1,072 matches
-
la Londra cartea De Magnete (în traducere, Despre Magnet) a lui William Gilbert (1544-1603) în care acesta susține, printre altele, ideea că Pământul însuși este un imens magnet, explicând astfel curioasa direcționare a acului busolei pe direcția nord-sud. De la descoperirea busolei magnetice a trecut aproximativ un mileniu. Magnetita era cunoscută în Grecia antică, magnetul natural fiind rar. Acest element a fost găsit într-o regiune aproape de orașul Magnezia din Asia Mică (Turcia de azi) și de aici provine termenul de magnetism
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
era cunoscută în Grecia antică, magnetul natural fiind rar. Acest element a fost găsit într-o regiune aproape de orașul Magnezia din Asia Mică (Turcia de azi) și de aici provine termenul de magnetism. Nu se știe cine a realizat prima busolă. Într-o lucrare chineză din sec. al XI-lea se indică felul în care se poate obține un ac magnetic prin frecarea unui ac de fier de o piatră magnetică. De asemenea, sunt descrise diferite dispozitive pentru orientare: acul magnetic
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
să indice clar sudul. Conform scrierilor fizicianului englez, Adward Neville da Costa Andrade (1887-1973), autor al unor lucrări de istoria fizicii, cea mai timpurie mențiune europeană a magnetizării fierului prin atingerea cu magnetită datează din jurul anului 1200. Prima descriere a busolei a făcut-o englezul Alexander Neckam (1157-1217) pe la 1180 în lucrările sale De naturis rerum și De utensilibus. După părerea lui cine vrea să aibă o corabie bine echipată trebuie să-și procure și o busolă. În Europa busola a
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
1200. Prima descriere a busolei a făcut-o englezul Alexander Neckam (1157-1217) pe la 1180 în lucrările sale De naturis rerum și De utensilibus. După părerea lui cine vrea să aibă o corabie bine echipată trebuie să-și procure și o busolă. În Europa busola a venit din China și ar fi greu de crezut că marile călătorii maritime ale lui Vasco da Gama, Cristofor Columb, Magellan s-ar fi putut desfășura fără ajutorul busolei. Alt document vechi care face referiri la
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
a busolei a făcut-o englezul Alexander Neckam (1157-1217) pe la 1180 în lucrările sale De naturis rerum și De utensilibus. După părerea lui cine vrea să aibă o corabie bine echipată trebuie să-și procure și o busolă. În Europa busola a venit din China și ar fi greu de crezut că marile călătorii maritime ale lui Vasco da Gama, Cristofor Columb, Magellan s-ar fi putut desfășura fără ajutorul busolei. Alt document vechi care face referiri la folosirea busolei în
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
echipată trebuie să-și procure și o busolă. În Europa busola a venit din China și ar fi greu de crezut că marile călătorii maritime ale lui Vasco da Gama, Cristofor Columb, Magellan s-ar fi putut desfășura fără ajutorul busolei. Alt document vechi care face referiri la folosirea busolei în Europa este un poem satiric, pe care poetul Guyot de Provins l-a scris în 1190. În acest poem intitulat Biblia, autorul spune că atunci când cerul este acoperit și când
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Europa busola a venit din China și ar fi greu de crezut că marile călătorii maritime ale lui Vasco da Gama, Cristofor Columb, Magellan s-ar fi putut desfășura fără ajutorul busolei. Alt document vechi care face referiri la folosirea busolei în Europa este un poem satiric, pe care poetul Guyot de Provins l-a scris în 1190. În acest poem intitulat Biblia, autorul spune că atunci când cerul este acoperit și când nu se pot vedea nici luna nici stelele, navigatorii
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
anul 1250 poetul Gauthier d'Espinois scria într-un poem: La fel cum acul se îndreaptă spre magnet, se îndreaptă ochii spre frumusețea care face obiectul acestor cântece. În Italia, Flavio Gioia din Amalfi a fost considerat multă vreme inventatorul busolei (1302), dar s-a revenit după ce s-a aflat că învățatul italian Brunetto Latini susținea că a văzut-o în Anglia încă din 1260. Într-o lucrare arabă din 1242, scrisă de scriitorul Bailak-al Rabdjak, se spune că marinarii iau
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
o lucrare arabă din 1242, scrisă de scriitorul Bailak-al Rabdjak, se spune că marinarii iau un vas cu apă, pun două bețișoare în cruce și o piatră de magnet cât palma. În 1269, Pierre de Maricourt, supranumit Peregrinus, scria că busola este formată dintr un ac magnetic fixat pe vârful ascuțit al unei vergele verticale de aramă, astfel încât acul să se rotească ușor. Tot el a descris și busola plutitoare, mai veche decât cealaltă. Busola magnetică a fost utilizată și pentru
