1,882 matches
-
însușirile publicisticii practicate de Ș.: agerime, spontaneitate, suplețe, nerv, darul de a prinde situații și dialoguri. Sub înfățișarea unui flux continuu, fără segmentări și meandre, scrierea derulează instantanee diverse, surprinse în redacții, tipografii, „pe teren”, în căutare de subiecte, în bufete, în cinematografe, pretutindeni unde profesia ori circumstanțe de viață personală îi poartă pe câțiva tineri ziariști. Aceștia discută între ei, se tachinează, își fac foarte sumare confidențe, unii și declarații de amor, deschise sau disimulate, dar ceea ce îi caracterizează e
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
1995, p. 44). </ref> </footnote>, ce a rezistat până În 1934; cele două saloane Ludovic al XV-lea și Ludovic al XVI-lea destinate dansului nu erau Încăpătoare pentru „aristocrația” bucureșteană; mai mult „pe pereții sufrageriei erau Întinse tapiserii Gobelin, iar bufete din secolul al XV-lea erau Încărcate de porțelanuri de Saxa și faianțe scumpe (...). Camerele erau pline cu obiecte de mare preț și de valoare artistică, adunate de soția ministrului” <ref id="29"> 29 Ibidem. </ref>, Monia. Aceasta, fiica ministrului
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
tipărește în 1930 primul volum de scrieri urmuziene. Tot el va întocmi culegerea Pagini bizare (1970). Purtătorul numelui literar Urmuz (dat de Tudor Arghezi) a murit într-o noapte, sinucigându-se cu un foc de revolver, într-un chioșc din apropierea Bufetului de la Șosea. Premergător, potrivit caracterizării lui Eugen Ionescu, al „revoltei literare universale”, „unul din profeții dislocării formelor sociale, ale gândirii și ale limbajului”, creator care, după Geo Bogza, „cel dintâi de aici și de aiurea [...] a făcut [...] din vârful peniței
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
spune, de foame nu am suferit nici eu, nici soția mea și nici copilul meu”. În discursul acestui personaj revine cu obstinație expresia „m-am descurcat”. Este plin de admirație pentru mama sa, care a fost peceristă și șefă la bufetul din sat, care s-a descurcat, dar și pentru evoluția sa de șef, situată sub zodia aceleiași abilitați. Poate că penuria alimentară se datora organizării proaste a muncii pământului și a distribuției ulterioare, poate că era „planificată”, ca mijloc de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
înghesuiala zilnică, în bucătăria șí așa destul de mică. Dar tot nu fusese de ajuns: într-o zi, cumpărându-și un dulap de bucătărie - cum se făceau, stas, vernil -, l-au adus sus, l-au pus în locul «servantei» noastre (adică unicul bufet, din garnitura de sufragerie, din nuc sculptat, pe care abia după ani de muncă reușise tatăl meu s-o facă, «de comandă», la un client-tâmplar și s-o instaleze în locul disparatelor mobile ale bunicilor). Târșâitul mobilei, zgomotul neprecupețit ne-au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o facă, «de comandă», la un client-tâmplar și s-o instaleze în locul disparatelor mobile ale bunicilor). Târșâitul mobilei, zgomotul neprecupețit ne-au făcut să ieșim din camera noastră (am fost uluite văzând «servanta» pusă la întâmplare, între masă și marele bufet), B. s-a înfuriat, a ripostat, a rezultat o „împingere” între cei doi bărbați care se luptau, în contradictoriu, cu «servanta» și «dulapul»: în loc să ripostăm noi, agresații, ne-a dat în judecată (de fapt, pe B.) „inginerul pe puncte”. Am
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în hol (care avea doar umbre înnegrite pe locul tablourilor, fie vândute, fie depozitate în camera mamei), un cuier de haine cu ciorapii puși la uscat de către «colocatari», eventual șí alte rufe, mai intime, apoi dulapul de bucătărie vernil lângă bufetul de nuc, și zăreau (până să-i poftim, repede, în dormitor) o tânără în capod înflorat de «zenana», mergând cu vase către bucătărie, sau un bărbat în pijama, trecând (spre baie) cu prosopul pe umăr. Uneori, mai auzeau un radio
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
îi vine ideea să traverseze strada pentru a rupe o piersică din pomul de peste drum. De la distanță contribuie la accident și alte personaje: Emil, care n-a venit la întâlnirea cu Maxim, Gaston, care l-a reținut pe acesta la bufet etc. Un joc interesant teoretic între determinism și întâmplare. Din alt unghi, autorul se arată ca un virtuoz al analizei psihologice, ce pare aproape abuzivă, atunci când ajunge la procedee oarecum artificioase, ineficiente în raport cu intenția: de pildă, un experiment este ruperea
MUNTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
