2,586 matches
-
tindeau să se dezvolte „anormal” din punct de vedere intelectual, adică să râvnească să o ia Înspre ce profesie vor și să nu rămână doar În casă, la menaj și creșterea copiilor. Politicile antiavort erau adresate mai ales acestora. Femeile burgheze erau și mai anatemizate ca agenți disgenici fiindcă erau excesiv de interesate estetic și mai puțin de perpetuarea „românului viabil și sănătos”. Valoarea biologică a femeilor, demonstrează analiza Mariei Bucur, era preponderent dată de apartenența lor de clasă. Fetele trebuiau să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mijloc erau evrei, pe care eugeniștii nu i-au considerat Însă o amenințare până În a doua jumătate a anilor ’30. Analizele eugeniste despre clasa de mijloc erau dominate de o cu totul altă problemă, cea a atitudinii iresponsabile a familiilor burgheze În deciziile legate de numărul de copii. În această problemă, femeile erau considerate agenți disgenici. Eugeniștii descriau cu minuțiozitate stilul de viață imoral, corupt al femeilor Înstărite, a căror existență era guvernată de principii estetice - grija pentru păstrarea formei și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
era la fel de mult influențată de dorința bărbaților de a păstra proprietatea familiei intactă. După ce soțiile lor nășteau un moștenitor (băiat) sănătos, bărbații burghezi deveneau reticenți față de sporirea numărului de copii. Cu toate acestea, eugeniștii Își Îndreptau Întreaga nemulțumire către femeile burgheze, pe care le numeau disgenice, iresponsabile sau chiar infractoare. Cele mai multe dintre aceste acuzații indicau, de fapt, dorința eugeniștilor de a controla deciziile reproductive ale femeilor din clasele de mijloc, În Încercarea de a recupera potențialul eugenic al claselor de mijloc
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
femeilor cu mediul rural. Cu toate acestea, percepția promotorilor reformelor eugeniste despre migrația urbană era construită pornind doar de la imaginea femeilor care Într-adevăr aleseseră să se mute la oraș și lucrau mai ales ca bucătărese sau servitoare În casele burgheze și care erau, de altfel, singurele femei de la sate pe care eugeniștii le cunoșteau. Felul În care Subsecția Biopolitică Femenină a Astrei planificase școlile țărănești pentru femei aproape ignora problemele economice, probabil cel mai important motiv pentru care femeile din
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
viitoare, pentru a putea supraviețui pogromurilor 13. Cu toate acestea, unele lucrări și-au păstrat referințele la noțiuni specifice determinismului ereditar. Se pare că astfel de idei deveniseră atât de larg acceptate, Încât era nevoie de exorcizări repetate ale „moștenirii burgheze” pe care o reprezentau. Un exemplu este Victor Preda, care și-a repudiat În repetate rânduri legăturile cu determinismul ereditar. În perioada interbelică, autorul Își exprimase interesul pentru posibilele aplicații ale teoriilor eugeniste la practica antropologică, dar În anii ’50
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Catherine Hall, Family Fortunes: Men and Women of the English Middle Class, 1780-1850, Chicago University Press, Chicago, 1987; Robert Shoemaker, Gender and English Society, 1650-1850: The Emergence of Separate Spheres, Longman, New York, 1998. 33. Iuliu Moldovan, „Familia țărănească și familia burgheză: Biologia lor”, Transilvania, 73, nr. 10 octombrie 1942, pp. 735-41. 34. Maria Bucur, „In Praise of Wellborn Mothers: On Eugenicist Gender Roles in Interwar Romania”, East European Politics and Societies, vol. 9, nr. 1, iarna 1995, pp. 123-42. Tendințe similare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
revizuită sunt cenzurate câteva secțiuni din textul original, acestea nu sunt cele referitoare la eugenie și la caracterul științific al acestei teorii, față de care Andrei Își exprima aprecierea. 12. Săhleanu, Începuturile medicinii sociale, pp. 78-79. 13. Vezi Ernö Gall, Sociologia burgheză din România. Studii critice, București, 1958, În special pp. 206-215, pentru o imagine a ceea ce reprezenta tratarea tipică a acestor subiecte. 14. Victor Preda, Din istoria luptei dintre materialism și idealism În biologie, București, 1960. 15. Tematica politicilor pronataliste ale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Achim, Țiganii În istoria României, p. 62. 28. Hugo Strauss, „Iuliu Moldovan”, În Figuri reprezentative ale medicinii și farmaciei clujene, vol. 1, Institutul de medicină și farmacie, Cluj-Napoca, 1980, pp. 31-46. 29. Strauss, „Iuliu Moldovan”, p. 38. 30. Gáll, Sociologia burgheză, pp. 206-215. 31. Săhleanu, Începuturile medicinii sociale, p. 83. 32. Săhleanu, Începuturile medicinii sociale, p. 83. 33. Brătescu, „Viziunea biosociomedicală”, p. 136. 34. Partidul Național-Democrat al lui Nicolae Iorga avea, În cele din urmă, o orientare antisemită afirmată public. 35
