1,121 matches
-
și sarcini cătră domnie, precum și datoria de-a pescui trei zile pe an moruni pentru masa domnească, fiind această moșie a mănăstirii Strugalea cu hramul Maicei Domnului; și tot mănăstirii aceștia Vodă-i rândui 15 chible de grâu și două buți cu vin, să aibă a le lua în tot anul de la Curtea domnească. Au așezat ca nimeni să nu se potrivească a clăti sau schimba aceasta nici în zilele lui, nici în ale fiului său Mihail, drept care pe hrisovul domnesc
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
bătrâni” : „norii sunt boii Soarelui, aceștia cară apa la curtea Soarelui... Când Soarele îi dus de acasă și nu-i vede [e acoperit de nori - n. A.O.], boii, fiindcă li-e greu, mai slobod din apa ce o cară în buți mari, și atunci zicem că plouă” (9, p. 55). Norul negru, de grindină, este „în chip de bou” sau „de buhai” (taur) sau este tras de Sf. Ilie „cu un bou” (20, pp. 144-145). De asemenea, în popor, la negură
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că a existat într-adevăr practica tainică a unor cârciumari (indiferent de etnie) de a macera anumite plante psihotrope în băuturi alcoolice, pentru a le face „mai tari”. Cârciumarii din zona Munților Apuseni, consemna Gheorghe Pavelescu, „obișnuiesc să pună în butea cu vin o bucată de mătrăgună [...], că atunci omul care bea nu mai pleacă până termină banii”. Pentru găsirea și aducerea mătrăgunei, cu îndeplinirea întregului ritualul cunoscut, se plăteau două vrăjitoare „care știu s’o culeagă”. Apoi, vrăjitoarele făceau mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aibă parte de un an bun, adică cu același scop precum se serbează și acum.” De asemenea, toamna, la facerea vinului, oamenilor li se cerea în mod expres să nu chiuie : „Nici chiote să nu dea, când toarnă vinul în buți”, deoarece „este același strigăt de veselie pe care-l făceau păgânii, când turnau vinul în ulcioare, ceea ce este iarăși oprit” (96). Spre deosebire de cultivarea și utilizarea tutunului, atestate în zona balcanică de la sfârșitul secolului al XVI-lea, practicarea viticulturii și consumarea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
indice acel Lesseps al României, acel mare geniu în mecanică pe care țara săracă să se simtă onorată a-l plăti atât de splendid - și? Ce ți s-aduce înainte? - Polcovnicul Săbiuță, inventorul unui cot pentru măsurătoarea cuprinsului cubic al buților cu băuturi spirtoase, un om ce până mai ieri se mulțumea pe leafa de polcovnic și pe care - slavă Domnului - nici una din puterile mari ale Europei n-a cercat să ni-l momească până acum la marile întreprinderi de comunicație
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lucru, la întîia vedere neauzit. Vedem aci o scoatere în vânzare din partea fiscului cu totul egală cu cele din vremea fanarioților: vacă, bou, mânzat, cal, mânz, capră și ied, oaie și miel, sucmanul de pe om, carul și căruța, cada și butea, totul se vinde și, când toate aceste nu mai ajung, se scoate în vânzare... ce? Locuitorul, care va fi închiriat de cătră stat ca vita, cu luna sau cu ziua, până la acoperirea datoriei. Peste aceasta se scot în vânzare pogoanele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prea scumpe, ba cu rotile prea mici, ba cu baza prea strâmtă, ba fără baza de susținere, la sarcină, ba de nici măcar un sac de făina, nu pui să pui și duci, pe ele, ce să mai zic, de o bute cu miere, ba de urcat scările, la preț de o fântână, de catedrală, când - ele, săracele, scările, ar fi avut nevoie, măcar de o pernă de aer, manuală, gonflabilă. Doi: tricicluri. Se ne imaginăm un mare patron, nabab, de la țară
SĂRBĂTORILE ÎN PREZENT... SAU COCOŞATUL CONTINUU de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381283_a_382612]
-
Ghica ori de A. I. Odobescu, cel din Pseudo-cynegeticos. Scriitorul era, totodată, un descriptiv și un liric de suflu ossianic: lui îi reușește reconstituirea elementarului în cadre ale unei naturi sălbatice sau dezlănțuite. Iar viforul, lupii, singurătățile albe ale ținuturilor basarabene, buțile de catran arzând în fața curții boierești, pentru a alunga fiarele, compun tablouri ale meleagurilor natale puternic evocatoare. În povestiri, pendulând între satiră și fascinanta căutare a idealului intangibil, S.-C. amestecă realitatea cu visul, legenda, imaginarul, în compoziții romantice asupra
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
