893 matches
-
pământ să bată, necum să-și facă casă. De aceea nu-i mirare că renumiții generali Rumianțof și Șumarof i-a găsit sub corturi. Numai cortul pe care-l ducea în car avea permisiunea de a-l întinde dincolo de petecul Bugeacului. În sfârșit rușii i-au dat pe bieții noștri arendași afară, făcând astfel pagubă visteriei. Daca exista pe atunci o administrație a domeniilor statului, ar fi protestat și i-ar fi luat sub scutul articolului cutăruia din Codul civil. Dar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Părintele Melchisedec, episcopul Dunărei de Jos; pentru al XVIII-lea aceeași colecție de cronici, cu deosebire însă cronica tradusă după ordinul lui Grigorie Vodă în grecește de un Amiras, în care e cuprins și textul autentic al înscrisului tătarilor din Bugeac, apoi colecțiunea de documente a lui Hurmuzaki, vol. VII; pentru veacul al XIX [-lea] în fine mai sus citata carte al consului general englez Wilkinson. Asupra lui Amiras și Wilkinson ne-au atras atenția d. Al. Odobescu. [3, 4, 7
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Palanca este o localitate-centru de comună în raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova. Se află la granița cu Ucraina și este punctul extrem de est al Republicii Moldova. Șoseaua ce trece prin inima comunei este de importanță relevanță, făcând legătură între Bugeacul ucrainean și restul teritoriului acestei țări. Tot pe teritoriul comunei Palanca se află Vama „Bender”, ce contribuie și ea la importanța acesteia. Deși tratatul bilateral moldo-ucrainean din 23 octombrie 1992 nu făcea nici o referire la un eventual schimb de teritorii
Palanca, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305824_a_307153]
-
teritoriu distinct de restul Moldovei, începe mai târziu, în 1812, când prin Tratatul de la București ținutul dintre Prut și Nistru devine o gubernie a imperiului Rusiei, atunci denumită gubernia Basarabiei (anterior, numele românesc «"Basarabia"» desemna numai regiunea denumită de Turci «"Bugeac"»). Din 1812, au intrat în concurență, pentru locuitorii acestui teritoriu, două concepții identitare potrivnice: «românismul» care promova unirea politică și culturală a tuturor vorbitorilor graiurilor est-romanice indiferent de împărățiile ale căror supuși erau (Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus sau Imperiul Otoman
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
Maria de Mangop. În 1792, prin Tratatul de la Iași, Imperiul Otoman a fost forțat să cedeze teritoriile deținute în regiunea care acum se numește Transnistria către Imperiul Rus. În urma războiului ruso-turc din 1806-1812, Imperiul Rus biruitor revendică de la Turcii învinși Bugeacul, interesat fiind de gurile Dunării. Bugeacul, teritoriu al Imperiului Otoman, apărea atunci pe hărțile europene sub numele românesc de « Basarabia », iar restul ținutului dintre Prut și Nistru făcea parte din principatul Moldovei, fără a avea o denumire anume (cum arată
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
Tratatul de la Iași, Imperiul Otoman a fost forțat să cedeze teritoriile deținute în regiunea care acum se numește Transnistria către Imperiul Rus. În urma războiului ruso-turc din 1806-1812, Imperiul Rus biruitor revendică de la Turcii învinși Bugeacul, interesat fiind de gurile Dunării. Bugeacul, teritoriu al Imperiului Otoman, apărea atunci pe hărțile europene sub numele românesc de « Basarabia », iar restul ținutului dintre Prut și Nistru făcea parte din principatul Moldovei, fără a avea o denumire anume (cum arată greșit multe hărți). Dibăcia negociatorului rus
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
legate prin calea ferată de portul Odesa prin care se exportau cerealele produse în gubernie. În timpul stăpânirii rusești, populația guberniei a devenit mult mai pestriță din punct de vedere lingvistic și religios, prin schimburi de populații (Turcii și Tătarii din Bugeac au plecat în Dobrogea, de unde au venit, în locul lor, Bulgari și Găgăuzi) și prin afluxul unui mare număr de Ruși, Ucraineni, Germani, Evrei și Armeni. În 1918 minoritățile reprezentau peste un sfert din populația Basarabiei. Din punct de vedere toponimic
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