observator, aceasta fiind o reminiscență din timpul carierei medicale a lui P., o deprindere profesională fructuoasă, mediul spitalelor revenind deseori în proza lui. În atenție intră, bunăoară, ca la consultație, figurile reprezentative ale unui sat, surprinse în toiul „dezbaterilor de bufet” (La bufet, Primăvara la bufet), perorând în legătură cu efectele radiațiilor de la Cernobâl sau schițând actul de constituire a unui nou partid politic. Decupajul nu este inedit tematic, în imaginarul literar cârciuma fiind locul deplinei convivialități masculine, concurând bucătăria, destinată cu strictețe
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
fiind o reminiscență din timpul carierei medicale a lui P., o deprindere profesională fructuoasă, mediul spitalelor revenind deseori în proza lui. În atenție intră, bunăoară, ca la consultație, figurile reprezentative ale unui sat, surprinse în toiul „dezbaterilor de bufet” (La bufet, Primăvara la bufet), perorând în legătură cu efectele radiațiilor de la Cernobâl sau schițând actul de constituire a unui nou partid politic. Decupajul nu este inedit tematic, în imaginarul literar cârciuma fiind locul deplinei convivialități masculine, concurând bucătăria, destinată cu strictețe sporovăielilor femeiești
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
din timpul carierei medicale a lui P., o deprindere profesională fructuoasă, mediul spitalelor revenind deseori în proza lui. În atenție intră, bunăoară, ca la consultație, figurile reprezentative ale unui sat, surprinse în toiul „dezbaterilor de bufet” (La bufet, Primăvara la bufet), perorând în legătură cu efectele radiațiilor de la Cernobâl sau schițând actul de constituire a unui nou partid politic. Decupajul nu este inedit tematic, în imaginarul literar cârciuma fiind locul deplinei convivialități masculine, concurând bucătăria, destinată cu strictețe sporovăielilor femeiești. În alte povestiri
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
de a mânui substanța epică și a întreține ritmul necesar captivării cititorului, tradus prin alternanța dintre povestitul cu farmec și efectele bruște, de tipul „loviturilor de teatru”. De altfel, două piese de teatru, Farsa (1994; Premiul UNITER) și Primăvara la bufet (1995; Marele Premiu la Concursul Național de Dramaturgie „Camil Petrescu”; Premiul Uniunii Scriitorilor) nu sunt altceva decât transpuneri în registru dramatic după povestiri din volumul Eclipsa. P. realizează și câteva adaptări ale unor povești scrise de Frații Grimm (Crăiasa albinelor
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
de Frații Grimm (Crăiasa albinelor, Lupul și vulpea, Prințul fermecat), H. Chr. Andersen (Hainele împăratului), Ion Creangă (Povestea unui om leneș) și James Reeves (Tom Degețel). SCRIERI: Grădina de vară, București, 1989; Eclipsa, București, 1993; Farsa, București, 1994; Primăvara la bufet, București, 1995; Într-o după-amiază de vineri, București, 1997; Mici schimbări de atitudine, București, 2003. Repere bibliografice: Eugen Simion, Un debut remarcabil, RL, 1989, 23; Adriana Babeți, Terapie intensivă, O, 1989, 32; Doru Mareș, „Prier”. Proza care aduce ploaia, TMS
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
sat o veselă nouă și a umblat din poartă în poartă pentru a strânge bani de la oameni. În general, aceștia le folosesc pentru pomeni și nu se percepe o taxă. Evenimentele de acest gen se țin de cele mai multe ori la bufet. În general, serbarea nunților nu se mai face în sat, din lipsa căminului cultural, preferându-se organizarea la restaurantele din Luduș. Vesela aparține sătenilor din Ațintiș, dar și locuitorii celorlalte sate ale comunei o pot împrumuta. Asociația comunală (numită și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sau moartea unui animal. Acest sistem sătesc de asigurare este denumit asociația comunală. Ideea a avut-o un sătean, după modelul asociațiilor asemănătoare din orașele Târnăveni și Sibiu. Asociația s-a născut în 1998, în urma unei adunări a oamenilor, în fața bufetului din sat. Oamenii au ales atunci o comisie, formată dintr-un președinte și alte patru persoane. Președintele are rolul de a colecta banii, de a-i da celor aflați în nevoie și de a deține toate actele doveditoare (cine a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
își trimit împreună bovinele la păscut, această formă de organizare în comun fiind denumită ciurdă. Ciurda pare a fi foarte veche în Ațintiș oamenii spunând că ar exista dintotdeauna. De obicei, proprietarii de vaci se strâng în centrul satului, în fața bufetului, în a doua sau a treia zi de Paște. Uneori, când Paștele cade târziu, adunarea se organizează mai devreme. Aici se alege ciurdarul, cel care duce animalele la păscut pe pășunea satului. Uneori sunt mai mulți candidați, uneori unul singur
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
