să se implice puternic În comunitatea română din Florida. A fost președintele Asociației Culturale Româno Americane și a scos revista de cultură ”Buciumul Floridei”. În anul 2004, Înainte de alegerile din România a fost numit Consul General Onorific la României În Florida, poziție În care a activat pentru binele și prestigiul României În Statele Unite. A dorit din tot sufletul că România să prospere. A
IN MEMORIAM - CLAUDIU GH. MĂTASA. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1538]
-
să fi resimțit această lipsă. Iată cum arăta tabloul presei literare în intervalul 1859-186616: "Foița de istorie și literatură" (Iași, 1860), "Ateneul român" (Iași, 1860), "Revista română" (București, 1861), "Dacia" (Iași, 1861), "Țăranul român" (București, 1861), "Din Moldova" (Iași, 1862), "Buciumul" (București, 1862), "Foaia Societății pentru Literatură și Cultură Română în Bucovina (Cernăuți, 1865), "Familia" (Pesta, 1865), "Revista Dunării" (București, 1865), "Albina" (Viena, 1866). Întors din străinătate, Maiorescu găsește așadar un peisaj publicistic monoton, dacă nu dezolant, cu publicații care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
într-o apă liniștită". În sfârșit, bărbatul "se regăsea pe sine: acel Andrei duios, icoană (sic!) a neamului său de ciobani și de țărani, al căror suflet picură în lacrimile doinei a căror jale tremură în notele fluierului și ale buciumului". Psihologia rasei își spune așadar cuvântul (exact ca în teoriile criticului Lovinescu), îmblânzind sufletul și așa molcom al moldoveanului școlit la Paris, spre satisfacția voluntarei "franțuzoaice", care se vede din nou stăpână pe situație. Pe scurt, înclinația către "duioșie" și
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ce s-a întâmplat cu mine și omul legii a chemat prin țignal alți colegi. În fine, tata a ajuns la secția de poliție, a relatat și acolo comisarului ce se întâmplase și călări, comisarul și tata, au plecat înspre Bucium, drumul care ducea spre Vaslui, căci aflaseră între timp că în direcția aceea mergeau țiganii. Și au ajuns din urmă convoiul de căruțe cu coviltir. Au barat cu caii drumul în fața șatrei. Prima căruță era a bulibașei. Comisarul a controlat
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cât mai înainte, cât mai repede și cât mai orbește prin ceață și prin smârcuri în ușor dezgheț. Spre norocul românilor, Soliman s-a purtat întocmai cum și-a închipuit Ștefan Vodă că se va purta. Ațâțat parcă de zvonul buciumelor ca fiara flămândă de adulmecarea prăzii grase, și a năpustit spahiii și ienicerii spre miazănoapte. A copleșit, cu numărul, primele pâlcuri moldovenești. Totul se petrecea așa fel, încât Soliman se socotea biruitor: înainta mereu, zdrobea pâlcuri mari de moldoveni, lesne
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
stea, cum să se miște și ce să săvârșească. În zorii zilei, la 10 ianuarie, întăile elemente ușoare și mișcătoare ca și negura au luat contact cu fruntea oștirii lui Soliman-Beg. Era ceea ce s-ar chema astăzi o diversiune: adică buciume, tobe, strigări de război și săgeți, în lunca de dincolo de mlaștină, în laturea drumului pe care se afla intrată oastea. Acest atac de spaimă, călăuzit de oameni dibaci și cunoscători ai locului, a făptuit tocmai ceea ce trebuia să se întâmple
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
La sfârșitul anului 1852, știrile despre holera ce bântuia țările vecine au ajuns și în Moldova. Unul dintre "veteranii" vechilor epidemii, scriitorul Alecu Russo, o amintea în articolul său Holera, publicat la Iași, în Calendar pe anul 1853, la tipografia "Buciumului Romîn" (p. 48-57). El evoca următoarele: "De o bună bucată de vreme încoace, o amenințare înfricoșată se leagănă pe populațiile Evropei. Ca și ciuma în timpurile trecute, ea, și mai mult decât ciuma, holera își întinde stăpânirea pe toate țărmurile