Germaniei), mulțumită protocolului secret al pactului Hitler-Stalin din 1939. La 2 august 1940, guvernul sovietic a proclamat Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, având capitala la Chișinău, prin contopirea a două treimi din Basarabia cu aproximativ jumătate din RSSA Moldovenească. Nordul Bucovinei, Bugeacul și cealaltă jumătate din RSSA Moldovenească au revenit RSS Ucrainene. La crearea RSS Moldovenești frontiera a fost trasată în jurul zonei în care populația română, de acum încolo « moldovenească », reprezenta atunci peste 75% din localnici. Basarabia a fost astfel divizată, noua
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din perioada 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind acest ansamblu teritorial "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al
Grineacica, Hotin () [Corola-website/Science/315818_a_317147]
-
semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Satul Hagider a fost
Hagider, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318501_a_319830]
-
experiența pierderii domniei, Petru nu mai avea încrederea de a purta războaie, mai ales că nu mai avea nici legăturile de altădată cu Muntenia, căci ginerele său Vlad al VII-lea Vintilă fusese ucis. Nu a putut să recâștige nici Bugeacul, ocupat de Soliman Magnificul și nici cetățile Ciceu și Cetatea de Baltă, decât ca simple feude (în 1544), căci zidurile acestora fuseseră dărâmate de George Martinuzzi. În 1541, din ordinul sultanului, l-a prins la Făgăraș pe voievodul Ștefan Mailat
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
doi ani, Voievodul să se prezinte personal la Istambul, pentru reconfirmare. 3). Garda Domnului formată din ieniceri, rămânea la cetatea de Scaun a Țării, pentru apărarea Voievodului. 4). Răpirea părții de sud a Moldovei, acea parte care purta numele de Bugeac, cu Cetatea Tighinei care avea să fie numită Bender și transformarea ei în raia. 5). Instituirea firmanului de investitură pentru voievozii Moldovei. Prin aceste măsuri, Sultanul asigura controlul Înaltei Porți Otomane asupra Voievozilor Moldovei. Întoarcerea Voievodului Petru Rareș în Domnia
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
pe cheltuiala Porții Otomane. Sultanul scutise Moldova de plata haraciului pentru zece ani, haraciul rămânând cel din timpul primei Domnii a Voievodului, făgăduise întoarcerea Tezaurului Țării, care fusese luat de Soliman în anul 1538, atunci când năvălise în Moldova și retrocedarea Bugeacului cu Cetatea Tighinei, din care turcii aveau să se retragă întorcând-o Țării Moldovei. Ca dar de investitură, Petru Rareș a primit de la Soliman Magnificul un cal alb de cea mai pură rasă arabă și o sumă de bani. Îi
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
a dat Țării o perioadă de pace și liniște în care Voievodul a înfrumusețat Țara cu biserici și mănăstiri, precum făcuse și părintele său, Ștefan Voievod cel Mare și Sfânt și dacă Sultanul nu a mai înapoiat Moldovei Tezaurul și Bugeacul, nici Petru Rareș nu s-a mai prezentat vreodată la Istambul. Garda de cinci sute de ieniceri pe care Sultanul i-o dăduse a fost refuzată de Voievod încă de la plecarea sa de la Istambul, zicându-i Sultanului că nu cădea
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
juridic al Principatelor Române sau chiar separat. Includerea în tratatul de pace de la Kuciuk Kainargi a articolului al XVI-lea, un articol special introdus de partea rusă, prin care se preciza că „Imperiul Rusiei restituie Sublimei Porți întreaga „Basarabie”, adică Bugeacul, (pentru că numai această porțiunea de pământ se numea Basarabia și nu tot teritoriul cuprins între Prut și Nistru), precum și cele două Principate Române, Moldova și Țara Românească”. Acest articol introducea pentru prima dată în istoria actelor internaționale semnate de Rusia
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Această intenție a Rusiei a fost sesizată încă din anul 1770, de către Voievodul Țării Moldovei, care a încercat din răsputeri s-o contracareze, solicitând Țarinei Ecaterina a II-a, prin memoriul din 16 aprilie 1770, ca în cazul în care Bugeacul, acel teritoriu românesc va fi eliberat, să fie restituit Țării Moldovei așa cum era de drept. Primul pas către statornicirea ideii că la Dunărea de Jos existau trei provincii distincte, din care una se numea „Basarabia”, (în realitate numai Bugeacul, adică
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
care Bugeacul, acel teritoriu românesc va fi eliberat, să fie restituit Țării Moldovei așa cum era de drept. Primul pas către statornicirea ideii că la Dunărea de Jos existau trei provincii distincte, din care una se numea „Basarabia”, (în realitate numai Bugeacul, adică o parte din Basarabia de astăzi), aflate sub suzeranitate otomană, fusese făcut. Acest demers avea următoarea motivație: în cazul în care Rusia nu-și putea adjudeca tot teritoriul Principatelor Române sau măcar al unuia dintre ele, pentru a-și
