7,603 matches
-
ai voit,/ De mi-i auzi gura/Să îți stâmpăr inima./ Gura mea și cetera ți-o stâmpărat inima./” Poartă un costum popular, din zona natală, alcătuit din: cămașă albă, cu cipcă (dantelă la mâneci), cusută pe panama și tropai (bumbac cu bumbac), șâre cu flori mici, în culori vesele, poale din pânză albă, cu cipcă (broderie) de mână, pantofi, în păr are flori naturale de culoare roșie și busuioc. Vasile Crișan din Sânmihaiu de Pădure, județul Mureș, este artist liber-profesionist
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
De mi-i auzi gura/Să îți stâmpăr inima./ Gura mea și cetera ți-o stâmpărat inima./” Poartă un costum popular, din zona natală, alcătuit din: cămașă albă, cu cipcă (dantelă la mâneci), cusută pe panama și tropai (bumbac cu bumbac), șâre cu flori mici, în culori vesele, poale din pânză albă, cu cipcă (broderie) de mână, pantofi, în păr are flori naturale de culoare roșie și busuioc. Vasile Crișan din Sânmihaiu de Pădure, județul Mureș, este artist liber-profesionist, specializat în
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
se trezesc din linul vis de decembrie și se miră unde-i sărbătoarea când nu e?! De sub abajurul albastru de cer, maramele de nori albi își întorc fața stată la soare spre ochii pământului ca să-i ningă cu flori de bumbac! A sosit decembrie pe cai de gheață și silabe de încântec, apele poartă cămăși violacee, câmpia doarme sub opal pur, muntele se-acoperă de brazi albi. În zale de globuri și clopoței, împresurați cu fireturi argintii, Pomii de Crăciun, retezați
FUEGO. RECURENŢA FEERIEI CONCERTELOR DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360424_a_361753]
-
fost fascinată și inspirată de această parte a folclorului românesc. Bluza românească este inspirată din cultura cucuteni, încă din perioada neolitică. Structura ei a rămas neschimbată peste secole. Este tăiată dintr-o singură bucată, în formă de cruce, din mătase, bumbac... are mânecile bufante și este brodată manual. Aceasta bluză are o valoare antropologică, comunicând prin broderie anumite simboluri mistice. Fiecare bluză românească are propria ei istorie. Din multitudinea de motive, unele dintre ele erau făcute pentru a proteja pe cel
8 IUNIE 2015, NICOSIA: FESTIVALUL IEI (LA BLOUSE ROUMAINE) de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360488_a_361817]
-
măsură,poate și defecte.Nu poți spune că mă cunoști suficient. -Intra-adevar!Dar aș vrea să-mi permiți să te cunosc mai bine. Karon era măgulita de cuvintele lui,care în combinație cu parfumul ce-l emană cămașă albă din bumbac,o făcură să roseasca.Dupa un timp,fata simți pe pielea imfierbantata de emoțiile unei posibile iubiri,stropii mari ca niște monede. -Va începe să plouă în curand.Trebuie să ne adăpostim undeva ,sau să ne întoarcem. -Nu ne putem
KARON,CAP 9 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359968_a_361297]
-
îmbracă în pantaloni. În partea de la talie în jos bărbații purtau pantaloni, care sînt de mai multe tipuri: „izmene”, „ițari”, „bernevici”, „nădraji” și „meșini”. Cele mai răspîndite erau „izmenele”, care vară serveau și că pantaloni, erau cusuți din pînză de bumbac cu în, sau cînepă. Mai tîrziu ei se îmbrăcau că lengerie de corp din pînză de bumbac. Tipic, erau „ițarii”, care se coseau din țesătura de lină cu bumbac și aveau o lungime de 2 m, dar fiind și înguști
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
tipuri: „izmene”, „ițari”, „bernevici”, „nădraji” și „meșini”. Cele mai răspîndite erau „izmenele”, care vară serveau și că pantaloni, erau cusuți din pînză de bumbac cu în, sau cînepă. Mai tîrziu ei se îmbrăcau că lengerie de corp din pînză de bumbac. Tipic, erau „ițarii”, care se coseau din țesătura de lină cu bumbac și aveau o lungime de 2 m, dar fiind și înguști se încrețeau pe picior de la gleznă pînă la genunchi. Se purtau vară și iarna. Peste cămașă se