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
trimite un semn:răbdare, fiica mea, răbdare! Meditație Tentaculele lingușelilor nasc caracatițe; șarpele crescut la sân se gudură pe lângă dușman. Întotdeauna este bine să stai în banca ta. Ascultă sfatul meu: “apa trece, pietrele rămân”. Stare Singurătatea, un cântec din bucium. Ecoul ei, mătură în cale, bucuriile... Stare 1 Turțuri de gheață se scurg din ochi de atâta dor de iubire... Te aștept să-mi încălzești sufletul ca ochii mei să plângă fericire... Stare 2 Genele ochilor mei parcă ar fi
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
totul cu bucurie și mirare. „Întoarce-te, Doamne, îmbărbătează sufletul meu, că nu în moarte e pomenirea ta.“ Acceptarea captivității, sălbătăcia junglei ? Cine știe cum se va răsuci cântecul revoltei noastre, singurul prin care existăm și rămânem. „Sunați la luna nouă din bucium, la începutul lunii, pentru ziua sărbătorii.“ ...Încerc să-mi dau seama unde am ajuns, cât e ceasul. Brațele somnului sunt încă lungi și multe, adun puteri, întrevăd o geană de țărm, recad, revin, recuperez tânărul acela nu prea tânăr, clovnul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
aplecă asupra prietenului. Deschise gura, cavitatea adâncă, sângerie, cu cartușele dinților cariați. Renunță, se răzgândise, închise gura. Se întoarse cu spatele. Fracul fâșâi, aripile dinapoi se desfăcură, fluturând, scotocea să găsească arma sau termometrul, cerul fu absorbit în sunetul de bucium sau flaut sau corn, un vânt fermecat, vindecător. Brațele pierdură strânsoarea, gâtul și umerii, pieptul deveniră libere, ușoare, uitarea cuprinsese trupul și timpul pierise. Târziu, cât de târziu, umerii fură atinși de degete care băteau un ritm lent, prevenitor, muzica
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
singuratic în clipa albastră a ploii de vară; aș vrea să fii al meu, numai al meu, dar privirea se mută în stele, în nori plậngậnd cu lacrimi mari și reci și zadarnic te caut prin foșnete de frunze, prin bucium de apă sau prin cristale de rouă, pentru că fiecare copac al copilăriei mele a rămas acolo, în Frența, și fiecare fulg a devenit omăt acolo, și fiecare stea străluceste magnific doar acolo, deasupra streașinii casei mele. În nopțile mele de
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
la ecourile Imnului Național. Nicăieri nu mam simțit mai fericită ca acasă! Niciunde și nicicậnd nu voi conteni să iubesc acest pămậnt! Carpații mă salută cu crestele lor, Dunărea îmi cậntă din apele ei, Moldova și Bucovina îmi glăsuiesc din bucium, Ardealul mă cheamă “la arme” cu cậntec și flori, Maramureșul mă-mbie să mor “la Săpậnța-n umor”, iar Marea mă așteaptă să visez la infinitul ei albastru. În inima mea, ești tu, doar tu, Yoane, dar vezi, dragostea aceasta din
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
viața lui, tot ce-a cules Din unde, din munte, din vale, 145Tot sufletu-i june, tot scumpu-i eres Alunecă-n cîntecu-i moale Ș-al coardelor grai, Frumos ca din rai, Amestecă-n vorbe de miere, 150Durere: Sara pe deal buciumul sună cu jale, Turmele-l urc - stele li scapără-n cale, Apele plâng clar isvorînd în fântâne - Sub un salcâm, dragă, m-aștepți tu pe mine. 155Luna pe cer trece-așa sfântă și clară, Ochii tăi mari caută-n frunza
