1,209 matches
-
de la Veneția și experiența de luptă din Moldova Își spuneau deja cuvântul. Ștefănel era mândru de fratele lui, pe care Îl crezuse fără apărare. Dar, după ce Îl văzuse răsturnând un spahiu cu cal cu tot dintr-o singură lovitură de buzdugan, Își dădu seama că nu trebuie să-și facă griji. La două lungimi de cal În stânga, Midhat fulgera cu iataganul În toate părțile, croindu-și drum printre spahii. În spatele lui Alexandru și ușor În dreapta lui, ca să-l poată proteja de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
lumina. Nu putea fi sfârșitul. Ștefănel la cincizeci de pași. Patruzeci de pași. Treizeci. O sabie ciudată, lungă, fără mâner, ieși de la umărul tânărului și fulgeră cu o iuțeală de neimaginat. Ienicerii, luați prin surprindere, nu apucară să se apere. Buzduganul lui Alexandru se abătu aspra celor scăpați de sabia lui Ștefănel. Cei doi avansau repede. Douăzeci de pași și tot atâtea cadavre În urma lor. Apărătorii la o mie de pași, În galop nebun. Lupta În jurul voievodului era sălbatică. Ștefănel, ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Douăzeci de pași și tot atâtea cadavre În urma lor. Apărătorii la o mie de pași, În galop nebun. Lupta În jurul voievodului era sălbatică. Ștefănel, ridicat În scări, cu sabia Înapoi În teaca de la umăr. Alexandru zdrobind scutul unui ienicer cu buzduganul și retezându-i capul cu sabia. Apărătorii la opt sute de pași. Ștefănel, asemeni unei păsări necunoscute, lansat În aer, rostogolindu-se peste capetele ienicerilor și atingând pământul În fața voievodului. Ienicerul care Încerca să-l străpungă pe Ștefan, despicat În două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
iarbă. Erina atacată de patru ieniceri. Oană simți un gol În stomac. Mai avea șapte sute de pași. Cei patru căzuți la pământ, cu mici steluțe metalice Înfipte În gât. Alexandru ajungând la domnitor, blocând o suliță cu lovitura joasă de buzdugan pe care i-o arătase tatăl său și tăind pieziș cu sabia. Erina salvată. Voievodul În viață. Ștefănel, scoțând de sub șaua calului lui Alexandru, un baston. Nu. Bastonul se lungi, devenind halebardă. Apărătorii la șase sute de pași. Gâfâitul cailor. Mirosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
cu desfășurări neașteptate, cu răsuciri, cu Încercuiri, cu schimbări de flancuri și de arme. În fața șanțurilor, au descălecat și au dus lupta pe jos, asemeni ienicerilor. Tânărul Alessandro l-a ucis pe Hassan Pașa, comandantul dispozitivului, cu o aruncare a buzduganului. Apoi, atacat de peste zece ieniceri, a ridicat singur o căruță cu ghiulele pe care a prăvălit-o asupra dușmanilor. Nu bănuiam că pictorul nostru are o asemenea forță În brațe. Apoi l-am văzut, la nici zece pași, pe fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ANTILUMEA de Adrian Buzdugan Probabil că nu sar fi întâmplat nimic, dacă taicăsău nu i-ar fi adus din milă la aniversarea celor cinci ani de copilărie nefericită un robot furat... Peste numai trei zile, jucăria costisitoare a fost restituită magazinului păgubit, iar tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85064_a_85851]
-
CAPELA EXCOMUNICAȚILOR de Adrian Buzdugan Gott ist ein lautes Nichts ihn rührt kein Nun noch Hier În fiecare dimineață trebuie să reconstruiesc lumea. Știu că e mult mai comod să lași divinitatea săți ofere una gata făcută, tu doar so ajustezi, dar asta-i alegerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
sultanul apărea înconjurat de un fast extraordinar, vorbea puțin și în cele mai multe cazuri, chiar deloc. O singură mișcare din cap sau un cuvânt de-al lui era considerat drept o favoare extraordinară. De la sultan, Duca iese cu sceptrul aurit, cu buzduganul bătut cu nestemate, care servea nu numai ca baston de mareșal, ci în mâna voievodului avea și o altă întrebuințare: ,,un boier putea fi bătut, dar numai de buzduganul domnesc. I se dă o masă de către marele vizir, apoi în fața
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
o favoare extraordinară. De la sultan, Duca iese cu sceptrul aurit, cu buzduganul bătut cu nestemate, care servea nu numai ca baston de mareșal, ci în mâna voievodului avea și o altă întrebuințare: ,,un boier putea fi bătut, dar numai de buzduganul domnesc. I se dă o masă de către marele vizir, apoi în fața lui se face plata ienicerilor”<footnote Ibidem, p. 297 footnote>. Ca voievod al Moldovei, Duca Vodă avea două tuiuri (cozi de cal). În calitatea de hatman al Ucrainei, demnitate