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
tot teritoriul Principatelor Române sau măcar al unuia dintre ele, pentru a-și asigura controlul asupra Gurilor Dunării, atunci să obțină măcar acea porțiune de pământ din trupul Țării Moldovei, de la nord de Dunăre, în partea stângă a Prutului, numit Bugeac, aflat în stăpânirea Sublimei Porți Otomane încă din vremea Domniei Măritului Petru Rareș Voievod. Anexarea Crimeii la Rusia Țaristă nu putea satisface decât parțial aspirațiile acesteia în Europa Orientală, de aceea ea trebuia completată cât mai curând posibil cu anexarea
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Otomană, în anul 1787. Planul de campanie prezentat de feldmareșalul Piotr Aleksandrovici Rumianțev a fost aprobat de Țarina Ecaterina a II-a în iunie 1788, plan în care se afla, printre altele, „pătrunderea imediată în provinciile otomane din Basarabia (adică Bugeacul), pentru a le ocupa și a putea obliga Poarta Otomană să accepte pacea în orice condiții”. Iată pentru ce anexarea Bugeacului a figurat și printre condițiile prealabile formulate de ruși pentru încheierea păcii cu turcii. Izbucnirea Revoluției franceze, redeschiderea crizei
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
-a în iunie 1788, plan în care se afla, printre altele, „pătrunderea imediată în provinciile otomane din Basarabia (adică Bugeacul), pentru a le ocupa și a putea obliga Poarta Otomană să accepte pacea în orice condiții”. Iată pentru ce anexarea Bugeacului a figurat și printre condițiile prealabile formulate de ruși pentru încheierea păcii cu turcii. Izbucnirea Revoluției franceze, redeschiderea crizei poloneze și acutizarea acesteia, care a culminat cu proclamarea la Varșovia a Constituției din 3 mai 1791, au împiedicat Rusia în
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Rusia în realizarea planului privind Gurile Dunării. Eșecul nu a fost total, deoarece obținând fluviul Nistru ca frontieră cu Împărăția Otomană, Rusia mai făcea un pas decisiv către Gurile Dunării și anexarea totală a Basarabiei. Mai înainte de toate, ideea că Bugeacul pe care rușii îl numeau Basarabia, era o provincie separată de Țara Moldovei și nu făcea parte integrantă din aceasta, trebuia reconfirmată. Prin aceasta Rusia își luase dreptul de a menționa expres în articolul IV al tratatului ruso-turc, încheiat la
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
înainte de începerea războiului și a ocupării lor de către trupele rusești, ci și „Basarabia” cu cetățile Tighina (Bender), Cetatea Albă (Akkerman), Chilia, Izmail, precum și toate celelalte așezări existente în acea „provincie”. Teritoriul menționat în acest articol nu era altul decât întregul Bugeac, numit de ruși „Basarabia”. Complicarea situației internaționale a Rusiei, ca urmare a implicării sale în desființarea statului polonez, concretizată prin participarea Rusiei la cele două împărțiri ale acestui stat, din 1792 și cea din 1795, precum și asaltul Franței Republicane asupra
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
secrete în acordul cu Imperiul Habsburgic, încheiat la Sankt Petersburg, la 3 ianuarie 1795, care consacra cea de-a treia împărțire a Poloniei. Potrivit acestei clauze, împăratul austriac se angaja să sprijine desprinderea Principatelor Române și a „Basarabiei”, adică a Bugeacului care se afla sub stăpânire otomană, de Imperiul Otoman și unirea acestora întrun singur stat „independent”, ceea ce însemna, o reactualizare a vechiului „plan dacic”, elaborat de Ecaterina a II-a. Pentru a le „feri” de pericolul contaminării lor cu ideile
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
prăbușirii Imperiului Otoman, Rusia nu trebuia să permită nici unei puteri europene să pericliteze planurile sale asupra Mării Negre și asupra Gurilor Dunării. Printre măsurile imediate ce trebuia luate în acest scop, se afla și ocuparea militară a Principatelor Române, precum și ocuparea Bugeacului. La rândul său, Împărăția Otomană căuta să scoată Principatele Române de sub influența rusă, schimbându-i pe Constantin Ipsilanti, Domnul Țării Românești, un rusofil notoriu și pe Alexandru Moruzi, Domnul Țării Moldovei, pe care i-a înlocuit cu Scarlat Callimachi, în
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]