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-mpărăteasă, Unde-n sălcii mlădioase sunt copile de-mpărat; Codrul - înaintea vrajei - o cetate fu frumoasă, A ei arcuri azi îs ramuri, a ei stâlpi sunt trunchiuri groase, A ei bolți streșini de frunze arcuite-ntunecat. Sara sună glas de bucium și cerboaice albe-n turme Prin cărările de codru, pe de frunze-uscate urme, Vin rupând verzile crenge cu talangele de gât; Și în mijlocul pădurii ocolesc stejarul mare Pîn-din el o-mpărăteasă iese albă, zâmbitoare, Pe-umăr gol doniță albă - stemă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ades eu nopți întregi am mas, Blând îngînat de-al valurilor glas. Răsare luna, -mi bate drept în față: 10Un rai din basme văd printre pleoape, Pe câmpi un văl de argintie ceață, Sclipiri pe cer, văpae preste ape, Un bucium cântă tainic cu dulceață, Sunând din ce în ce tot mai aproape... 15Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii Părea c-aud venind în cete cerbii. Alături teiul vechiu mi se deschise: Din el ieși o tânără crăiasă, Pluteau în lacrimi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
scumpe o-mpodoabă; Ce se scutur tremurânde peste florile din iarbă. Trandafiri s-aprind ca jarul, răsfoiți în răsărit, Glasuri mii învioșază codrul umed și iubit. În poiana tăinuită blânde sboară dungi de lună Când departe-n munți și codri duios buciumul răsună. Pe-a lor lume ridicată peste nouri se deschide Cartea cerului albastru cu mari litere aurite, Iară munții nalți și negri, înțelepți de bătrânețe, Ridic fruntea lor de piatră și încep ca s-o învețe. 5l. FELICITARE LUI SAMSON
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
546} Mânat de credință, mânat de profet, Din negre pustiuri porni Mohamet Stârnind mulgătorii de iepe; Înneacă o lume în flăcări și fum Și moartea-i netează al gloriei drum: E moartea stăpână pe stepe. {EminescuOpIV 547} Ce sgomot de bucium și arme, ce val! Când Ștefan se sue călare pe cal Răspunde Suceava din urmă; Și nimeni nu știe cum tu ai ajuns Să știi de ce munții săgeată-ai pătruns Și-a codrului cale se curmă. Răsună pământul de tropotul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
urmă; Și nimeni nu știe cum tu ai ajuns Să știi de ce munții săgeată-ai pătruns Și-a codrului cale se curmă. Răsună pământul de tropotul des, De-atîtea oștire de munte, de șes, Răspunde sunare din nouri; Cu sunet de bucium la munte și plaiu, C-o oaste întreagă călare pe cai, Cu steaguri cu semne de bouri. 93. SERENADĂ ? Victor Hugo - (1884 - 1889? ) Când tu dormi lină, pură Sub ochiul meu umbros, Suflarea ta murmură Cuvânt armonios, Pe corp neacoperită
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
în dorul lelii? Să nu spui că n-am dreptate, că ai feștelit-o! Îi fi având tu dreptate, dar vorba ceea: „Cade omul din copac și se mai hodinește”, dar noi, care am bătut atâta cale până aici, în Bucium, și pe deasupra am pus și capetele la treabă?... Nici nu știi ce îmi bâzâie mie prin cap. Nu sunt ghicitor, dragule, ca să știu ce fluturi îți zboară ție prin minte, dar s-ar putea să ne fi gândit amândoi la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
bunăvoia noastră,... Mitropoliei Sucevei,... prisaca numită Balica, care se află în partea de jos a târgului Iași, și la care prisacă... adăugăm de la noi 100 de stupi... În afară de aceasta, am dat Mitropoliei noastre via care se află între Socola și Bucium,... cu heleșteul care se află la Bucium, în hotarul târgului Iași”. Îl ascult pe ieșean declamând cu avânt actoricesc aceste fraze limpezi care fixează momentul când se pomenește pentru prima oară de o vie pe meleaguri ieșene. Când s-a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
care se află în partea de jos a târgului Iași, și la care prisacă... adăugăm de la noi 100 de stupi... În afară de aceasta, am dat Mitropoliei noastre via care se află între Socola și Bucium,... cu heleșteul care se află la Bucium, în hotarul târgului Iași”. Îl ascult pe ieșean declamând cu avânt actoricesc aceste fraze limpezi care fixează momentul când se pomenește pentru prima oară de o vie pe meleaguri ieșene. Când s-a oprit, l-am întrebat curios: Și când
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]