-i și amestecându-i cu aluatul. Acești cartofi Îi dau pâinii o aromă excelentă și o păstrează mai multă vreme moale și pufoasă. Pâinea e făcută franzele, cam trei la o livră, și e pusă la dospit pe frunze de Butea frondosa, iar apoi coaptă. Ce amestec ciudat pentru a Înlocui sucul toddy - ale cărui efecte se obțin În țara noastră prin folosirea drojdiei! În Materia Indica a lui Ainslie citim: „Todyy e o băutură dulce, laxativă, foarte delicioasă. Luat proaspăt
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
găsite pe toaletele doamnelor. Acidul de Prusia și veratrum sunt cosmetice. Manganul, cuprul și alte metale otrăvitoare se găsesc În stare normală În alimente pe care le mâncăm zilnic - de pildă, În diferitele feluri de cereale etc.”. Deja amintitul arbore Butea frondosa produce bine cunoscuta gumă numită Bengal Kino care, În combinație cu cuprul 290, oferă o foarte bună cerneală; are flori galben-roșiatice care sunt recomandate de către medicii din partea locului pentru folosirea În băile de șezut, În deranjamentele urinare. Clasele sărace
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
181. Ionescu Mircea, str. Radu Greceanu 15 182. Gheorghiu Constantin, Spl. Independenței 297 183. Velecescu Lucretia, str. Scarlat Varnavu 28 184. Safirescu Teodor, B-dul Schitu Măgureanu 53 185. Stelian Drăgoi, calea 13 Septembrie 291 186. Sprache Ion, str. Tablă cu Buți 64 187. Filoti Gheorghe, str. Tablă cu Buți 84 188. Constantinescu Ț., str. Timișoara 20 189. Marian Victoria, str. Toma Ionescu 6 190. Teodorescu Cristache, str. Toma Ionescu 10 191. Cojanu Elenă, str. Vespasian 54 192. Ionescu, str. Virgiliu 31
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Gheorghiu Constantin, Spl. Independenței 297 183. Velecescu Lucretia, str. Scarlat Varnavu 28 184. Safirescu Teodor, B-dul Schitu Măgureanu 53 185. Stelian Drăgoi, calea 13 Septembrie 291 186. Sprache Ion, str. Tablă cu Buți 64 187. Filoti Gheorghe, str. Tablă cu Buți 84 188. Constantinescu Ț., str. Timișoara 20 189. Marian Victoria, str. Toma Ionescu 6 190. Teodorescu Cristache, str. Toma Ionescu 10 191. Cojanu Elenă, str. Vespasian 54 192. Ionescu, str. Virgiliu 31 193. Stan I. Stan, str. Belizarie 40 194
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
-șef al publicației „Studii și cercetări de etnologie” (din 1978). În 1993 obține titlul de doctor în etnologie cu teza Ceata de feciori la români. Colaborează la „Revista de etnografie și folclor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde” ș.a. De la lucrarea Butea junilor (1976) la Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori (1999), M. manifestă un interes constant pentru un obicei de iarnă întâlnit la „junii” din Transilvania. Aportul său constă în observarea nemijlocită a fenomenului și în îmbogățirea bibliografiei cu o
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
tradiționale, portului popular, datinilor și obiceiurilor, literaturii populare. Folcloristica sibiană (1999) configurează imaginea preocupărilor de culegere și studiere a creației populare în zona Sibiu de la începuturi (1677) până în prezent. SCRIERI: Creatori populari sibieni (în colaborare cu P. Dumbrăveanu), Sibiu, 1975; Butea junilor, Sibiu, 1976; Portul popular din județul Sibiu (în colaborare cu Horst Klusch), Sibiu, 1978; Eternități sibiene, Sibiu, 1998; Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori, Sibiu, 1999; Folcloristica sibiană, Sibiu, 1999. Ediții: I. Macrea, De-aș mai fi odată
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
Marian, Legende despre flori, insecte și păsări, pref. edit., Sibiu, 1996; Septimiu Albini, Scrieri, pref. edit., Sibiu, 1998. Culegeri: Cântecele noastre. Folclor poetic hunedorean, Deva, 1969 (în colaborare). Repere bibliografice: C. Catrina, „Creatori populari sibieni”, RMZ, 1976, 5; Laura Sârbu, „Butea junilor”, „Tribuna Sibiului”, 1976, 29 octombrie; Titu Popescu, Un fructuos bilanț editorial, RMB, 1978, 9 februarie; A.G.[Anca Goția], „Butea junilor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde”, 1979; Datcu, Dicț. etnolog., II, 86-87; Ioan Mariș, „Confrerii carpatice de tineret. Ceata de
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
noastre. Folclor poetic hunedorean, Deva, 1969 (în colaborare). Repere bibliografice: C. Catrina, „Creatori populari sibieni”, RMZ, 1976, 5; Laura Sârbu, „Butea junilor”, „Tribuna Sibiului”, 1976, 29 octombrie; Titu Popescu, Un fructuos bilanț editorial, RMB, 1978, 9 februarie; A.G.[Anca Goția], „Butea junilor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde”, 1979; Datcu, Dicț. etnolog., II, 86-87; Ioan Mariș, „Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori”, „Tribuna culturală”, 1999, 7 mai; Ana Grama, Etnologia sibiană în contextul cercetării academice naționale, „Rondul”, 1999, 7 mai. I.D.