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fizică și morală În cadrele «Astrei»”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 2, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1928, pp. 38-46. Moldovan, Iuliu, „Familia ca unitate biologică”, Sora de Ocrotire, vol. 2, nr. 3-4, 1944, pp. 25-31. Moldovan, Iuliu, „Familia țărănească și familia burgheză. Biologia lor”, Transilvania, vol. 73, nr. 10, octombrie 1942, pp. 735-741. Moldovan, Iuliu, Igiena națiunii, Editura Asociațiunii, Cluj, 1925. Moldovan, Iuliu, „Instrucțiuni pentru ambulatoarele policlinice. Nr. 10992/1921”, Sănătatea Publică, Cluj, vol. 1, nr. 5, mai 1921, pp. 3-7. Moldovan
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Tavistock, Londra, 1972. Foucault, Michel, Discipline and Punish: The Birth of the Prison, Vintage Books, New York, 1979. Freeden, Michael, „Eugenics and Progressive Thought: A Study of Ideological Affinity”, Historical Journal, vol. 22, nr. 3, 1976, pp. 645-671. Gáll, Ernö, Sociologia burgheză din România. Studii critice, București, 1958. Georgescu, Vlad, The Romanians: A History, Ohio University Press, Columbus, 1991. Ghișe, Dumitru, și Teodor, Pompiliu, Fragmentarium Iluminist, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972. Gleason, Abbott, Totalitarianism: An Inner History of the Cold War, Oxford University
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
schimbării sociale. Procesul istoric este constituit dintr-o confruntare a intereselor de clasă, comportând în fiecare epocă o clasă oprimată sau cel puțin dominată: sclavii în modul de producție antic, iobagii în cel feudal, salariații în cel capitalist, propriu societății burgheze. De fiecare dată când contradicțiile proprii unui mod de producție specific au ajuns într-o situație de criză, a urmat o schimbare de natură revoluționară. Dar, după cum amintește Raymond Aron, revoluțiile din trecut s-au produs întotdeauna sub impulsul unor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
au produs schimbări în principiile de selecție a elitelor. S-au succedat trei principii generale: selecția pe bază de rudenie, de proprietate și de performanță (achievement). După stabilizarea ei, societatea aristocratică își alegea elitele mai ales după principiul rudeniei. Societatea burgheză i-a adăugat progresiv principiul proprietății sau al bogăției. Acesta a demonstrat că poate fi aplicat și elitelor intelectuale, în măsura în care posibilitatea de a studia era mai mult sau mai puțin rezervată copiilor din categoriile sociale favorizate. Principiul performanței - sau al
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
adică marile valori liberale susținute de Locke, Hume, Montesquieu, Tocqueville (Tănase, 1995, p. 3). Perioada de înflorire a acestor principii, de metamorfoză a lor în practici sociale, a fost relativ scurtă, de circa trei decenii. Ea coincide cu începuturile „erei burgheze” în România, de la 1828 la 1866 (Zeletin, 1925/1991, pp. 48-99). Cele mai spectaculoase transformări generate de programul pașoptist sunt unirea Principatelor, reforma rurală, constituția liberală, independența de stat, regatul, statul național unitar. Mișcările pașoptiste, scria cu pătrundere Ilie Bădescu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și instituții moderne. La polul opus, tabăra conservatoare susținea ideea evoluției anormale a societății românești, de sus în jos, prin asumarea de către o elită guvernantă imorală și incompetentă de idei, principii, instituții avansate din occident fără acoperire în elementele economiei burgheze, adică forme fără fond. Opțiunea lui Șt. Zeletin este formulată fără echivoc; el preciza faptul că deși principiile burgheziei apusene de libertate și egalitate au pătruns în plin Ev Mediu românesc, când nu se putea vorbi de condițiile sociale favorabile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
din Apus; pricina ei stă mult mai adânc, în revoluționarea economiei noastre naționale. Până atunci, ideile liberale străine iau în societatea noastră un caracter medieval: ele dau boierimii mici arma de a lupta pentru privilegii, câtă vreme caracteristica unei clase burgheze liberale e năzuința desăvârșit opusă, de a distruge orice privilegiu și a acorda libertatea și egalitatea tuturor, fără nici o deosebire (ibidem, p 75) Construcția fondului acoperit cu forme ale procesului de modernizare a societății românești a urmat, în concepția lui
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
este ajutată de vastul aparat birocratic și de puterea militară; ea îndeplinește rolul de „tutore al burgheziei noastre în proces de dezvoltare”, concomitent cu rolul de forță disciplinatoare a țărănimii și clasei muncitoare în curs de formare în conformitate cu normele societății burgheze. Această reprezentare a modernității societății românești axată pe locul central al statului ca factor de gestionare și de concentrare a resurselor are o seamă de efecte neanticipate asupra percepției statutului burgheziei care nu au fost intuite de Zeletin, ci de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de efecte neanticipate asupra percepției statutului burgheziei care nu au fost intuite de Zeletin, ci de unii teoreticieni socialiști și liberali, ca, de exemplu, C. Dobrogeanu-Gherea (1955-1920), Ș. Voinea (1893-1969), H. Sanielevici (1875-1951). Este vorba de poziția dependentă a clasei burgheze față de deciziile și resursele controlate de birocrație, o burghezie care nu este interesată de câștigarea autonomiei afacerilor sale pe piața liberă, nici în descentralizarea administrativă care i-ar diminua accesul la resursele controlate central. După unii analiști, modelul neoliberal etatist