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
viitoare. Statul social este „demascat” ca stat asistențial, iar acesta este radical delegitimizat de către puterile neolibe rale, care învinuiesc astfel greaua moștenire a unei stîngi fantasmate. Dihotomia salvează omenirea ! Povestea a început mai demult, pe cînd faimosul Huntington, de pildă, buzduganul zmeului american, a fost aruncat în poarta Pieței pentru a ne anunța că omenirea se împarte în două și că următorul clash va fi între developmentprone cultures și development resistant cultures, adică societăți făcute pentru muncă și dezvoltare și societăți
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
decembrie 1917 și-a deschis lucrările Sfatul Țării, larg organ reprezentativ al naționalităților, confesiunilor și orientărilor politice, al zemstvelor, asociațiilor profesionale și culturale etc. Președinte a fost ales Ion Inculeț; dintre ceilalți deputați, amintim pe: Pantelimon Halippa, Ion Pelivan, Ion Buzdugan și mulți alții. La 2/15 decembrie, Sfatul Țării a adoptat o Declarație, prin care se proclama Republica Democratică Moldovenească, din cadrul Republicii Federative Democratice Rusești (în fapt, inexistentă), „ca părtașă cu aceleași drepturi”. Puterea executivă era încredințată Consiliului Directorilor Generali
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
vot universal, egal, direct și secret, spre a hotărî împreună cu toții înscrierea în constituție a principiilor și garanțiilor de mai sus. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururea și totdeauna !” Președintele Sfatului Țării, I. Inculeț Secretarul Sfatului Țării, I. Buzdugan „Cuvânt Moldovenesc”, nr. 30, din 1 aprilie 1918; Iurie Colesnic, Sfatul Țării, Chișinău, 1998, p. 30-31. Actul de ratificare a Unirii Basarabiei cu România. 9 aprilie 1918, Iași FERDINAND I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de vin și se Întîlnesc cu o patrulă formată din trei mașiniști. Bă tîmpiților, ați căpiat? Ce dracu faceți? Patrula cutreieră teatrul la ordinul directorului, să se asigure că totul e În regulă, că nu există intruși. Ăla e un buzdugan de scenă? Uită-te și tu la ăștia! Băăă, să nu vă mai furișați așa pe-aci pe sus, că vă Împușcăm. Cu pistolul din Mobilă și durere. Cu care pistol, Întreabă unul din mașiniști, cu ăsta? Și trage un
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
bună dispoziție! Altă întâmplare cu popa Ciobanu. După ce Regele Carol al II-lea a părăsit pentru a doua oară tronul, fugind peste hotare, a rămas în locul lui, Mihai, tutelat de un Consiliu de Regență în care cel mai important era Buzdugan. Dar cum acesta murise, s-a decis ca steagurile să fie puse în bernă iar înlocuitor să fie patriarhul Miron Cristea. S-a primit ordin să se facă Te Deum la biserică, ceremonie la care să ia parte toți salariații
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
salariații comunei, elevii de școală și cât mai mulți cetățeni. Zis și făcut. Popa, ca să facă slujba mai frumos, a băut câteva stacane de zaibăr și a venit la biserică bine-făcut. Trebuia să se roage pentru veșnica odihnă a lui Buzdugan și pentru sănătatea noului regent. Și începe a cânta din toate puterile: Odihnește Doamne pe răposatul robul tău regent Miron Cristea, așezându-l pe el în loc cu verdeață..." Pe Buzdugan, părinte, pe Buzdugan, că el e cel care a murit
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
bine-făcut. Trebuia să se roage pentru veșnica odihnă a lui Buzdugan și pentru sănătatea noului regent. Și începe a cânta din toate puterile: Odihnește Doamne pe răposatul robul tău regent Miron Cristea, așezându-l pe el în loc cu verdeață..." Pe Buzdugan, părinte, pe Buzdugan, că el e cel care a murit. Bine. Să ne rugăm pentru sănătatea regentului nostru Buzdugan, cinstindu-l întru mulți ani! Nu, părinte, ai greșit, Miron Cristea să trăiască! Mda? Ia nu mai încurcați voi slujba că
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
