1,102 matches
-
orășelul copiilor mirosind a vată de zahăr și amandine, fondante, sarailii și praline și frigoriferele din cofetării, încărcate, cu diplomaturi cu frișcă și coji de portocală însiropate zăceam lângă mașina de scris și visam... Ca și în poemul Vis cu bufon al lui Leonid Dimov, enumerarea variantelor creează impresia de cantitate enormă; există grație și eleganță în finisarea imaginilor, o ingenuitate numai parțial jucată, ce vine din credința în posibilitatea miraculosului, un fel de dexteritate de magician, prin care poetul topește
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
o căutată prețiozitate („pe steagul ochilor verzi îi luceau semilunele”, „îmi flutura pe lângă obraz/un inelar cu zgrunțure de topaz”), pentru ca, la sfârșitul secvenței, prin recursul la tehnica bine stăpânită a contrapunctului, să coboare din nou în cotidianul prozaic și bufon: „și aș fi avut chef/să te ajut să desfaci radiocasetofoanele VEF/din ambalaj, toată viața/și să-ți cumpăr discurile cu Lătăreața”. Partea a șasea reia, în contrast cu precedenta, firul întrerupt al narațiunii, elementul de noutate fiind constituit acum de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
mentalității medievale, În stilul, totodată, al romanticilor care detectează sunetele misterului cosmic. Un trăsnet „bubuiește” În ceruri și-n cortul regal pătrunde, pedepsitor, furtuna, masa se răstoarnă, iar pe cîmpuri, sub fulgere, „aleargă o nălucă”. Năluca pare a fi Stropski, bufon din seria nebunilor shakespearieni. Cu privirea rătăcită, acesta avertizase pe Albert: „Deșartă-ți cupa gios, Albert! de soarte rele ți-e cupa otrăvită”... Însă deasupra acestor semne, teze și antiteze, desfășurări ample de forțe ale retoricii, stă soarele, „cette fleur
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
intrus să-i restituie cheltuiala de la nuntă. Procedează și a doua oară În același fel și promite celei de-a treia neveste că va repeta gestul dacă Înșelăciunea se va produce iarăși (Bărbatul Însurat de trei ori). Un orășean cam bufon, ajungînd Într-un sat, trage În casa unei babe și-i spune că: „S-a dat poruncă domnească Ca să se căsătorească Fetele luînd uncheaș Și babele flăcăiaș”... Fata babei zice „dec!”, Însă baba, spirit legalist, apără ordinul domnesc: „— Ba nici un
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
compasiune, chiar dacă pe urmă schimba vorba. Acești solarieni 19, deci, la care te tot referi, iubite fra' Tommaso, sunt chiar așa de nemaipomeniți? Chiar așa, domnule Baron; fapt e că ei folosesc, și-aici Tommaso își schimba glasul ca un bufon, numai ce sunt în stare să călărească, o lance, două pistoale de cea mai bună calitate, cu țeava subțiată, ce vin de hac oricăror armuri, și-n plus au și o spadă lungă. Alții poartă o bâtă, ăștia sunt baza
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
vorbe cu un părinte, un fiu sau cu nevasta. Tommaso îi povesti lui Abraham că a primit poruncă să-l denunțe, dar acesta nu păru să pună la inimă, mai mult chiar, râse, râse cu lacrimi "de soiul ăla de bufoni", acestea fură cuvintele lui, "ce nu știau ce-nsemna viața și voiau să se ocupe de religie și de moarte". Nu-ți pasă că voiau să mă facă să te dau pe mâna Inchiziției. Și ce probe ar avea în contra mea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
dinții și examenul stomatologic nu descoperi nici un focar. Mai probabil era că, încercînd a-și potoli cu degetul un prurit facial, dăduse naștere la acea inflamație. Ochii lui Conțescu, și așa plângători, lăcrimau necontenit, în vreme ce obrazul umflat îi dădea aspectul bufon al unui prunc râzând. G. Călinescu - Cum mai este Conțescu? se informă și Gulimănescu. - Din ce în ce mai rău, în ciuda scăderii temperaturii. Aînceput să se umfle. Nici vorbă, are o boală gravă, ce n-a fost încă diagnosticată. Conțescu, simțind niște mâncărimi pe la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
avariției și al cupidității enorme), Ermil Conțescu (ramificațiile particulare ale clanului), Panait Suflețel (parodierea unor însușiri prin hipertrofiere caricaturală) și Pomponescu (obsesia carierei politice falimentare, încheiate tragic) se întîlnesc în structura romanului, alternând în registrul grav ca și în cel bufon, parodic. Tipologia călinesciană e remarcabilă chiar și în cea mai pretențioasă accepție a realismului contemporan. Scriitorul compune fizionomii înzestrate cu date semnificative și poate că una dintre cele mai izbutite siluete e Bonifaciu Hagienuș, trăind prin hiperbolă realistă avatarurile existenței