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
care vară serveau și că pantaloni, erau cusuți din pînză de bumbac cu în, sau cînepă. Mai tîrziu ei se îmbrăcau că lengerie de corp din pînză de bumbac. Tipic, erau „ițarii”, care se coseau din țesătura de lină cu bumbac și aveau o lungime de 2 m, dar fiind și înguști se încrețeau pe picior de la gleznă pînă la genunchi. Se purtau vară și iarna. Peste cămașă se îmbracă pieptarul în sezonul rece. Accesorii: că brâul, agrafe de prins tunica
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
piele, lat de până la două palme, împodobit cu modele de cârma bătută se încingea peste cămașă dând acesteia în partea de jos aspectul unor fustanele care coborau până la jumatatea coapselor, sau mai lungi. Cioarecii erau confecționați din pânză albă de bumbac țesuta în casa - pentru vară, iar pentru sezonul rece din lână, ca și cea pentru căputuri. (Iată explicarea cuvântului în: • DEX: ”cioáreci - 1. Pantaloni tipici țărănești, din postav alb făcut în casă. - 2. În anumite regiuni, ciorapi de pînză sau
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
lăsat fără-un cuvânt, M-ai privit în ochi cu teamă, Mi-ai dat mâna tremurând... Trupul răvășit de boală De copil parcă era, Oasele-ți ieșeau prin piele, Pieptul ți se aduna. Barba albă îți crescuse Lungă, fuior de bumbac, Într-un an îmbătrâniseși Ca alții-ntr-un sfert de veac. Nu mai erai omul mândru, Pus pe șotii, plin de viață, Chinul și durerea multă Ți se citeau trist pe față. Te-ai retras în tine însuți, Nu ai
ZBOR LA CERURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360210_a_361539]
-
la gât sau la mână. Moneda aceasta, care e de regulă atârnată de o cordea roșie ori de un găitan compus din două fire răsucite de mătase roșie și albă, sau dintr-un fir de arnici roșu și unul de bumbac alb, sau și din mai multe fire de argint și de aur, se numește mărțișor, mărțiguș sau marț”. Este important de observat că „datina punerii mărțișorului la gâtul sau la mâinile copiilor” se săvârșea în vederea obținerii unor rezultate concrete sub
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
din pungă cearceaful și să se dezbrace de pantaloni scurți și de tricou. Emilian se instala lângă Ana, așa ca din întâmplare. Fata îl privea pe furiș cu interes cum se instala, cum își scotea mai întâi bluza albă din bumbac, cu mânecă scurtă, apoi cum se deschise la curea și își lăsa pantalonii să-i cadă pe cearceaf. Parcă era la un program de strip-tease, doar că nu-și legăna șoldurile după un anumit ritm al unei muzici speciale acestui
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359902_a_361231]
-
dansa numai de ei știut dansul lugubru Al morții ce-avea să vină curând Măcar să fi putut invita pentru ultimoa oară Iubitele, logodnicele, soțiile, chiar mamele ori surorile Rămase să țeasă la alte războaie decât ale lor Din fire de bumbac, de in, de cânepă Povestirile unor iubiri abia înmugurite Cele mai multe neîmpărtășite Oricum nici una din ele împlinite Pentru un ultim dans tainic și cu speranța Unor imaginare reîntâlniri pe tărâmul celălalt Pentru un adio pe care n-au mai apucat Să
CARNAGIU LA GETTYSBURG (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359633_a_360962]
-
păroasă, puternică, de bărbat adevărat, nu ca foștii săi colegi sau prieteni din facultate. Ștef constată cu plăcere că tânăra nu mai era plină de vânătăi și escoriații, ci o tinerică subțirică de înălțime medie, într-o rochiță albă din bumbac, cu broderie florală de-a lungul decolteului și în partea de jos a rochiței. De la decolteu sub cusătura decorativă cobora până la deschizătura sânilor micuți, o bandă cu nasturi și încrețituri. Avea sandale albe moderne, cu talpă plateau, potriviți pentru orice