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
în Germania. Cf. Andrei Pippidi, Hommes et idées du Sud-Est européen à l’aube de l’âge moderne, București-Paris, 1980, p. 10. Alberto Fortis, Viaggio in Dalmazia, Veneția, 1774; vezi și Lettrede M. l’abbé Fortis à Mylord comte de Bute sur les moeurs et usage des Morlaques appelés Monténegrins, avec figures, Berna, 1778, apud A. Pippidi, op. cit. J.G. Herder, Scrieri, p. 167. Széchenyi Istvăn, Közjóra való törekedések, Szemelvények, összeălította a bevezetö tanulmănyit írta Benkő Samu, București, 1981; vezi „Akademiai bészed
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
el, tresărind ca dintr-o meditație. Acum încep a umbla țânțarii și trebuie să aprind un foc de stuf umed pentru dumneata. Lasă asta, moș Mitre; voiam să te întreb ceva. Nu las, că te mâncă goangele, de te umfli bute. Mai este vreme; se vede frumos soarele în pădure. Dă-i pace să se vadă; îți fac fum, ca să te apăr. Pe urmă te duci și te sui în polog. Goangele au avut parte de înjurătura sacramentală. Întrucâtva și pologul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mari că era nevoie de batalioane de bucătari ca să le care printre cețurile groase de aburi până la ceaune care fierbeau pe foc, bolboroseau și sclipeau... Un bușel, un dram, o pintă, mormăia Kulfi în somn. O baniță, un hău, o bute, un gram, o tonă. Santal, roibă, cassia, rădăcină de iris. Devenise neliniștită. Nucă galică, baton de scorțișoară, nucșoară. Siminichie, fenicul, ouă de prepeliță, ouă de șarpe, ficat de mistreț, coadă de pisică sălbatică... Se răsuci din nou. Frunze de călțunași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
dreagului drei , zau șașe, zau nouă ji gu asta bașta. Dar nooooooooo... el rămâne în zuzpenjie, îngăbăținându-se în efortul lui... uneori, albul gare le ’ngonjoară aluuuuuuunegă pejte ele ji le agoperă gu totul: mă obresc o glipă, vără a le butea vedea. Dar nu e e degât un val. Gurând, albul pălejte din log în log ji văd din nou gum abar inzulicele de negru neotărât , gare ze egzdind, ze reunesg ji regonstituie orele gadranului....Ahhhhhh....zimd gă nu mai am
Absconditus. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Georgiana Artenie, Antonela Vieriu, Madalina Tîmpău () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_945]
-
iubim viața și moartea în egală măsură. La un vecin se-aud trosnind lăstarii de viță, în vie. Se-mprăștie un miros greu de fum, de cazan neîndulcit de porumbi și cartofi copți în spuză cu veșnicia ascunsă în fiece bute iar firul neiertător ce leagă lumile noastre șiroind eliptic printre sânii tăi, neatinși în scorburile judecății de apoi, devastează potecile dezlănțuite. Și... curge neîncetat tăria subțire ca un fir, mă amețește cu sclipirea argintie a lichidului fugind de mărturii incomplete
Povarna. Sunt a?a cum sunt by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83718_a_85043]
-
ce o agrăiau, făgăduindu-i Împreunări focoase și podoabe bărbătești groase și lungi cât jumătate din cozile sapelor. Apa era puțină și se termina repede pentru că tractoristul care pleca la fermă cu țiganca după apă de băut nu umplea niciodată butea cum trebuie, ca să-și dea cât mai multe prilejuri Într-o zi să facă drumul acela. În fiecare dintre călătorii, se lăuda el, Își făcea timp s-o călărească Îndelung și istovitor pe nărăvașă, care cu greu se lăsa potolită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
facă drumul acela. În fiecare dintre călătorii, se lăuda el, Își făcea timp s-o călărească Îndelung și istovitor pe nărăvașă, care cu greu se lăsa potolită și care iute Își revenea din sfârșeala de după Împreunare. De câte ori se Întorcea cu butea, tractoristul avea grijă să le vestească de departe, prin semne, celorlalți că Încă o dată se dovedise bărbat și domolise, chiar și vremelnic, pornirile de iapă nărăvașă și-n călduri ale apăresei: Își proptea palma pe prohab și-l mângâia cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Strîmbă, care loc l-au lăsat din hotarul ogrăzii dumisale și au făcut casă și pivniță de piatră...și într-ace pivniță își pune vinul care este de trebuința casii dumisali, dar cîteodată, să întîmplă de și vinde câte 3-4 buți de vin, domnia mea am socotit, fiind case boierești,...nu este crîcimă în tîrg, nici în mahala...am hotărît, cînd să va întîmpla să vîndă vin într-ace pivniță, să aibă pace despre toți;...de toate ce ar fi pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Hamalii spun: „Adică eu, Gligor, și eu, Andrii, și eu, Niculai, și iar Nicolai, mahali, adeverim cu această încredințată mărturie a noastră...dată la mîna preoților de la Biserica Ungurească precum noi, de 40 și mai bine de ani, am băgat buți în pivnița sfințiilor sali cari să află pe Ulița Mare, în preajma zidiului Trii Sfetitilor, și am pomenit gîrliciul și gura pivniții tot unde se află și acmu...și am apucat și o tindă ca de 2 stînjăni”. Vezi, fiule, cum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]