fac pe oameni să fie mai puțin altruiști spun sătenii. Adunările cetățenești. Oamenii din sat se strâng din când în când pentru a discuta problemele importante ale satului, în urma convocării primarului. Întâlnirile sunt totuși rare. Locul de adunare este în fața bufetului, un fel de Poiană a lui Iocan a Ațintișului. Participă, în general, în jur de 50-60 de persoane (ceea ce înseamnă că nu există o reprezentativitate a fiecărei gospodării). Un exemplu de subiect de reunire generală este angajarea „ciurdarului”, dar există
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
câteva sărbători. Pe primul plan sunt situate sărbătorile religioase, importante atât în rural, cât și în urban: Crăciunul, Floriile, Paștele, sărbătorile sfinților. Cu această ocazie, oamenii „se adună pe la poartă”. „După slujbă, la biserica... vin, mănâncă acasă și pleacă la bufet... Sunt mese afară, mai joacă cărți, mai povestesc, (bărbat, studii superioare). O sărbătoare încă ținută în sat este „Fiii Satului”. Sărbătoarea s-a ținut ultima dată în 2003, când s-a inaugurat și dispensarul uman și Monumentul Eroilor (prin contribuția
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și ajutorul financiar al olandezilor). Evenimentul a inclus un spectacol cu muzică populară în curtea școlii și discursuri ale fiilor satului. Există de asemenea hramul bisericii, sărbătoare tratată ca și celelalte cu slujbă la biserică, bucate acasă și întâlnirea de la bufet de după prânz. Ziua recoltei nu se organizează în satul Ațintiș, dar are loc într-un alt sat din comună, unde s-a sărbătorit în octombrie, de culesul strugurilor. Proiecte de dezvoltare în sat În studiul nostru, am fost interesați de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
animalelor, subvenții... De obicei cam spun ce interesează... Mai mult cu intrarea în UE. Cam la ce să ne așteptăm, că mulți nu știu consecințele. Cred că prea puțini sunt informați... că ziarele nu le citesc, că mai aud pe la bufet, discută politică (...) Trebuie cu mai multe denumiri din popor, să înțeleagă omul... Și imaginile sunt importante... Chiar dacă e comentariul mai sofisticat” (întreprinzător, fermă de vaci). Reprezentări asupra Uniunii Europene O temă „fierbinte” „Asta-i Uniunea Europeană. Schimbarea șefului, bucuria prostului. Integrare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cum. Până la urmă, cei doi lideri s-au căsătorit, și am rămas prieteni. Și, bineînțeles, bunica și bunicul - vechea poveste continuă. Mergeam în vizită și știau că îmi plac anumite tipuri de dulciuri sau mâncăruri, și mereu îmi păstrau în bufet ceva bun. Îmi amintesc bine casa lor - era o clădire arabă veche, cu camere uriașe, cu chei uriașe de fier care chiar se puteau folosi pe vremuri. Bucătăria era în aer liber, da, îmi amintesc curtea, cum stăteam acolo și
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
nevoit să mă întorc la noaptea mea. — Am să-i cer zahărul, a uitat... M-am ridicat, m-am dus spre barul care se afla la celălalt capăt al terasei. A trebuit să aștept ca barmanul să iasă dintr-un bufet, unde orânduia cu zgomot sticlele goale. Stâlpul decorativ care se înălța de la tejghea până la tavan era acoperit cu bucățele de oglinzi. Unul din cioburile astea decupa masa pe care tocmai o părăsisem și pe cea din spatele ei, ocupată de un
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
detalii oferă un element de decor semnificativ (galeria simpatizanților, cum este cazul conferințelor PRM sau PNȚCD) sau un indice de conflict latent în interiorul partidului (conflictul între Ciorbea și Radu Vasile, de pildă). Notați orice incident minor - inclusiv agitația creată în jurul bufetului suedez, al gustărilor de protocol. Avem deja sugestia unui final ironic, care să contrasteze cu banalitățile vehiculate în conferință („Din toată întâlnirea cu vârfurile partidului, nu am reținut decât cafeaua cu lapte și excelentele fursecuri”). Observați, de asemenea, contradicția dintre
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un coș, iar pe nași, ponosiți și dați cu funingine, stolniceii îi băgară în nuntă pe scaune de brațe, drept care Cheașcă pretinse lui Auraș să-i tragă pe toți cu șareta. Băgat între hulube, nașul îi trase până în centru, la bufet. Acolo lăsă șareta să cază pe spate, încât Cheașcă și cu ceilalți se treziră în praf. După ce băură coniac la bufet, se întoarseră la nuntă cu un chef mai mare. ÎNMORMÂNTAREA Vasile Drobotă trăgea să moară. Mucalit de felul
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
lui Auraș să-i tragă pe toți cu șareta. Băgat între hulube, nașul îi trase până în centru, la bufet. Acolo lăsă șareta să cază pe spate, încât Cheașcă și cu ceilalți se treziră în praf. După ce băură coniac la bufet, se întoarseră la nuntă cu un chef mai mare. ÎNMORMÂNTAREA Vasile Drobotă trăgea să moară. Mucalit de felul său, își juca sieși cea din urmă farsă, murind singur. Cu feciorii nu se răspundea, neputând să le sufere nevestele ; pe babă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]