FRAG. 6 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 462 din 06 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359137_a_360466]
-
dar este incomparabilă ca frumusețe cu o ie țesută manual, a cărei durată de realizare poate ajunge la o lună sau mai mult, având în vedere că femeile ce țes se ocupă de gospodării, spune antreprenoarea. Majoritatea artizanilor particulari folosesc bumbac adus din import. „Din Polonia este importat, din câte știu. Sunt puțini artizani care mai știu să își producă singuri borangicul. Este o doamnă în Vâlcea de care am auzit. Dar majoritatea importă materia primă pentru realizarea bluzelor tradiționale românești
Magazinul online de ii românești. „Ceea ce s-a întâmplat cu ia este un eșec total. Valoarea ei nu trebuie să fie de 100 de euro bucata”. GENERAȚIA B () [Corola-blog/BlogPost/338702_a_340031]
-
de a întâlni firma Antalis, cu care lucrăm foarte bine. Toate cărțile noastre au copertele lucrate pe cel mai bun carton care există în lume. Sunt cartoane lucrate în Scoția, în Franța, Italia, pe fibră de bambus, pe fibră de bumbac” Copertelor nu le este aplicată folia de celofan - proces numit celofanare - tocmai pentru ca cel ce ia o astfel de carte să îi poată simți fibra. „Ai cu totul altă senzație atunci când pui mâna pe o carte Baroque și îi simți
GENERAȚIA B. O afacere născută dintr-o pasiune „barocă”: cărți care merg la un vin () [Corola-blog/BlogPost/338684_a_340013]
-
alte organisme, gestiunea financiară, verificarea conturilor, controalele, garanțiile și transparența, cu modificările și completările ulterioare; ... – Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/129 al Comisiei din 21 decembrie 2021 de stabilire a unor norme pentru tipurile de intervenții privind plantele oleaginoase, bumbacul și subprodusele vitivinicole, în temeiul Regulamentului (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European și al Consiliului, precum și pentru cerințele privind informarea, publicitatea și vizibilitatea legate de sprijinul din partea Uniunii și de planurile strategice PAC; ... – Regulamentului de punere în aplicare (UE
ORDIN nr. 49 din 14 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294813]
-
monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013, cu modificările ulterioare; ... – Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/129 al Comisiei din 21 decembrie 2021 de stabilire a unor norme pentru tipurile de intervenții privind plantele oleaginoase, bumbacul și subprodusele vitivinicole, în temeiul Regulamentului (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European și al Consiliului, precum și pentru cerințele privind informarea, publicitatea și vizibilitatea legate de sprijinul din partea Uniunii și de planurile strategice PAC; ... – Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
ORDIN nr. 213 din 12 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299043]
-
de produse agricole, inclusiv prin paludicultură în scop furajer, care include acțiuni precum cultivarea, recoltarea, cosirea, pășunatul, creșterea sau reproducția animalelor, unde produse agricole înseamnă produsele enumerate în anexa I la TFUE, cu excepția produselor pescărești, precum și producția de bumbac și de specii forestiere cu ciclu scurt de producție; ... – în cazul suprafețelor ocupate cu pajiști permanente situate la altitudini de peste 1.800 m, menținute în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat, activitatea minimă constă în pășunat, cu asigurarea
GHID INFORMATIV din 21 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295994]
-