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Kate Sinclair îi propunea lui Marie-France ca pentru personajul "servanta", la bonne (the Maid) din Lecția să accepte varianta "corectă politic" the woman who does, un soi de "femeia care face treabă". "Aveți soluție, a întrebat-o Marie-France, și pentru bufonii lui Shakespeare? Ne puteți propune ceva pentru cameristele, valeții și servitoarele lui Moliere?" Toate acestea se petrec într-o lume care până deunăzi nu excela prin vertiginoase schimbări de mentalitate. Monica îmi povestește cum în Franța abia în urmă cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
greșelile mai puțin grave. (C) Așa de pildă, Socrate, pe când lua cina În casa lui Callias, ca și tine, s-a legat numai de parfumuri, fără a spune o vorbă despre tineretul care dansează, face tumbe, se sărută, nici de bufoni 1. Pe cât mi se pare, Într-o manieră asemănătoare, și tu alungi din Sanctuar amintirea unei femei care a făcut din frumusețea ei un Înjositor mijloc de trai. În schimb, toate aceste monumente de care este Înconjurat Zeul, premiții și
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Costel Constantin, în rolul voievodului degrabă vărsătoriu de sânge, se autoparodiază invitând lumea să-și ia câte ceva instrumente electrice care țin de cald [...]. Un același Ștefan are o morgă tragică atunci când joacă pe bani de la buget și devine subit un bufon atunci când trece la "departamentul" vânzări. Se pare că banii publici prind foarte bine la construcții megalomanice. Campania "Domnitorii" a ignorat complet uzura extremă a personajului Ștefan și a încercat să-și câștige public cu un slogan obsedant precum "urmașilor, urmașilor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Mihail Bahtin citează o aserțiune teologică din secolul al XV-lea, în care se recunosc următoarele: "permitem nebunia în anume zile, doar în scopul de a ne reîntoarce, apoi, cu mai mult zel, la slujirea lui Dumnezeu". În Renaștere, "importanța bufonilor, a măscăricilor la curțile italiene, pe lângă regii țărilor mai mici sau mai mari, în preajma papilor"8 demonstrează încă o dată cum spiritul parodic tinde să cuprindă totul în accentuata lui deriziune și să șteargă granițele speciilor literare, până la limita superioară pe
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
dat, dar un text făcând parte din scrierile homerice, însă "într-o manieră ușor diferită"85 de acestea. Isaac D'Israeli 86 îi descrie pe acei parodoi, succesorii rapsozilor recitatori din Homer, pe care lumea i-ar fi cunoscut drept "bufoni": Atunci când rapsozii, care mergeau dintr-un oraș în altul ca să interpreteze diferite fragmente din poemele homerice, se apucau să recite, erau de îndată urmați de un alt set de bufoni migratori, care captau întreaga audiență prin turnura burlescă pe care
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
din Homer, pe care lumea i-ar fi cunoscut drept "bufoni": Atunci când rapsozii, care mergeau dintr-un oraș în altul ca să interpreteze diferite fragmente din poemele homerice, se apucau să recite, erau de îndată urmați de un alt set de bufoni migratori, care captau întreaga audiență prin turnura burlescă pe care o dădeau recitării până atunci constrânsă să rămână solemnă"87. Chestiunea existenței și a rolului jucat de parodoi în producerea parodiilor literare propriu-zise rămâne însă incertă. Unii cercetători îi consideră
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
pluristratificat. Comicul de nume e secondat de cel de situație; nu lipsește nici comicul de limbaj: calambururile lui Trimalchio stârnesc hazul dar tocmai pentru că nu sunt reușite, găselnițe personale, ci se datorează crasei ignoranțe care îi imprimă un statut de bufon, de măscărici. De aceea proverbe precum "Vinul stăpânului este recunoștința paharnicului" sunt nelipsite în afirmarea superiorității libertului față de sclavii lui. Dar măscăriciul este și principiul guvernator al întregului univers care se mișcă în jurul lui. Petronius nu este străin nici de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
latină, deci exclude acele opere care nu au și o vădită intenție umoristică, printre care anumite imnuri critice prelucrând structura odelor lui Horațiu. Lehmann lasă loc însă și speculațiilor: negând, în trecere, existența vreunor conexiuni între rapsozii/ mimii antici și bufonii/ nebunii medievali, admite că o legătură trebuie să fi existat între saturnalii și carnavalescul medieval, ca formă de reprezentare a lumii și posibilitate supremă de defulare. Ideea este preluată și prelucrată de Mihail Bahtin, care consideră că, în sfera creațiilor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
nici o specie, nici un gen literar. O regăsim în poemul eroi-comic de mare întindere al lui Ariosto (unde-și află sfârșitul ficțiunile referitoare la iubirile fidele, dar și eroismul sau castitatea/ abstinența exagerate ale cavalerilor din ciclurile epice medievale), în limbajul bufon al lui Pulci ori în stilul macaronic desăvârșit de Folengo, în Énéide travestie sau Virgile travesti de Scarron, care tratează episoade banale în stilul nobil recunoscut drept epopeic, în piesele acuzate de imoralitate și totuși atît de gustate de publicul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