se roage pentru veșnica odihnă a lui Buzdugan și pentru sănătatea noului regent. Și începe a cânta din toate puterile: Odihnește Doamne pe răposatul robul tău regent Miron Cristea, așezându-l pe el în loc cu verdeață..." Pe Buzdugan, părinte, pe Buzdugan, că el e cel care a murit. Bine. Să ne rugăm pentru sănătatea regentului nostru Buzdugan, cinstindu-l întru mulți ani! Nu, părinte, ai greșit, Miron Cristea să trăiască! Mda? Ia nu mai încurcați voi slujba că e un Te
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
cânta din toate puterile: Odihnește Doamne pe răposatul robul tău regent Miron Cristea, așezându-l pe el în loc cu verdeață..." Pe Buzdugan, părinte, pe Buzdugan, că el e cel care a murit. Bine. Să ne rugăm pentru sănătatea regentului nostru Buzdugan, cinstindu-l întru mulți ani! Nu, părinte, ai greșit, Miron Cristea să trăiască! Mda? Ia nu mai încurcați voi slujba că e un Te Deum oficial... Pomenește-i Doamne în împărăția ta și pe Buzdugan și pe Miron Cristea făcându
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
rugăm pentru sănătatea regentului nostru Buzdugan, cinstindu-l întru mulți ani! Nu, părinte, ai greșit, Miron Cristea să trăiască! Mda? Ia nu mai încurcați voi slujba că e un Te Deum oficial... Pomenește-i Doamne în împărăția ta și pe Buzdugan și pe Miron Cristea făcându-le lor veșnica pomenire și să le cântăm din tot sufletul și din tot cugetul nostru Mulți ani trăiască! Acuma ce mai vreți? I-am îngropat și i-am blagoslovit pe gratis , gata, că în
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Iar Doncilă bolnavul, Vrednicul și viteazul, De perini se rezima Și pe negru-ncăleca Și afară că eșea, Mâna -n streșină punea Și sulița c-o scotea, De rugină c-o ștergea, Că ea tare ruginise De când el se bolnăvise. Buzduganul că-și luase Și de-acolo purcesese, Negrul lui tot buiestrînd Și Doncilă tot gemând Și din buzdugan svîrlind, Tot din palmă sprijinind. Pe uliță că mergea Și la poartă ajungea, La poarta împărătească Cu gând ca să-și isbîndească. La
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Mâna -n streșină punea Și sulița c-o scotea, De rugină c-o ștergea, Că ea tare ruginise De când el se bolnăvise. Buzduganul că-și luase Și de-acolo purcesese, Negrul lui tot buiestrînd Și Doncilă tot gemând Și din buzdugan svîrlind, Tot din palmă sprijinind. Pe uliță că mergea Și la poartă ajungea, La poarta împărătească Cu gând ca să-și isbîndească. La deliul se ducea Și la masă că-l găsea, Cu o ialoviță grasă Și c-o copilă frumoasă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
așa-i zicea: Ah! deliule spurcate Și cu totul blăstemate, N-am venit să mă-nvoiesc, Ci-am venit să mă lovesc, Inima să-mi răcoresc De ahtul ce pătimesc. Deliul Dacă-l auzia Tare că se mânia, Mâna pe buzdugan punea Și într-însul repezea. Iar Doncilă bolnavul, Vrednicul și viteazul, Cu mâna se aținea 284 {EminescuOpVI 285} Și în palmă că-l prindea, De genunchi că mi-l trântea, Patru bucăți că-l făcea Și paloșul că scotea Și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
plătesc leafa ta; Măntăluța-și așternea, El de gălbeni i-o umplea. Galbenii că și-i lua Și pre cal încăleca Și pe poartă că eșea, Și pe uliță mergea, Negrul lui tot buiestrînd Și Doncilă tot gemând Și din buzdugan svîrlind, Tot în palmă sprijinind. Când pe ulița mergea Tot orașul se strângea, De bine că-l cuvânta Și pre dînsu-l săruta Pe creștetul capului Cum îi rândul Turcului. Și acasă că mergea, Către sora sa zicea: Nici în seamă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
bolta cerului. Și-i puse mama numele: Făt-Frumos din lacrimă. 317 {EminescuOpVI 318} Și crescu și se făcu mare ca brazii codrilor. Creștea într-o lună cât alții într-un an. Când era destul de mare, puse să-i facă un buzdugan de fier, îl aruncă în sus de despică bolta cerului, îl prinse pe degetul cel mic și buzduganul se rupse-n două. Atunci puse să-i facă altul mai greu - îl aruncă în sus aproape de palatul de nori al lunei
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mare ca brazii codrilor. Creștea într-o lună cât alții într-un an. Când era destul de mare, puse să-i facă un buzdugan de fier, îl aruncă în sus de despică bolta cerului, îl prinse pe degetul cel mic și buzduganul se rupse-n două. Atunci puse să-i facă altul mai greu - îl aruncă în sus aproape de palatul de nori al lunei; căzând din nori, nu se rupse de degetul voinicului. Atunci Făt-Frumos își luă ziua bună de la părinți, ca să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]