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
va fi primul care va face o distincție clară între s.c. (incluzând actorii economici), pe de o parte, și stat, pe de altă parte. Marx preia această idee de la Hegel și critică s.c., pe care o asimilează societății burgheze și despre care consideră că reprezintă interesele burgheziei. În prima jumătate a secolului XX, A. Gramsci reia discuția despre s.c., eliminând interacțiunile economice din sfera acesteia și înțelegând s.c. mai degrabă ca pe o suprastructură culturală. Apare astfel
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a treia țară din Europa care, după Franța și Germania, în 1936 avea deja un sistem de rețele de centre și laboratoare de orientare școlară și profesională, în 1948 psihologia a fost interzisă, fiind declarată, împreună cu biologia și cibernetica, „născociri burgheze”, pierzând astfel câteva priorități, unele chiar mondiale, în aceste domenii. Între 1957-1958, când au fost reluate cursurile de psihologie la universitățile din București, Iași și Cluj, condițiile erau mult schimbate. Mulți profesori formați în Franța, Germania sau Anglia au fost
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
REȘIȚA (1968-2003) Zoltan Bogathy Primul laborator uzinal de psihotehnică a fost înființat la Reșița (UDR), sub conducerea profesorului N. Mărgineanu. Acest laborator a funcționat cu rezultate bune până în 1948 când, datorită faptului că psihologia, biologia și cibernetica fiind declarate „științe burgheze” și, deci, periculoase, a fost închis din ordinul Partidului Comunist Român. În 1967, când reformele economice au început să fie implementate și în România, a devenit o modă tendința de a crea laboratoare sau cel puțin de a angaja un
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
apăruseră chiar și în tablouri din tinerețe, ca Întoarcerea de la târg, de pildă (datat aprox. 1874, no. inv. 728). La Bacovia, anemierea expresiei și reducția ei la un soi de afazie, la o inhibiție aproape de mutism, așa cum ajunge în Stanțe burgheze, e de fapt rezultatul unei emancipări față de elementele decorului simbolist (asupra faptului acestuia mi-a atras atenția poetul Ștefan Nenițescu). Penuria aparentă și caracterul aproape monosilabic al Stanțelor burgheze nu reprezintă numai efectul unei involuții, ci și al unei decantări
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de afazie, la o inhibiție aproape de mutism, așa cum ajunge în Stanțe burgheze, e de fapt rezultatul unei emancipări față de elementele decorului simbolist (asupra faptului acestuia mi-a atras atenția poetul Ștefan Nenițescu). Penuria aparentă și caracterul aproape monosilabic al Stanțelor burgheze nu reprezintă numai efectul unei involuții, ci și al unei decantări, al unei esențializări inefabile (termenul „involuție” are de altfel și accepția de: trecere de la heterogen la omogen). Prin aceasta nu vreau să spun că Stanțele burgheze ar însemna o
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
monosilabic al Stanțelor burgheze nu reprezintă numai efectul unei involuții, ci și al unei decantări, al unei esențializări inefabile (termenul „involuție” are de altfel și accepția de: trecere de la heterogen la omogen). Prin aceasta nu vreau să spun că Stanțele burgheze ar însemna o treaptă superioară față de Plumb și Scântei galbene (după cum încă mai puțin s-ar putea spune că perioada ultimă a lui Grigorescu e superioară celei de după Barbizon). Dar în Stanțe burgheze ajunge la ultima limită un fenomen de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
aceasta nu vreau să spun că Stanțele burgheze ar însemna o treaptă superioară față de Plumb și Scântei galbene (după cum încă mai puțin s-ar putea spune că perioada ultimă a lui Grigorescu e superioară celei de după Barbizon). Dar în Stanțe burgheze ajunge la ultima limită un fenomen de eludare a mijloacelor și „efectelor”, o despuiere extremă al cărei rezultat e pe de o parte vacuitatea și atonia manifestării externe, care nici nu mai e propriu-zis expresie, ci se reduce la enunț
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
fără a cugeta. Poetul cu care în adevăr are Bacovia o structurală afinitate este, așa cum tot Svetlana Matta o spune cea dintâi, Georg Trakl.* Iar această afinitate apare mai evidentă în perioada ultimă a lui Bacovia, în special, în Stanțe burgheze, când, emancipat de modelele simboliste, poetul ajunge la acea poezie a stagnării și a implicitului. De altminteri, cartea Svetlanei Matta, de o concizie și o pătrundere cu totul remarcabile, plină de intuiții fulgurante, dar riguros coherente, mergând drept în miezul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]