muzical solicitate de recitarea textelor, nelegându-se însă de conținutul textului propriu-zis. Treptat, îmbogățesc modelul cu anumite compoziții (de îndrăzneală mai mică sau mai mare) proprii. În Renaștere, fie ea timpurie sau târzie: "[...] ceea ce te izbește (...) este frecvența și importanța bufonilor [s.n.], a măscăricilor la curțile italiene, între puternicii seniori ai cetăților, pe lângă regii țărilor mai mici sau mai mari, în preajma papilor"195. Rapsozii "nevinovați" se transformă, sub imperiul nevoii de a juca un dublu rol: acela de povestitor care amuză
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mari, în preajma papilor"195. Rapsozii "nevinovați" se transformă, sub imperiul nevoii de a juca un dublu rol: acela de povestitor care amuză (și se amuză) și de autor care acuză. Mulți parodiști umaniști sunt tratați pe picior de egalitate cu bufonii, preluându-le funcția și atribuțiile. Istoriile literare 196 rețin date care atestă de pildă faptul că Lodovico Ariosto s-a numărat printre bufonii și muzicanții cardinalului Ippolit d'Este până când a fost luat în slujba lui Alfonso. Cât despre Luigi
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
se amuză) și de autor care acuză. Mulți parodiști umaniști sunt tratați pe picior de egalitate cu bufonii, preluându-le funcția și atribuțiile. Istoriile literare 196 rețin date care atestă de pildă faptul că Lodovico Ariosto s-a numărat printre bufonii și muzicanții cardinalului Ippolit d'Este până când a fost luat în slujba lui Alfonso. Cât despre Luigi Pulci, supranumit și "regele burlei în quattrocento", e de ajuns să amintim că avea oricând acces în palatul lui Lorenzo Magnificul, "la orice
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ajuns să amintim că avea oricând acces în palatul lui Lorenzo Magnificul, "la orice oră din zi și din noapte, pentru a înveseli cu năzdrăvanele sale personaje din Morgante pe membrii familiei Medici"197. De semnalat și graba cu care bufonul (promotor al ideii că nebunia este sursa oricărei fericiri) se transformă într-un tip specific de personaj dramatic. Deși apărut cu mult înainte la curțile imperiale din Antichitate Persia, Egipt, Roma -, dar și în democratica Atenă, și perpetuat până în zilele
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
bâlci și a clovnului, ca personaj literar propriu-zis se conturează abia în teatrul de la începutul Renașterii, ca întruchipare aparent nevinovată a noului spirit sceptic și negator, pentru a demitiza și minimaliza îndeosebi lumea miraculoasă, supranaturală a creștinismului medieval"198. Unii bufoni însă au intrat în istoria literaturii cu numele lor real (personajul "echivalează" cu persoana reală), fiind niște obișnuiți ai nuvelelor italiene, cum vom avea prilejul s-o constatăm la Franco Sacchetti, de pildă (unde Gonella și Dolcibene, bufoni atestați ai
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
198. Unii bufoni însă au intrat în istoria literaturii cu numele lor real (personajul "echivalează" cu persoana reală), fiind niște obișnuiți ai nuvelelor italiene, cum vom avea prilejul s-o constatăm la Franco Sacchetti, de pildă (unde Gonella și Dolcibene, bufoni atestați ai vremii, se metamorfozează în protagoniștii unor nuvele precum Lui messer Dolcibene i se dă, în bătaie de joc, să mănânce o pisică... sau Despre marea încercare ce a făcut la Napoli bufonul Gonella). Distanțarea (mai bine zis anularea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de pildă (unde Gonella și Dolcibene, bufoni atestați ai vremii, se metamorfozează în protagoniștii unor nuvele precum Lui messer Dolcibene i se dă, în bătaie de joc, să mănânce o pisică... sau Despre marea încercare ce a făcut la Napoli bufonul Gonella). Distanțarea (mai bine zis anularea distanței) dintre persoana reală și personajul literar a generat, iată, un fenomen specific renascentist. Căruia unii exegeți îi atribuie totuși o descendență medievală clară, întrucât în Evul Mediu târziu prezența măscăricilor și a nebunilor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și personajul literar a generat, iată, un fenomen specific renascentist. Căruia unii exegeți îi atribuie totuși o descendență medievală clară, întrucât în Evul Mediu târziu prezența măscăricilor și a nebunilor parodia diverse momente ale ritualului serios. Contextul îi favorizează pe bufoni, cei ce stârnesc râsul atunci când își scutură tichia sau când simbolizează nebunia ca formă de eliberare. Aceștia se impun și ca "hibrid parodic"199, autoparodiindu-și "prin îngroșarea cuvântului străin, propriul cuvânt", după cum susține Mircea Doru Lesovici. În Renaștere, bufonul nu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]