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
magnet cât palma. În 1269, Pierre de Maricourt, supranumit Peregrinus, scria că busola este formată dintr un ac magnetic fixat pe vârful ascuțit al unei vergele verticale de aramă, astfel încât acul să se rotească ușor. Tot el a descris și busola plutitoare, mai veche decât cealaltă. Busola magnetică a fost utilizată și pentru alte scopuri: mici cadrane solare pliabile, ceasuri care necesitau alinierea pe direcția nordului ca să funcționeze corect. Dar fenomenul însuși era un mister. Conform cu anumite relatări, cârmacii vapoarelor britanice
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
de Maricourt, supranumit Peregrinus, scria că busola este formată dintr un ac magnetic fixat pe vârful ascuțit al unei vergele verticale de aramă, astfel încât acul să se rotească ușor. Tot el a descris și busola plutitoare, mai veche decât cealaltă. Busola magnetică a fost utilizată și pentru alte scopuri: mici cadrane solare pliabile, ceasuri care necesitau alinierea pe direcția nordului ca să funcționeze corect. Dar fenomenul însuși era un mister. Conform cu anumite relatări, cârmacii vapoarelor britanice nu aveau voie să mănânce usturoi
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
corect. Dar fenomenul însuși era un mister. Conform cu anumite relatări, cârmacii vapoarelor britanice nu aveau voie să mănânce usturoi (sub pedeapsa biciuirii), din cauza credinței iraționale (datând din vremi srăvechi) că mirosul usturător distrugea puterea magnetică și putea astfel să dezafecteze busola. Dar s-a observat un lucru ciudat: după ce acul era magnetizat, capul care indica nordul cobora în jos, de parcă ar fi devenit greu. Vârful trebuia ciuntit sau o contra-greutate trebuia atârnată pentru a menține acul în echilibru. Înclinarea unui ac
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
o contra-greutate trebuia atârnată pentru a menține acul în echilibru. Înclinarea unui ac după magnetizare a fost menționată de Georg Hartmann în 1544 într-o scrisoare, descoperită abia în 1831 în arhivele din Königsberg. Robert Norman, un producător englez de busole, a încercat să afle cauza acestui comportament. A găsit explicația în 1581 și a descris-o într-o carte The Newe Attractive ( Noua Atragere): la nord de Ecuator, forța asupra vârfului care indică nordul nu era deloc orizontală, ci înclinată
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
că partea orizontală a forței nu era îndreptată exact spre nord, fiind deviată cu câteva grade de la nordul adevărat (adică nordul ceresc, determinat din mișcarea Soarelui și a stelelor), acest unghi fiind cunoscut acum sub numele de declinare. Constructorii de busole au rotit cadranele ca să compenseze acestă discrepanță, astfel încât o busolă utilizată (de exemplu) în Marea Baltică era calibrată în mod diferit față de o busolă utilizată în Marea Mediterană. Pământul - un magnet uriaș Aceasta este conjunctura în care William Gilbert (1544 -1603) a
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
nord, fiind deviată cu câteva grade de la nordul adevărat (adică nordul ceresc, determinat din mișcarea Soarelui și a stelelor), acest unghi fiind cunoscut acum sub numele de declinare. Constructorii de busole au rotit cadranele ca să compenseze acestă discrepanță, astfel încât o busolă utilizată (de exemplu) în Marea Baltică era calibrată în mod diferit față de o busolă utilizată în Marea Mediterană. Pământul - un magnet uriaș Aceasta este conjunctura în care William Gilbert (1544 -1603) a început studiul magnetismului. Doctor distins, președintele Colegiului Regal al Medicilor
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
din mișcarea Soarelui și a stelelor), acest unghi fiind cunoscut acum sub numele de declinare. Constructorii de busole au rotit cadranele ca să compenseze acestă discrepanță, astfel încât o busolă utilizată (de exemplu) în Marea Baltică era calibrată în mod diferit față de o busolă utilizată în Marea Mediterană. Pământul - un magnet uriaș Aceasta este conjunctura în care William Gilbert (1544 -1603) a început studiul magnetismului. Doctor distins, președintele Colegiului Regal al Medicilor, Gilbert a început în jurul anului 1581 să caute tot ce se găsea în
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
la umezeală. El nu a notat existența a două tipuri diferite de sarcină electrică, și a fost nedumerit de atracția între picături de apă, care tindeau să se unească, fenomen atribuit acum tensiunii superficiale. Gilbert a intuit de ce acul de busolă arăta nordul: din cauza Pământului care acționează ca un mare magnet. El și-a verificat ideea printr-un experiment simplu. A construit un model al Pământului la scară redusă, o mică sferă magnetizată pe care a numit-o terrella (micul Pământ