unei măști și a unui tub de respirat numit snorkel în vederea admirării mediului subacvatic fără a se scufunda adânc în apă. Subacvatic - aflat sub apă sau referitor la mediul de sub apă. Subveșmânt - lenjerie de corp din lână sau bumbac utilizată pentru protecția termică a scafandrilor care folosesc costume etanșe de scufundare. Supapa de heliu - dispozitiv de evacuare a heliului infiltrat în ceasurile scafandrilor de mare adâncime. Supapa non-retur - supapă care permite trecerea unui fluid printr-o conductă doar într-
METODOLOGIE din 25 martie 2021 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/293815]
-
alunecau, se sincronizau cu emoțiile carcasei-om, sforăitorului-om , muzicalității-om, tehnologicului-om desacralizat. O mască hoinărind artistic prin subteranurile dealurilor. Masca: hominidul masculin, dealul: femeia. Ca într-un zbor invers, ochii și degetele cuprindeau arborii fără rădăcini...corpuri de bumbac. Mâinile erau aripile, nedorite de nimeni, corpul femeii, al unui singur bărbat, mânjit cu dulceața injuriilor dihotomice, cu cremele acrite ale mizerabilului său trup, deformat de ani, un trup de mascul uns de mocirlele propriilor doleanțe, de timp, de gălbenușurile
NOUĂ ANI LA PORȚILE HADESULUI de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340247_a_341576]
-
Angela, își luă rolul în serios, pregătind cădița cu grijă ca temperatura apei să fie potrivită, presără în apă, pe rând, toate cele ce se folosesc conform tradiției și obiceiurilor din bătrâni, așezând în cădiță fașa și un prosop de bumbac pentru ca fetița să nu alunece. Au aprins lumânarea, pe care o ține Ionuț, băiatul cel mare al Angelei. Emanuela dădu crijma jos de pe finuța ei și trecu cu o crenguță de busuioc pe la ochi, menindu-i „să vadă lucruri bune
ÎN MÂNA DESTINULUI...(4) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340379_a_341708]
-
șase luni, în spital? Cum este posibil așa ceva? De neimaginat! Doamne în ce epocă trăim? Biata fetiță, uite cum stă! Emanuela curăță cu grijă, fiecare părticică din corp fiind spălată și îngrijită cu atenție. Pe un prosop mare, pufos, din bumbac, alb cu broderie roz și cu locșor special pentru cap, o scoase din cădiță înfășurând-o în el și șteargând-o ușor pentru a o usca. Moleșită, dar probabil gâdilându-se, fetița hohotea fericită. Toți o priveau uimiți. După ce a uscat
ÎN MÂNA DESTINULUI...(4) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340379_a_341708]
-
a îngerului. Fiecare poem povestind ceva aduce în text condiția umană, astfel că la nivelul întregii cărți sunt colectate stările umanului cu relevanță pentru existența adesea nostalgică, insistând asupra tristeții cu sugestii metafizice. “Via Dolorosa” spune: “Despre cum / A înflorit bumbacul / Cântă trubadurii ferecați în cușca bestiei / Cu sângele-n spumă. Arena de luptă este tixită cu mame și / Cu prunci înfășați în flori de hârtie. / Poporul invocă din rărunchi și din buze / Dreptul la fericire. / Mai departe-i Păcatul.” Poemele
MELANIA CUC SI VIA DOLOROSA de MELANIA CUC în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340428_a_341757]
-
Personajul principal realizează că de la o vreme, ”mergea peste tot băgat până la coate în pământ”. Starea lui se agravează, odată cu curgerea poveștii el se afundă din ce în ce mai tare, având ”senzația că înainta împingând ceva foarte ușor înainte, ca și cum ai împinge niște bumbac”. În final, mergând să-și întâlnească iubita, îi ia ceva timp ”până să accepte că nenumăratele încălțări care-i treceau pe la nivelul ochilor, nici nu o să-l lovească, nici nu o să-l calce.” Se tot uită, evident, în sus, după
Micuța domnișoară Sano și misterioasele bufnituri din camera ei. Cum sunt privite bolile psihice în Japonia () [Corola-blog/BlogPost/338280_a_339609]