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
un model al Pământului la scară redusă, o mică sferă magnetizată pe care a numit-o terrella (micul Pământ). Aceasta este o inovație importantă a metodelor cercetării științifice: studierea unor fenomene naturale cu ajutorul unui model de laborator. Prin trecerea unei busole pe deasupra suprafeței acesteia (sau prin plasarea ei în diferite poziții în proximitatea unei busole), a reprodus nu numai proprietatea de orientare a acului busolei pe direcția nord-sud, ci și unghiul de scufundare. De asemenea, a stabilit că forțele de atracție
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
numit-o terrella (micul Pământ). Aceasta este o inovație importantă a metodelor cercetării științifice: studierea unor fenomene naturale cu ajutorul unui model de laborator. Prin trecerea unei busole pe deasupra suprafeței acesteia (sau prin plasarea ei în diferite poziții în proximitatea unei busole), a reprodus nu numai proprietatea de orientare a acului busolei pe direcția nord-sud, ci și unghiul de scufundare. De asemenea, a stabilit că forțele de atracție exercitate de terrella se manifestă în interiorul unei sfere de acțiune pe care a numit
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
a metodelor cercetării științifice: studierea unor fenomene naturale cu ajutorul unui model de laborator. Prin trecerea unei busole pe deasupra suprafeței acesteia (sau prin plasarea ei în diferite poziții în proximitatea unei busole), a reprodus nu numai proprietatea de orientare a acului busolei pe direcția nord-sud, ci și unghiul de scufundare. De asemenea, a stabilit că forțele de atracție exercitate de terrella se manifestă în interiorul unei sfere de acțiune pe care a numit-o orbis virtutis, idée care a fost dezvoltată mai târziu
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
dar nu și apei care umple oceanele), el a sugerat că porțiunile ridicate măresc forța de atracție, în timp ce prezența crevaselor o diminuează. În consecință, el a sugerat că, în proximitatea marginilor de est și de vest ale oceanului Atlantic, acul busolei ar fi deviat către continentele din apropiere. Pentru a fi sigur, totuși, Gilbert a verificat efectul pe cale experimentală, utilizând o terrella care avea o parte corodată asemănătoare Atlanticului sau marelui Ocean. A aflat că acul era deviat în partea opusă
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
albă. Încremenire. Ochiul înțepenise, mare și orb, pe un sân. Abia apoi, după mult timp, ar fi în stare să privească iar... în jurul gâtului, două salbe subțiri de șerpi. A căror limbă ar vibra continuu, ca un ac negru de busolă. Șocul s-ar amâna, parcă, pentru acea clipă : seninul, nemișcarea făpturii din fața lor ar îngheța aerul, pereții, lumina. Tăcerea ar înghiți totul. Își vor auzi bătăile inimii, măsurate de acul țâșnind dintre dinții șerpilor, ca un metronom în derivă. Veninul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
frumuseți liniștite și bizare ar înlocui, oricâtă vreme, icoanele pe care le-am tot rechemat. Mi-ar reda simplitatea enigmatică, puternică, pură a unei lumi adevărate și himerice. Șerpii vor undui neliniștitor, cu limbile lor lungi, ca niște ace de busolă. Dintre dinții zimțați va țâșni veninul, vibrând, ca un senzor sau un metronom în alertă. Mi-aș aminti culori, rugăciuni și dorinți, aș bolborosi despre măreția sau zădărnicia eșecului, aș auzi, cândva, gâfâitul iepurașului ipocrit, agresiunea spaimei asupra iubirii. Visul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Norul lunecase, se iviră un obraz și un contur de scoică. Cozile lungi și groase, coroane suprapuse, prinse cu perle albe. Ochii rotunzi și mari, fruntea netedă, umerii goi, de pe care luneca șalul, șarpele. Veninul oscilând, ca un ac de busolă, atingând sânii. Coborî privirea. Își șterse, cu palma, părul lung, transpirat. A mai urcat un pas, se apropie de ușă, apucă mânerul. Norul revine, și chipul acela neted, de sidef transparent, și umerii goi, între care luneca veninul. Întinde biletul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
putem coborî în noi înșine decât cu masca pe figură. Unele animale au priviri mai interogative decât stăpânii lor. Țelul este relativ ușor de proiectat. Întortocheate sunt doar căile spre el. Profunzimile sufletului mi se revelă îndeosebi la necaz. Marea busolă a inteligenței rămâne intuiția. Și totuși, unele certitudini mai trebuie sfărâmate. Fără trimiteri la zonele inaccesibile, arta ar sucomba subit. Adevărul există, minciuna trebuie fabricată. Avem tot mai multe informații, dar prea sărace în sensuri. Poeții - acești alpiniști ai absolutului
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]